Inainte, februarie 1973 (Anul 30, nr. 8678-8700)
1973-02-02 / nr. 8678
ÎNAINTE ță. S-a stins, de curînd din viacîntăreața craioveană Jenny Ciolac, o valoroasă reprezentantă a tradițiilor muzicale românești din epoca afirmării lor peste hotare de după 1900. După ce a studiat în Italia cu profesorul Polonini și apoi cu profesorii Lombardi și Pintorno, Jenny Ciolac și-a început activitatea sa de difuzare a culturii muzicale românești în străinătate. Astfel, în Franța, Germania, Olanda, Elveția și Italia cîntecul românesc a avut în persoana cîntăreței craiovene o demnă reprezentantă. Acest fapt este dovedit prin numeroasele articole din ziarele și revistele străine și românești, ca și prin scrisorile de mulțumire sau de invitație, pe care le primea. Spre ilustrare, oferim cîteva exemple : la 20 februarie 1932, profesorul Claudia Isopescu, directorul „Accademiei di Romania“ din Roma, scria : „Doresc să aranjez concerte de muzică românească la Florența și Roma și vă rog să binevoiți a ne da prețiosul dv. concurs“, iar ziarul „Universul“, în numărul său din 26 mai 1923, preciza că, „distinsa cîntăreață, d-na Jenny Ciolac din Craiova, a făcut propagandă muzicală românească la Roma și Milano, unde a repurtat un frumos succes“. Tot astfel, „Associazione Nazionale Donne Artiste e laureate“ din Roma fixează „o serată muzicală în onoarea doamnei Jenny Ciolac în ziua de 13 martie 1940“, iar la 30 aprilie 1938 cîntăreața participă la „Terzo Congresso Internazionale di Musica“, ținut la Florența. La 8 mai 1940, „Il popolo di Monza“ se exprimă astfel despre succesul cîntăreței noastre : „Reușită audiție de melodii românești, cîntate cu un fin simț artistic de către Jenny Ciolac, prima propagandistă a folclorului românesc în străinătate“. în același mod sînt recenzate și alte manifestări artistice date de Jenny Ciolac în Italia. Așa este cazul cu concertul de la „Nuova Vita“ din Milano, din 1936, despre care scriu ziarele italiene „Il sole“, „Il secolo“ și „La sera“. „Giornale delle donne“ confirmă prezența cîntăreței craiovene în concerte, alături de Giulia Redi, iar într-un afiș din 3 mai 1932 se anunță conferința lui Ramiro Ortiz despre „Liriche di Michele Eminescu“, după care „soprana Eugenia Ciolac va cînta frumoase cîntece românești“. La 27 aprilie 1932, cîntăreața participă la al „VI-lea congresso internazionale della Società universale del teatro“. Firește că astfel de exemple se pot multiplica. Ne mulțumim însă, în acest moment omagiul postum, doar cu o ultimă subliniere: prieteniile cu numeroasele personalități ale culturii și artei italiene sau din alte țări — este de ajuns nett, să amintim pe MariPirandello, Vittoria Guarini sau D’Archini — fac din cîntăreața craioveană Jenny Ciolac o adevărată luptătoare pentru difuzarea propriei noastre culturi dri străinătate. Acesta este, fără îndoială, un merit incontestabil al cîntăreței noastre, pe care istoria culturii românești va trebui să-l înregistreze la loc de cinste. Conf. univ. dr. ION PĂTRAȘCU OMAGIU POSTUM • Caleidoscop Specialiștii Institutului român de cercetări marine din Constanța au făcut o descoperire interesantă. Ei au găsit la gurile Dunării o colonie de scoici „Mya Arenaria“, animale acvatice originare de pe coasta americană a Atlanticului de Nord și litoralul Mării Nordului. Se presupune că larvele acestor scoici ar fi ajuns în apele Mării Negre în balastul navelor. Găsind condiții prielnice la gurile Dunării, ele s-au înmulțit. Meșterul ceasornicar Eugen Tamaș din Tg. Mureș a realizat un ceasornic electronic internațional al fuselor orare. Ceasornicul, conceput pe un principiu electromagnetic, are forma unui panou pătrat, cu latura de 1,5 m, pe care este desenat globul pămîntesc. Un ingenios dispozitiv indică simultan ora exactă în 160 de țări, capitale și mari orașe de pe toate continentele. Pasionatul meșter construiește acum un „ceas mamă“, care va acționa pe principiul celulei fotoelectrice, putind antrena de la distanță funcționarea a peste 100 de orologii, în sud-vestul Dobrogei, în apropierea localității Canlia, un mecanizator a descoperit un tezaur conținînd peste 300 de monede de argint de proveniență romană, datate la mijlocul secolului al treilea. Tezaurul, unic în țară, aparține perioadei de migrațiune carpo-gotică, perioadă în care emisiunile monetare încetaseră. Cercetările viitoare urmăresc cauzele și condițiile tezaurizării, precum și stabilirea precisă a datei sosirii triburilor carpogetice pe aceste meleaguri, dată încă controversată în lumea istoricilor. H _ N 6, _ Of, ce probleme pe capul meu ! Foto : Corneliu-Dorin Gelep Specialiștii sovietici au creat un spărgător de valuri plutitor, care se compune dintr-o ramă cu patru planuri, ce se mențin la suprafață cu ajutorul unor plutitoare, formînd un fel de grilă. Lovindu-se de aceasta, valurile se sparg, unul de celălalt, formînd virtejuri și pierzînd în acest fel din energie. Dacă ele ating, de exemplu, înălțimea de un metru sub grilă, trecînd dincolo de ea valurile nu mai au decit înălțimea de 20 cm. Experiențele au arătat că spărgătoarele plutitoare de valuri apără sigur țărmul de valurile mării. Sub protecția lor se pot construi dane și diguri chiar și pe timp de furtună. m«M PRIETENEȘTI Lui Iustin Moraru „poet“ („Poarta... pietrelor“). Ca la pietre... nestemate, Le, faci poartă de cetate... Și — prin librării — comoară, Lui Mircea Oprița — tot „poet“ („Jocul cu vipere“) S-ar putea să ai norocul Cartea cînd ai terminat, Să scapi... neînveninat, Dar........nu te juca cu focul!“.. Lui Cornel Udrea „poet“ („Iasomia“) Confundînd cu... insomnia Unul cartea ți-a luat Și-așa te-a recomandat, Că se vinde, pe zi, mia! Poetului și epigramistului Cincinat Pavelescu — centenar Cincinat, două coroane Porți, prin „secularii timpi": Trandafir, de mîini profane, Nu te aperi tot cu ghimpi?... Aureliei Batali — autoarea plachetei de versuri „Dimineți“ „Pentru vis și aiurare“ Cum poetă, ești, îmi pare, Unul și altu-ar putea spune Că-nserările-s mai bune ! IOAN I. CRISTESCU Stau ca pietrele... de moară !.. ...Unde ești tu Țepeș-doamne, ca punînd mina pe ei... ...La geamul tău ce strălucea Privit atît de des... ...Mai am un singur dor, în liniștea serii... ...Cînd văzui a lor mulțime cită frunză, cită iarbă.. Desene de Gabriel Bratu ORIZONTAL : 1) Creație artistică. 2) Subiecte — Pus la curent. 3) Scop (fig.) — Poezie la japonezi — Ionel Teodoreanu. 4 ) Prize pentru subiectele unor romane. 5) „întunecare“ de Cezar Petrescu — Heliade Rădulescu. 6) Din „Cei trei mușchetari“ — Lucrări apărute recent în vitrina librăriilor. 7) Handbalist român — Cerc cultural. 3) Orășel în U.R.S.S. — „Al nouălea...“, roman de Ilya Ehrenburg. 9) Scriitor croat contemporan — Tudor Arghezi și Traian Demetrescu. 10) Tainice. 11) Maria Banuș — Literară. VERTICAL : 1) Perla Mării Negre — Greutate. 2) Contesa de Boulogne (1040- 1113) — Fluviu în Venezuela. 3) „Aventurile lui...“, de Fenelon — A scris „Misterele Parisului“ (1804-1857). 4) Eugen Ionescu — Scriitor francez contemporan — Elemente de cultură ! 5) A pune pe roate — Referințe LITERARĂ bibliografice (sing.). 6) Poezia — Curente literare. 7) Grămadă. 8) Puse în mijloc 1 — „Alexandru Lăpușneanu“ și „Doamna Chiajna“. 9) Mulțime de oameni în mișcare — Legătură de sîrmă între aripile unui avion. 10) Scriitor — Inspirație poetică. DICȚIONAR : UTA, SNO, HOL, IDE, SUE, HOBAN, MIRCEA ȘTEFANESCU Cercul rebusist „Feroviarul" Craiova 88 în batiscaful sovietic de mare adîncime „Cernomor“ a fost instalată o nouă sursă de energie — generatorul electrochimic. Pentru prima oară în practică, instalația reunește posibilitățile unei mașini calorice și ale unor elemente galvanice. Datorită reacției ce are loc între hidrogen și oxigen, în generatorul electrochimic se produce nu numai energie electrică, ci și apă potabilă de cea mai bună calitate, ceea ce este deosebit de important atunci cînd este vorba de explorarea mărilor și oceanelor. Instalația de răcire cu aer care va fi montată în uriașul combinat chimic din Novomoscovsk (centrul Federației Ruse) va proteja cca 200 milioane de metri cubi de apă. Instalația a fost realizată în cadrul unei uzine constructoare de mașini din capitala Estoniei. Această republică baltică sovietică a devenit un mare furnizor de astfel de instalații pentru întreprinderile chimice și de transport a gazelor. Tehnica nouă vine să înlocuiască instalațiile vechi care foloseau ca mediu de răcire apa. Instalațiile sunt de trei ori mai puternice decât predecesoarele lor. 0 în cadrul uzinei de construcții de mașini electronice din Saratov a început producția microscoapelor cu laser. Oamenii de știință și proiectanții au învățat acest aparat să „vadă“ diferitele straturi ale atomilor în peliculele dielectrice. Microscopul este în stare să controleze o suprafață care reprezintă mai puțin de o zecime dintr-un milimetru pătrat, în acest fel, aparatul poate controla punct cu punct întreaga suprafață a unei pelicule dielectrice pentru a stabili calitatea ei. memento minim Teatrul Național, orele 20; SLUGA LA DOI STAPÎNI: „Patria” (telefon 13850), filmul : VACANȚĂ LA ROMA, orele 11; 15;30; 18; 20;30. „Central“ (telefon 14029), filmul FETE ÎN SOARE, orele 9; 11; 15; 17; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul. PROCESUL UNEI STELE, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 34285), filmul : LOVE STORY, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : CASA DE SUB ARBORI. „Arta“ — Calafat, filmul: TORA ! TORA ! TORA ! „8 Mai“ — Filiași, filmul : OPIUL ȘI BÎTA. „Victoria“ — Segarcea, filmul , JOCUL DE-A MOARTEA. Expoziția S.U.A. „TEHNOLOGIA ÎN ÎNVAȚAMINT“ — deschisă în holul Universității din Craiova. Expoziția de pictură și grafică a cenaclului ,,C. BRÂNCUȘI" din Craiova, deschisă la Casa de cultură din Calafat. Sala Casei de cultură a sindicatelor, orele 17, din ciclul „Legalitate, echitate și responsabilitate socială“, expunerea : CADRUL LEGAL AT. RAPORTULUI DINTRE CETAȚENI ȘI ORGANELE JURIDICE. Prezintă avocat Mircea Marinescu. VINERI 2 FEBRUARIE 9,00 Curs de limba rusă. Secția a 39-a. 9,30 O viață pentru o idee (reluare): Ion Cantacuzino (I). 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Teatru scurt (reluare). 10,50 Istoria filmului sonor. Surpriza sonorului. 12,20 Moment folcloric cu taragotistul Dorin Cuibaru. 12,40 Municipalitatea răspunde bucureșteanului (reluare). 13,00 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleșcoală. 17,30 Curs de limba engleză. Secția a 38-a (reluare). 18,00 Telex. 18,05 Tragerea loto. 18,15 Atenție la... neatenție ! Jurnal de protecția muncii. 18,35 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Teleconferința de presă. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Prim plan. Niculai S. Niculai, Erou al Muncii Socialiste, președintele C.A.P. însurăței — județul Brăila. 20,20 Film artistic: Hugo și Josefina. Producție a studiourilor cinematografice suedeze. 22,10 — 24 de ore, 22,30 Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric „Junii Sibiului“ în Olanda și R.F. a Germaniei. Reportaj de Theodora Popescu. muz BUCUREȘTI iNERI 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică și actualități. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Memoria pămîntului românesc. 9,50 Dansuri din operete. 10,00 Buletin de știri. 10,05 populare cu Natalia Melodii Șerbănescu, Pavel Tornea și Stelă Firulescu. 10,30 Harta țării la scara viitorului. 10,45 Au fost oaspeții noștri : Maria Mițera și Riccardo del Turco. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Din muzica popoarelor. 11,15 Litera și spiritul legii. 11,30 Pagini corale de Timotei Popovici 12,00 Discul zilei : Aurelian Andreescu. 12,15 Recital de operă Mirella Freni. 12,30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Concert de prînz. 14,00 Compozitorul săptămînii. 14,44 Muzică de promenadă. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Radioancheta economică. 15,20 Piese de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Melodii populare cu Ion Blăjan și Ștefan Fieraru. 16,30 Știința la zi. 16,35 Corul Liceului „Dimitrie Bolintineanu“ din București. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pentru patrienaiului . 17,30 Un virtuoz al Gheorghe Zamfir. 17,40 Radiocabinet de informare și documentare. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări de Dan Tărchilă. 20,50 Noi înregistrări de muzică populară. 21,00 Revista șlagărelor. 21,25 Moment poetic. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2,00; 5,00). ANGAJEAZA tra secția Craiova: — șoferi automacaragii conducători utilaje pentru macarale T.L. 3 (lansatoare de conducte). Informații la secția Craiova, strai Prelungirea Teilor, nr. 108. 2 — II — 1973 MMIMHMi DIALOG EPISTOLAR Giuseppe Navarra: ne așteptam să primim ceva mai de soi. Din nouă epigrame și... jumătate n-am putut alege nici una. Victor Hîlmu : cele patru răvașe primite n-au putut fi publicate, deoarece sunt prea... asemănătoare : toate au rimă, dar n-au.... poante ! Calumar Petre , vă rugăm să vă mențineți, cel puțin, la nivelul „debutului“. Așa ceva nu merge : „...pe ale căror tarabe se etalau tot felul de mărfuri și sulemeneli ieftine“ De unde rezultă că „sulemenelile ieftine“ nu făceau parte din „tot felul de mărfuri“. Lazăr Ion am ales o strofă la intîmplare. Trecînd peste „bătia“ în loc de bătea și peste „doruți“ in loc de... : „La tulpina de nud Luna domol bătea/ De doruți mă usuc/ Ochiul ce mă abătea“. Am citit poeziile și la luminare, m-am picat și cu ceară și tot n-am priceput nimic. Emil Lăzărescu: „O dată cu botezul“... este poezie, pe care, după ce am citit-o, v-am compătimit. Părinții, ca să poată aplauda, v-au lăsat, gol, în zăpadă. Și... culmea, n-ați răcit. Mai sunt și minuni pe lumea asta ! Florescu Marin , pentru a vă publica „neapărat“ poeziile, ne-ați... amenințat că „...toate neamurile dv. urmăresc apariția“, că așa le-ați promis. Și eu le-am promis la neamuri că le trimit, de Anul Nou, vederi de pe Selena. N-am putut, ce să fac ? Dumitru Antonie: imaginile din poeziile dv. sunt dure, unele chiar supărătoare , „în uruitul de tractoare/ în zgomotul asurzitor de motoare“. De ce mă obligați să-mi pun vară-n urechi ? Mihail Arnăutu: dacă renunțați la... durități, poate reușiți ceva mai... blind. N. Firu , am primit cele opt poezii. Am ales prin discuție o strofă ''Jir.., „Ploaie de vară“, „Stropi de ploaie/ Pe trotuare/ Plouă tare pe ogoare“. Acesta este, de fapt „visul“ de aur al agronomului navetist. Să fie stropi de ploaie pe trotuare și să plouă tare pe... ogoare, în rest, ce să mai discutăm ? Vasile Petrache , vă mulțumim pentru urări! Popa Dumitru, folosiți și gazeta de perete... DINAMITHE * • • C . «««»««» v.v.v.v ..v.v.v.v • ♦ ♦ ♦ ♦ • • * ♦ «» ««•««»* ♦ [UNK]1 »* *1 Mica publicitate Pierdut legitimație serviciu emisă de Fabrica de confecții Craiova, pe numele Micu Georgeta. Se declară nulă. (218) Pierdut legitimație student, pe numele Mîndrescu Dorin. Se declară nulă. (222)Pierdut legitimație și carnet student, pe numele Anghelina Ion. Se declară nule. (206) Pierdut legitimație serviciu „Arta populară“ — Craiova, pe numele Gavrila Gica. Se declară nulă. (209) Pierdut legitimație serviciu, buletin identitate și certificat medical, pe numele Fălcoi Dumitru. Se declară nule. (223) Pierdut legitimație serviciu „Electroputere“ — Craiova, pe numele Gheorghe Marin. Se declară nulă. (225) Pierdut buletin identitate, pe numele Burada Gheorghe Se declară nul. (227) Pierdut autorizația nr. 207 din 19 ianuarie 1970, pentru meseria de fotograf ambulant, pe numele Goșa Ion. Se declară nulă. (228) Prevederea pentru 2 februarie. Vreme cu cerul acoperit. Izolat se vor semnala precipitații sub formă de burniță, iar 1 în zonele de munte și deal lapoviță și ninsoare. Ceață generală. Vint slab din sectorul sud-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 9 și minus grade, iar maximele între minus 2 și plus 3 grade. Strada Silozului nr. 101 EXECUTĂ pentru întreprinderi, instituții și populație, prin secțiile sale, garnituri de cauciuc rezistente la produse petroliere cu sau fără inserție pînză, construcții metalice de orice fel, huse, prelate, tapițerii auto, sofale, dormeze, saltele, lucrări de tîmplărie, echipament de lucru protecție și cazarmament, comenzi de marochinărie, montări de geamuri și încadrări de tablouri. i