Inainte, februarie 1973 (Anul 30, nr. 8678-8700)

1973-02-02 / nr. 8678

ÎNAINTE ță. S-a stins, de curînd din via­cîntăreața craioveană Jenny Ciolac, o valoroasă re­prezentantă a tradițiilor mu­zicale românești din epoca a­­firmării lor peste hotare de după 1900. După ce a studiat în Italia cu profesorul Polonini și a­­poi cu profesorii Lombardi și Pintorno, Jenny Ciolac și-a început activitatea sa de di­fuzare a culturii muzicale ro­mânești în străinătate. Astfel, în Franța, Germania, Olanda, Elveția și Italia cîntecul ro­mânesc a avut în persoana cîntăreței craiovene o demnă reprezentantă. Acest fapt este dovedit prin numeroasele ar­ticole din ziarele și revistele străine și românești, ca și prin scrisorile de mulțumire sau de invitație, pe care le pri­mea. Spre ilustrare,­­ oferim cîteva exemple : la 20 februa­rie 1932, profesorul Claudia Isopescu, directorul „Accade­­miei di Romania“ din Roma, scria : „Doresc să aranjez concerte de muzică româneas­că la Florența și Roma și vă rog să binevoiți a ne da prețiosul dv. concurs“, iar zia­rul „Universul“, în numărul său din 26 mai 1923, preciza că, „distinsa cîntăreață, d-na Jenny Ciolac din Craiova, a făcut propagandă muzicală românească la Roma și Mila­no, unde a repurtat un fru­mos succes“. Tot astfel, „Asso­­ciazione Nazionale Donne Ar­tiste e laureate“ din Roma fi­xează „o serată muzicală în onoarea doamnei Jenny Cio­lac în ziua de 13 martie 1940“, iar la 30 aprilie 1938 cîntă­reața participă la „Terzo Con­­gresso Internazionale di Mu­­sica“, ținut la Florența. La 8 mai 1940, „Il popolo di Mon­za“ se exprimă astfel despre succesul cîntăreței noastre : „Reușită audiție de melodii românești, cîntate cu un­ fin simț artistic de către Jenny Ciolac, prima propagandistă a folclorului românesc în stră­inătate“. în același mod sînt recen­zate și alte manifestări artis­tice date de Jenny Ciolac în Italia. Așa este cazul cu con­certul de la „Nuova Vita“ din Milano, din 1936, despre care scriu ziarele italiene „Il sole“, „Il secolo“ și „La sera“. „Giornale delle donne“ con­firmă prezența cîntăreței cra­iovene în concerte, alături de Giulia Redi, iar într-un afiș din 3 mai 1932 se anunță con­ferința lui Ramiro Ortiz des­pre „Liriche di Michele Emi­­nescu“, după care­ „soprana Eugenia Ciolac va cînta fru­moase cîntece românești“. La 27 aprilie 1932, cîntăreața par­ticipă la al „VI-lea congresso internazionale della Società universale del teatro“. Firește că astfel de exemple se pot multiplica. Ne mulțu­mim însă, în acest moment omagiul postum, doar cu o ul­timă subliniere: prieteniile cu numeroasele personalități ale culturii și artei italiene sau din alte țări — este de a­­juns nett­, să amintim pe Mari­Pirandello, Vittoria Guarini sau D’Archini — fac din cîntăreața craioveană Jenny Ciolac o adevărată luptătoare pentru difuzarea propriei noastre culturi dri străinătate. Acesta este, fără îndoială, un merit incontesta­bil al cîntăreței noastre, pe care istoria culturii românești va trebui să-l înregistreze la loc de cinste. Conf. univ. dr. ION PĂTRAȘCU OMAGIU POSTUM • Caleidoscop Specialiștii Institutului român de cer­cetări marine din Constanța au făcut o descoperire interesantă. Ei au găsit la gu­rile Dunării o colonie de scoici „Mya Arenaria“, animale acvatice originare de pe coasta americană a Atlanticului de Nord și litoralul Mării Nordului. Se pre­supune că larvele acestor scoici ar fi a­­juns în apele Mării­­ Negre în balastul na­velor. Găsind condiții prielnice la gurile Dunării, ele s-au înmulțit. Meșterul ceasornicar Eugen Tamaș din Tg. Mureș a realizat un ceasornic elec­tronic internațional al fuselor orare. Cea­sornicul, conceput pe un principiu elec­tromagnetic, are forma unui panou pă­trat, cu latura de 1,5 m, pe care este de­senat globul pămîntesc. Un ingenios dis­pozitiv indică simultan ora exactă în 160 de țări, capitale și mari orașe de pe toate­­ continentele. Pasionatul meșter constru­­i­­ește acum un „ceas mamă“, care va ac­­­­ționa pe principiul celulei fotoelectrice,­­ putind antrena de la distanță funcționa­­­­rea a peste 100 de orologii, în sud-vestul Dobrogei, în apropierea localității Canlia, un mecanizator a des­coperit un tezaur conținînd peste 300 de monede de argint de proveniență romană, datate la mijlocul secolului al treilea. Tezaurul, unic în țară, aparține perioadei de migrațiune carpo-gotică, perioadă în care emisiunile monetare încetaseră. Cer­cetările viitoare urmăresc cauzele și con­dițiile tezaurizării, precum și stabilirea precisă a datei sosirii triburilor carpo­­getice pe aceste meleaguri, dată încă con­troversată în lumea istoricilor. H _ N­­­­ 6, _ Of, ce probleme pe capul meu ! Foto : Corneliu-Dorin Gelep Specialiștii sovietici au creat un spărgător de va­luri plutitor, care se com­­p­une dintr-o ramă cu pa­tru planuri, ce se mențin la suprafață cu ajutorul u­­nor plutitoare, formînd un fel de grilă. Lovindu-se de aceasta, valurile se sparg, unul de celălalt, formînd virtejuri și pierzînd în a­­cest fel din energie. Dacă ele ating, de exemplu, înăl­țimea de un metru sub grilă, trecînd dincolo de ea valurile nu mai au decit înălțimea de 20 cm. Expe­riențele au arătat că spăr­gătoarele plutitoare de va­luri apără sigur țărmul de valurile mării. Sub protec­ția lor se pot construi dane și diguri chiar și pe timp de furtună. m«M PRIETENEȘTI Lui Iustin Moraru „poet“ („Poarta... pietrelor“). Ca la pietre... nestemate, Le, faci poartă de cetate... Și — prin librării — comoară, Lui Mircea Oprița — tot „poet“ („Jocul cu vipere“) S-ar putea să ai norocul Cartea cînd ai terminat, Să scapi... neînveninat, Dar........nu te juca cu focul!“.. Lui Cornel Udrea „poet“ („Iasomia“) Confundînd cu... insomnia Unul cartea ți-a luat Și-așa te-a recomandat, Că se vinde, pe zi, mia! Poetului și epigramistului Cincinat Pavelescu — cente­nar Cincinat, două coroane Porți, prin „secularii timpi": Trandafir, de mîini profane, Nu te aperi tot cu ghimpi?... Aureliei Batali — autoarea plachetei de versuri „Dimi­neți“ „Pentru vis și aiurare“ Cum poetă, ești, îmi pare, Unul și altu-ar putea spune Că-nserările-s mai bune ! IOAN I. CRISTESCU Stau ca pietrele... de moară !.. ...Unde ești tu Țepeș-doam­­ne, ca punînd mina pe ei... ...La geamul tău ce strălu­cea Privit atît de des... ...Mai am un singur dor, în liniștea serii... ...Cînd văzui a lor mulțime cită frunză, cită iarbă.. Desene de Gabriel Bratu ORIZONTAL : 1) Creație artistică. 2) Subiecte — Pus la curent. 3) Scop (fig.) — Poezie la japonezi — Io­nel Teodoreanu. 4 ) Prize pentru subiectele unor ro­mane. 5) „întunecare“ de Cezar Petrescu — Heliade Rădulescu. 6) Din „Cei trei mușchetari“ — Lucrări apă­rute recent în vitrina li­brăriilor. 7) Handbalist ro­mân — Cerc cultural. 3) O­rășel în U.R.S.S. — „Al nouălea...“, roman de Ilya Ehrenburg. 9) Scriitor croat contemporan — Tudor Ar­­ghezi și Traian Demetres­­cu. 10) Tainice. 11) Maria Banuș — Literară. VERTICAL : 1) Perla Mă­rii Negre — Greutate. 2) Contesa de Boulogne (1040- 1113) — Fluviu în Venezu­ela. 3) „Aventurile lui...“, de Fenelon — A scris „Mis­terele Parisului“ (1804-1857). 4) Eugen Ionescu — Scrii­tor francez contemporan — Elemente de cultură ! 5) A pune pe roate — Referințe LITERARĂ bibliografice (sing.). 6) Poe­zia — Curente literare. 7) Grămadă. 8) Puse în mij­loc 1 — „Alexandru Lăpuș­neanu“ și „Doamna Chiaj­­na“. 9) Mulțime de oameni în mișcare — Legătură de sîrmă între aripile unui a­vion. 10) Scriitor — Inspi­rație poetică. DICȚIONAR : UTA, SNO, HOL, IDE, SUE, HOBAN, MIRCEA ȘTEFANESCU Cercul rebusist „Feroviarul" Craiova 88 în batiscaful sovietic de mare adîn­­cime „Cernomor“ a fost instalată o nouă sursă de energie — generatorul electro­chimic. Pentru prima oară în practică, in­stalația reunește posibilitățile unei mașini calorice și ale unor elemente galvanice. Datorită reacției ce are loc între hidrogen și oxigen, în generatorul electrochimic se produce nu numai energie electrică, ci și apă potabilă de cea mai bună calitate, ceea ce este deosebit de important atunci cînd este vorba de explorarea mărilor și oceanelor.­­ Instalația de răcire cu aer care va fi montată în uriașul combinat chimic din Novomoscovsk (centrul Federației Ruse) va proteja cca 200 milioane de metri cubi de apă. Instalația a fost realizată în ca­drul unei uzine constructoare de mașini din capitala Estoniei. Această republică baltică sovietică a devenit un mare fur­nizor de astfel de instalații pentru între­prinderile chimice și de transport a ga­zelor. Tehnica nouă vine să înlocuiască instalațiile vechi care foloseau ca mediu de răcire apa. Instalațiile sunt de trei ori mai puternice decât predecesoarele lor. 0 în cadrul uzinei de construcții de ma­șini electronice din Saratov a început pro­ducția microscoapelor cu laser. Oamenii de știință și proiectanții au în­vățat acest aparat să „vadă“ diferitele straturi ale atomilor în peliculele dielec­­trice. Microscopul este în stare să contro­leze o suprafață care reprezintă mai pu­țin de o zecime dintr-un milimetru pătrat, în acest fel, aparatul poate controla punct cu punct întreaga suprafață a unei peli­cule dielectrice pentru a stabili calita­tea ei. memento minim Teatrul Național, orele 20; SLUGA LA DOI STAPÎNI: „Patria” (telefon 13850), fil­mul : VACANȚĂ LA ROMA, orele­­ 11; 15;30; 18; 20;30. „Central“ (telefon 14029), filmul­­ FETE ÎN SOARE, o­­rele 9; 11; 15; 17; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul. PROCESUL UNEI STELE, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), filmul : MĂRTURISIRILE U­­NUI COMISAR FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLI­CII, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 34285), fil­mul : LOVE STORY, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „30 Decembrie“ — Băilești, filmul : CASA DE SUB AR­BORI. „Arta“ — Calafat, filmul: TORA ! TORA ! TORA ! „8 Mai“ — Filiași, filmul : OPIUL ȘI BÎTA. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul , JOCUL DE-A MOAR­TEA. Expoziția S.U.A. „TEHNO­LOGIA ÎN ÎNVAȚAMINT“ — deschisă în holul Universității din Craiova. Expoziția de pictură și gra­fică a cenaclului ,,C. BRÂN­­CUȘI" din Craiova, deschisă la Casa de cultură din Cala­fat. Sala Casei de cultură a sin­dicatelor, orele 17, din ciclul „Legalitate, echitate și res­ponsabilitate socială“, expu­nerea : CADRUL LEGAL AT. RAPORTULUI DINTRE CE­TAȚENI ȘI ORGANELE JU­RIDICE. Prezintă avocat Mir­cea Marinescu. VINERI 2 FEBRUARIE 9,00 Curs de limba rusă. Sec­ția a 39-a. 9,30 O viață pen­tru o idee (reluare): Ion Can­­tacuzino (I). 10,00 Telex. 10,05 Publicitate. 10,10 Teatru scurt (reluare). 10,50 Istoria filmu­lui sonor. Surpriza sonorului. 12,20 Moment folcloric cu ta­­ragotistul Dorin Cuibaru. 12,40 Municipalitatea răspun­de bucureșteanului (reluare). 13,00 Telejurnal. 16,00—17,00 Teleșcoală. 17,30 Curs de lim­ba engleză. Secția a 38-a (re­luare). 18,00 Telex. 18,05 Tra­gerea loto. 18,15 Atenție la... neatenție ! Jurnal de protec­ția muncii. 18,35 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Teleconferința de presă. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Prim plan. Niculai S. Niculai, Erou al Muncii Socialiste, preșe­dintele C.A.P. însurăței — ju­dețul Brăila. 20,20 Film artis­tic: Hugo și Josefina. Produc­ție a studiourilor cinemato­grafice suedeze. 22,10 — 24 de ore, 22,30 Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric „Junii Sibiului“ în Olanda și R.F. a Germaniei. Reportaj de Theodora Popescu. m­uz BUCUREȘTI iNERI 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică și actualități. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Suma­rul presei. 9,30 Memoria pă­mîntului românesc. 9,50 Dan­suri din operete. 10,00 Bule­tin de știri. 10,05 populare cu Natalia Melodii Șerbă­nescu, Pavel Tornea și Stelă Firulescu. 10,30 Harta țării la scara viitorului. 10,45 Au fost oaspeții noștri : Maria Mițe­­ra și Riccardo del Turco. 11,00 Buletin de știri. 11,05 Din muzica popoarelor. 11,15 Litera și spiritul legii. 11,30 Pagini corale de Timotei Po­povici 12,00 Discul zilei : Au­relian Andreescu. 12,15 Reci­tal de operă Mirella Freni. 12,30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Concert de prînz. 14,00 Com­pozitorul săptămînii. 14,44 Muzică de promenadă. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Radio­­ancheta economică. 15,20 Pie­se de estradă. 16,00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Melodii populare cu Ion Blăjan și Ștefan Fieraru. 16,30 Știința la zi. 16,35 Corul Li­ceului „Dimitrie Bolintinea­­nu“ din București. 16,50 Pu­blicitate radio. 17,00 Pentru patrie­­naiului . 17,30 Un virtuoz al Gheorghe Zamfir. 17,40 Radiocabinet de infor­mare și documentare. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melo­dii preferate. 20,45 Consem­nări de Dan Tărchilă. 20,50 Noi înregistrări de muzică populară. 21,00 Revis­ta șlagărelor. 21,25 Moment poetic. 21,30 Bijuterii muzi­cale. 22,00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 24,00 Bu­letin de știri. 0,03—6,00 Es­trada nocturnă. (Buletine de știri la orele 2,00; 5,00). ANGAJEAZA tra secția Craiova: — șoferi automacaragii conducători utilaje pentru ma­carale T.L. 3 (lansatoare de con­ducte). Informații la secția Craiova, stra­­i Prelungirea Teilor, nr. 108. 2 — II — 1973 MMIMHMi DIALOG EPISTOLAR Giuseppe Navarra: ne așteptam să primim ceva mai de soi. Din nouă epi­grame și... jumătate n-am putut alege nici una. Victor Hîlmu : cele patru răvașe primite n-au putut fi publicate, deoarece sunt prea... asemănătoare : toate au rimă, dar n-au.... poan­te ! Calum­ar Petre , vă ru­găm să vă mențineți, cel puțin, la nivelul „debutu­lui“. Așa ceva nu merge : „...pe ale căror tarabe se etalau tot felul de măr­furi și sulemeneli ieftine“ De unde rezultă că „suleme­­nelile ieftine“ nu făceau parte din „tot felul de mărfuri“. Lazăr Ion­­ am ales o stro­fă­ la intîmplare. Trecînd peste „bătia“ în loc de bă­­tea și peste „doruți“ in loc de... : „La tulpina de nud Luna domol bătea/ De do­­ru­ți mă usuc/ Ochiul ce mă abătea“. Am citit poe­ziile și la luminare, m-am picat și cu ceară și tot n-am priceput nimic. Emil Lăzărescu: „O dată cu botezul“... este poezie, pe care, după ce am­­ citit-o, v-am compătimit. Părinții, ca să poată aplau­da, v-au lăsat, gol, în ză­padă. Și... culmea, n-ați răcit. Mai sunt și minuni pe lumea asta ! Florescu Marin , pentru a vă publica „neapărat“ poeziile, ne-ați... amenințat că­­ „...toate neamurile dv. urmăresc apariția“, că așa le-ați promis. Și eu le-am promis la neamuri că le trimit, de Anul Nou, vederi de pe Selena. N-am putut, ce să fac ? Dumitru Antonie: imagi­nile din poeziile dv. sunt dure, unele chiar supără­toare , „în uruitul de trac­toare/ în zgomotul asurzi­tor de motoare“. De ce mă obligați să-mi pun vară-n urechi ? Mihail Arnăutu: dacă renunțați la... durități, poate reușiți ceva mai... blind. N. Firu , am primit cele opt poezii. Am­ ales prin discuție o strofă ''Jir.., „Ploaie de vară“, „Stropi de ploaie/ Pe trotuare/ Plouă tare pe ogoare“. A­­cesta este, de fapt „visul“ de aur al agronomului na­vetist. Să fie stropi de ploa­ie pe trotuare și să plouă tare pe... ogoare, în rest, ce să mai discutăm ? Vasile Petrache , vă mul­țumim pentru urări! Popa Dumitru, folosiți și gazeta de perete... DINA­MITHE * • • C­­ . «««»««» v.v.v.v ..v.v.v.v • ♦ ♦ ♦ ♦ • • * ♦ «» ««•««»* ♦ [UNK]1 »* *1 Mica publicitate Pierdut legitimație serviciu emisă de Fabrica de confecții Craiova, pe numele Micu Georgeta. Se declară nulă. (218) Pierdut legitimație student, pe numele Mîndrescu Dorin. Se declară nulă. (222)­­Pierdut legitimație și carnet student, pe numele Anghelina Ion. Se declară nule. (206) Pierdut legitimație serviciu „Arta populară“ — Craiova, pe numele Gavrila Gica. Se de­clară nulă. (209) Pierdut legitimație serviciu, buletin identitate și certificat medical, pe numele Fălcoi Du­mitru. Se declară nule. (223) Pierdut legitimație serviciu „Electroputere“ — Craiova, pe numele Gheorghe Marin. Se declară nulă. (225) Pierdut buletin identitate, pe numele Burada Gheorghe Se declară nul. (227) Pierdut autorizația nr. 207 din 19 ianuarie 1970, pentru meseria de fotograf ambulant, pe numele Goșa Ion. Se de­clară nulă. (228) Prevederea pentru 2 febru­arie. Vreme cu cerul acoperit. Izolat se vor semnala preci­pitații sub formă de burniță, iar 1 în zonele de munte și deal lapoviță și ninsoare. Cea­ță generală. Vint slab din sec­torul sud-vestic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 9 și minus grade, iar maximele între mi­­­nus 2 și plus 3 grade. Strada Silozului nr. 101 EXECUTĂ pentru întreprinderi, instituții și populație, prin secțiile sale, garnituri de cauciuc rezistente la produse petroliere cu sau fără inserție pînză, construcții metalice de orice fel, huse, prelate, tapițerii auto, sofale, dormeze, saltele, lucrări de tîmplărie, echipament de lucru protecție și cazarmament, comenzi de marochinărie, montări de geamuri și încadrări de tablouri. i

Next