Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-01 / nr. 8701

u --­ ___1--A ’OVA 1 J ANUL XXIX NR. 8701 JOI 1 MARTIE 4 PAGINI 30 BANI PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Deschizînd lucrările ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplica­rea măsurilor stabilite de Ple­nara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1972, referitoare la pregătirea condițiilor necesare îndeplinirii și depășirii pla­nului pe 1973. Vor prezenta informări : Consiliul de Mi­niștri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum și o serie de ministere și comitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu pri­vire la înființarea, organiza­rea și funcționarea Curții Su­perioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret pri­vind înființarea și funcționa­rea Consiliului pentru proble­mele organizării economico­­sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dez­voltarea construcției de locu­ințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprie­tate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătățirea or­ganizării și retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de condu­cere și îmbunătățirea structu­­rii organizatorice la ministere, centrale și organizații econo­mice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea conti­nuă a educației fizice și spor­tului , informare cu privire la principalele concluzii asupra activității de educație fizică și sport. 10. Informare cu privire la activitatea internațională des­fășurată de Partidul Comunist Român și statul român în a­­nul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfir­mată și de actuala plenară, la lucrări participă ca invitați, membrii guvernului și condu­cători ai organelor centrale de stat și obștești; secretarii pen­(Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Cen­tral are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluționare: realizarea u­­nității organizatorice și poli­tice a clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ținînd sea­ma de importanța excepționa­lă pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatu­lui, a întregului nostru popor, pentru transformarea revolu­ționară a societății și victoria socialismului în România, con­sider potrivit să evocăm a­­cest eveniment, în mod so­lemn, în cadrul plenarei de astăzi." Crearea Partidului Comu­nist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităților dezvoltă­rii noastre sociale, al luptei revoluționare a celor ce mun­cesc din România, al maturi­zării politico-ideologice clasei muncitoare și al crește­­­rii rolului ei în viața politică a țării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mișcării munci­torești, realizarea unității po­litice și organizatorice a pro­letariatului, crearea unui pu­ternic partid politic de avan­gardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce mun­cesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres social din Ro­mânia. Intrînd în arena luptelor sociale împotriva re­gimului burghezo-moșieresc, clasa muncitoare a simțit în­că de la început nevoia de a-și strînge rîndurile și de a acționa mnită pentru împlini­rea misiunii istorice ce-i re­venea în crearea noului destin al poporului român. Aspirația spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special în momentele grele ale luptei re­voluționare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgar­darea libertăților și drepturi­lor vitale ale celor ce mun­cesc, pentru interesele supre­me ale națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politice împotriva patroni­lor, a regimului burghezo-mo­șieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o co­laborare strînsă între comu­niști și socialiști, între orga­nizațiile sindicale, pe o plat­formă politică comună. A­­ceastă colaborare s-a accen­tuat în preajma celui de-al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a în­robirii țării de către Germa­nia nazistă și a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistența împotri­(Continuare în pag. a II-a) O acțiune de sezon Repararea utilajelor pentru frigi Precipitațiile căzute sub formă de zăpadă în perioada precedentă au fost repartizate, din cauza viscolului, foarte neuniform pe terenuri și cul­turi. După cum ne asigură specialiștii, rezerva de apă din sol va satisface cerințele cul­turilor de toamnă și de pri­măvară numai în primele fa­ze de vegetație și în mod dife­rit. Deci, pentru a asigura o dezvoltare normală a culturi­lor va­ fi nevoie să se inter­­­vină, la momentul oportun,­­ cu lu­crarea de irigare.­­Dar ""• pentru ca apa să ajungă la rădăcinile plantelor, ca siste­mele de irigații să fie puse în timpul optim în stare de funcționare, este necesară, mai întîi, încheierea lucrări­lor pregătitoare. Ne referim, deocamdată, la repararea tu­turor utilajelor și mașinilor care concură la irigare, instru­irea personalului de deservire și urgentarea lucrărilor de întreținere. Dacă momentan timpul este nefavorabil continuării lucră­­r­i­lor de întreținere din siste­­­­me, este foarte prielnic, însă, pentru repararea utilajelor. O analiză, însă, a stadiului lucră­rilor de reparare a mașinilor și celorlalte utilaje, în cele 16 unități agricole din sistemul de irigații Calafat, va condu­ce la concluzii neîmbucură­toare. Agregatele de aspersi­­une, care necesită intervenții mecanice, nu s-au reparat pî­­nă la 26 februarie a.c. decît în proporție de 28 la sută. Din nouă cooperative agricole doar cinci au început această lucrare. Dacă la C.A.P. Ba­sarabi s-au reparat 23 de a­­gregate, In schimb, la C.A.P. Seaca de Cîmp, unde sunt defecte 30 bucăți, nu s-a făcut nimic în această direcție. Mult rămase în urmă sînt și com­­portivele agricole Piscu Vechi,­­„Steagu roșu“—Moțăței și Maglavit. Inginerul Ion Panea, preșe­dintele C.A.P. Basarabi, uni­tate care se află într-un sta­diu avansat cu repararea agre­gatelor de aspersiune, ne-a prezentat o listă cuprinzînd o gamă diversă de piese repere care nu se pot pro­si­gura din baza de aprovizio­nare. Lipsesc, de pildă, pini­­oane electromotor reper A-41­­203, rotor electromotor A-20292, disc ambreiaj 3116010, rotor dinam 31039, arbore mo­tor 10303010 etc., cu toate că A. NICOLA (Continuare în pag. a II-a) llllllllllllllllllllll Intîlnire de neuitat Oare va veni ? De fapt, nu mi-a promis nimic. M-a ascultat zîmbind tăcut, a­­poi cind se pregătea să-mi răspundă a sunat telefonul. A urmat o discuție lungă, cu replici scurte. L-am au­zit rostind de cîteva ori, puțin nervos, puțin iritat. — Nu, nu, nu! Asta nu se poate. Niciodată. Atîta timp cu­ eu n-o voi cere... Și în cele din urmă a în­chis, fără a mai aștepta răspunsul. S-a prăbușit în fotoliul din spatele birou­lui, cu fruntea sprijinită în palme. Liniștea domnea nestînjenită. Era, de fapt, o așteptare fără grai, dureroasă. Sim­țeam că invitația mea va rămîne fără răspuns și am ieșit din cameră încet. N-a făcut nici un gest de re­ținere. A rămas acolo, în aceeași neclintire... Oare va veni ? In sală se fac ultimele pregătiri. Decoratorii no­ștri pot fi mîndri de munca lor. Pare că totul freamătă de tinerețe. Mai sînt cinci minute și nerăbdarea creș­te. Este punctualitatea arhicunoscută tovarășului profesor. Dintr-o dată, aud în jurul meu aplauze, ex­clamații entuziaste. Da, a venit. Se apropie de noi cu același zîmbet cald, prietenesc. Și ies în întîmpinare și-i înmînez din partea orga­nizației U.T.C. un buchet de garoafe roșii. — Măăă! De ce atîta de­ranj pentru mine ? Suntem­ în familie doar. Da, sîntem în familie. Pentru profesorul Andrei, Popa, noi, împreună cu el, alcătuim o singură familie. Il invit fără vorbe mul­te să ne vorbească. — „Clipe de neuitat" din amintirile eroului Andrei Popa­ începe să ne povestească despre război, despre tine­rii de atunci și inițiativele lor. Zîmbește deschis, presă­­rîndu-și amintirile cu glu­me hazlii și nuanțe fine de ironie. L-am ascultat de multe ori în cei patru ani cu­ mi-a fost profesor, l-am as­cultat la lumina focului de tabără, la gura cortului a­­menajat sub directa-i în­drumare, în excursii... îmi povestea totul pe același ton melancolic, cu mina a­­șezată pe umărul meu. Și simțeam tremurul vocii cînd îmi povestea eroicul detașament despre „Pău­­liș“, despre toți cei ce și-au înscris numele în rîndul luptătorilor pentru drep­tate. DORINA LIȚOIU elevă. Liceul „Tudor Ar­­ghezi“ Craiova (Continuare în pag. a II-a) • CONSFĂTUIRE PE TEME DE LEGUMI­CULTURA Ieri, s-au încheiat lu­crările Consfătuirii cerce­tătorilor de la secțiile de tehnologia culturilor legu­micole din Institutul de cercetare pentru legumicul­­tură și floricultură Vidra și din celelalte stațiuni le­gumicole din țară, s-au desfășurat timp care de două zile la Casa agrono­mului din Craiova. S-au a­­bordat probleme privind a­­plicarea procedeelor tehno­logice moderne la lucrări­le de irigare, fertilizare și erbicidare a culturilor le­gumicole. Rezultatele de cercetare prezentate au un caracter aplicativ și vor fi recomandate pentru gene­ralizare în unitățile produc­tive. A. N. • NOI SPATII DE ȘCOLARIZARE In cartierul Bariera Vîl­­cii din Craiova a început construirea unei școli gene­rale cu opt săli de clasă, care va asigura condiții bu­ne de școlarizare elevilor din această zonă. Clădirea este prevăzută cu parter și etaj. Totodată, prin amenaja­rea și extinderea fostului local al miliției municipiu­lui, din strada Ion Maio­rescu, se realizează o școa­lă cu 16 săli de clasă, la­boratoare și ateliere. A­­ceasta va asigura în între­gime spațiul necesar pen­tru școlarizarea elevilor din zona centrală a orașu­lui. curier: cotidian • FERMA ZOOTEHNICA COMPLEXA La cooperativa de con­sum din comuna Sadova, se află în curs de amena­jare o puternică fermă zo­otehnică. Aici vor fi or­ganizate o crescătorie de iepuri de casă, cu un e­­fectiv inițial de 200 capete, o crescătorie de găini ouă­­toare de rase superioare, cu un efectiv de 10 000 ca­pete, de la care se prevede să se obțină circa 800 000 ouă apte pentru incubație, o crescătorie de gîște, cu un efectiv de 2500 capete, o crescătorie de porcine, cu un efectiv de 500 capete, o crescătorie de porumbei, precum și două stupine cu 300 familii de albine. • CONFIRMĂRI ARTISTICE La Brăila s-a desfășurat Festivalul-concurs de fol­clor autentic, „Petrea Cre­­țu-Șolcan", ediția I, la ca­re au participat numeroși rapsozi din județele țării La această interesantă ma­nifestare artistică, mesage­rii Doljului au evoluat la un nivel artistic deosebit, cucerind premii. Astfel, Mitică Lupu din Cioroiași a obținut premiul pentru stilul autentic al interpre­tării cîntecului haiducesc, Georgeta Ancuța din Sal­cia, premiul pentru inter­pretare originală a baladei și Nicolae Speriatu din Craiova, premiul pentru cel mai complet și valoros instrumentist. O expoziție oglindind dina­mica mișcării de inovații a fost deschisă recent în holul clubului Uzinei „Electro­­putere“. Foto : V. Mihăilescu Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al P.C.R., pre­ședintele Consiliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și apro­bat hotărîrea privind perfec­ționarea activității și creșterea rolului consiliilor Frontului Unității Socialiste în viața so­­cial-economică a țării. Hotă­rîrea adoptată va fi dată pu­blicității. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unității Socialiste a Consiliului Națio­nal pentru Apărarea Păcii, A­­sociației generale a vînători­­lor și pescarilor sportivi și A­­sociației crescătorilor de al­bine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organiza­ții care alcătuiesc Frontul U­nității Socialiste, pe baza re­comandărilor făcute de orga­nizațiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componența Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste și a Biroului Exe­cutiv :­­ Au fost cooptați ca mem­bri ai Consiliului Național ur­mătorii tovarăși : Dumitru Bălan, președintele Consiliului județean Brăila al Frontului Unității Socialiste, Ștefan Mo­­cuța, președintele Consiliului județean Cluj al Frontului U­­nității Socialiste, Iulian Ploș­­tinaru, președintele Consiliu­lui județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste, Ion Catrinescu, președintele Consiliului județean Prahova al Frontului Unității Socialis­te, Aldea Militaru, președin­tele Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Pro­ducție, Corneliu Mănescu, pre­ședintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare.­­ Plenara a hotărît elibe­rarea tovarășilor Ilie Alexe, Dan Marțian, Gheorghe Pe­­trescu și Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au pri­mit alte sarcini. — Tovarășul Mihai Dalea a fost eliberat din funcția de secretar al Consiliului Națio­nal al Frontului Unității So­cialiste, în urma alegerii sale ca președinte al Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din Ro­mânia.­­ Plenaru a ales în Biroul Executiv pe următorii tova­răși : Florian Dănălache, pre­ședintele UCECOM, Oliviu Rusu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Teh­nicienilor, Aurel Duca, șeful (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Uni­tății Socialiste au fost luate un șir de măsuri în vederea lăr­girii atribuțiilor organismelor sale, astfel încît consiliile Frontului să-și poată îndeplini în condițiuni cu­ mai bune rolul și sarcinile ce le revin în viața noastră socială și po­litică. S-au obținut, desigur, o se­rie de rezultate bune în activi­tatea desfășurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem des­chis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura așteptărilor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Unită­ții Socialiste. Consiliile reușesc încă în insuficientă măsură să coordoneze și să unească e­­forturile tuturor organizațiilor componente. Din această cau­ză există încă multe paralelis­me, se desfășoară aceleași ac­tivități pe diferite linii, în timp ce unele probleme ră­­mîn nesoluționate. De aceea, în proiectul de hotărîre pre­zentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atri­buțiilor și creșterea rolului Consiliului Național, al consi­liilor Frontului Unității Socia­liste de la toate nivelele. In primul rînd, se are în vedere creșterea acestui rol de direc­­ția coordonării, pe diferita do­menii, a activității de SPIrat^k de organizațiile componente ale Frontului. In momentul de față trebuie să punem în­deosebi accentul pe soluționa­rea unor probleme obștești, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridica­rea nivelului de trai. Se im­pune o folosire mai bună forțelor organizațiilor compo­­­nente pentru înfăptuirea pro­gramului trasat de Conferința Națională a partidului în ve­derea dezvoltării generale economiei și ridicării bunăstă­a­rii materiale și spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obștesc. Există acum, în această privință, hotărîre, s-au constituit și co­o­misii care și-au început acti­vitatea. Probabil, în cursul a­­cestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obți­nute în această privință, stabi­lind ce trebuie făcut în con­tinuare pentru ca organismele din domeniul controlului șresc să-și îndeplinească de­în mai bune condițiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activității edu­cative și culturale de masă, ținînd seama că, practic, toa­te organismele și organizațiile din cadrul Frontului Unității Socialiste au astfel de preocu­pări, desfășoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înțeles că pentru a ridica eficiența acti­vității educative, în concor­danță cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din no­iembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine și să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor fac­torilor care concură la forma­rea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaș­tere al poporului nostru. Con­sider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decît pînă a­­cum a consiliilor Frontului Unității Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliu­lui Național. De altfel, există și o comisie în această privin­ță — comisia pentru răspîn­­direa științei și culturii — și va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic aces­tei activități de primă impor­tanță pentru Frontul Unității Socialiste. In această privință aș dori să menționez necesi­tatea ca Consiliul Național, organizațiile Frontului Unită­ții Socialiste să coordoneze e­­fectiv activitatea educativă care se desfășoară pe terito­riul lor, indiferent de cei care o organizează. Frontul Uni­tății Socialiste trebuie să ini­țieze cît mai multe asemenea acțiuni, întîlniri și dezbateri, care să se desfășoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică,­­ sub conducerea organizațiilor de partid, a sindicatelor. în acest sens, aș ruga să se aducă completări și hotărîrii plena­rei privind partea ce se ocu­pă de sarcinile în coordonarea și conducerea acestor activi­tăți. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constitui­rea în sate a organizațiilor Frontului Unității Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare și unire a eforturi­lor țărănimii noastre în acti­vitatea de dezvoltare a agri­ (Continuare în pag. a II-a) Pe traseul I. T. C. Barău Românești DESERVIRE DEFICITARĂ I.T.C.-ul este unitatea al cărei colectiv se află, zilnic, în contact nemijlocit cu ma­rele public. Tocmai de aceea, măsurile luate de conduce­rea întreprinderii au drept scop să ridice continuu ni­velul de servire și calitrea muncii întregului personal al unității. Mai multe scrisori sosite pe adresa redacției scot, însă, la iveală, unele deficiențe pri­vind organizarea transportu­lui în comun pe traseul Ga­ră—Românești. Folosind unul din autobu­zele de pe traseul respectiv, îți poți da seama, imediat, cît este acesta de aglomerat, numărul mașinilor fiind mic, în raport cu cel al călătorilor. După cîte cunoaștem, în a­­ceastă parte a orașului sînt întreprinderi cu mulți salari­ați (I.C.I.L., T.C.I.F., Șantie­rul de construcții-montaj al I.R.E., I.R.V.A.). Autogara-sud are un flux de călători foarte mare, mai cu seamă că, mulți dintre aceștia sînt navetiști, locuind în comunele Popoveni, Braniște și Balta-Verde. Circulînd pe o bună parte din traseul nr. 1, mașinile ca­re merg pe traseul Gară — Romanești sînt aglomerate și din cauza călătorilor care co­boară în stațiile de pînă parc. Se pune o întrebare fi­lo­vească : de ce, în aceste ca­zuri, nu se folosesc mașinile Gară—Parc ? Oare, traseul 1 barat s-a înființat pentru cei ce călătoresc pînă la parc, care beneficiază de ambele trasee. In vreme ce alții, ne­voiți să meargă mai departe, rămîn prin stațiile din oraș, găsindu-se în situația neplăcu­tă de a pierde și autobuzele de la Autogara-sud sau de ■ RUBRICA NOASTRĂ DE ANCHETE _ HDAJE IN­ COTIDIAN a străbate pe jos distan­ța parc pînă acasă ? Sunt dese cazurile cî­tobuzele I.T.C., venind încarcă cu călători c la cap de linie, aflați în alte stații pot urca. In ziua ei noastre, în staf afla o singură 175­ care stație permis de mult. La un interval tiv 30 minute, autobuz (31-D) plecat în nu­­­uă minute, în unul a rămas, de virf, dar n ce acesta din atîta timp. Sosim în st­unde, ca de ob,­nfluență de că­ tăm cită nevoi alt autobuz ca în sfîrșit, soseș refuz, mașina 3520. îmbulzeai mai cîțiva călă­mulți rămîn în­să circa 20 d sosește în stați pentru Roma 387. O parte fac loc greu, stație. La­ca­ția „Peco“­. Autobuzul ționase desti­pătul liniei, lași timp s­tobuz cu re pe a cărui scria clar : Prefabrica spune că să părăse PE TEME CETĂȚENEȘTI Pilule Desen de Garo Papazian — Pline mîna și curăță repe­de zăpada... să nu ne pome­nim cu un­­ „mărțișor“ ne­­ț așteptat ! (Conțin

Next