Inainte, noiembrie 1973 (Anul 30, nr. 8910-8935)

1973-11-01 / nr. 8910

r ANUL XXX NR 8910 JOI 1 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI ^1——«"TUrriTi I |M * Ecouri ale unei inițiative : economisirea combustibililor și energiei RĂSPUNSUL întreprinderii de reparații auto Craiova sa­u chemarea colectivului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică de material rulant fuind cunoștință de chemarea lansată de către colectivul de muncă al în­treprinderii mecanice de material rulant cu obiec­tivul „Să gospodărim cu grijă fiecare kWh de e­­nergie electrică, fiecare gram de combustibil, să asigurăm un consum re­dus pe unitatea de pro­dus“ și analizînd cu aten­ție posibilitățile existente în unitate, colectivul nos­tru, comitetul de partid, comitetul de sindicat și U.T.C. răspund chemării lansate, angajîndu-se să obțină economii cît mai mari și consumuri cît mai reduse prin următoarele acțiuni: rii — în scopul economiei­energiei electrice de forță, se vor lua măsuri de raționalizare a programu­lui de funcționare a prin­cipalelor instalații consu­matoare, de reducere funcționării în gol (stația a compresoare, instalații de ventilație forțată, transfor­matori și generatoare su­dură etc.), măsuri prin ca­re se pot obține economii de 125 000 kWh anual. Cu economia de energie elec­trică realizată se va putea lucra 21 de zile; — vom raționaliza con­sumul de energie electri­că pentru iluminat prin sectorizarea instalațiilor de iluminat din hale, monta­rea de întrerupătoare su­plimentare, menținerea în funcțiune a instalațiilor de iluminat individual, în­treținerea permanentă a iluminatoarelor naturale, precum și alte măsuri prin care se vor economisi 15 000 kWh anual . — în cadrul acțiunilor de autoutilare, de îmbună­tățire a parametrilor func­ționali și dimensionarea optimă a forței motrice necesare, se va acționa pentru îmbunătățirea fac­torului de putere prin creșterea lui de la 0,940 la 0,965 ; — pentru reducerea con­sumurilor de combustibil se vor înlocui toate caza­­nele tip locomotivă și al­tele care au consum de gaze sporit, cu 6 cazane tip tubal ; se vor schimba arzătoarele neeconomicoa­­se de gaze. Vom lua mă­suri pentru asigurarea in­stalațiilor cu oale de con­dens, recuperarea conden­surilor, îmbunătățirea izo­lațiilor termice, și alte ac­țiuni care să ducă la eco­nomisirea unei cantități de 840 tone combustibil con­vențional ; — prin încadrarea în vi­teza economică a automo­bilelor reparate capital, la rodajul în parcurs se va reduce consumul specific cu 0,6 litri benzină pe fie­care autovehicul reparat, urmînd să rezulte o eco­nomie de 3 600 litri ben­zină anual,­­ prin îmbunătățirea calității reparațiilor și, în principal, a reglajelor car­­burației automobilelor, prin darea în funcțiune a unor aparate moderne de testare, se preconizează re­ducerea consumului nor­mal cu 1 litru benzină pe fiecare autovehicul repa­rat, obținîndu-se, astfel, o economie anuală de 7 200 litri benzină­­ — cu combustibilul eco­nomisit se vor putea reda 180 autovehicule reparate capital. CONSTANTIN FAUR secretar al comitetului de partid GHEORGHE OPRIȘOR președintele comitetului de sindicat Ing. VERGILIU PETCU președintele comitetului oamenilor muncii Ing. IULIAN MANTA secretarul comitetului U.T.C. POD PESTE RACOVIȚA Pentru a înlesni circu­lația cetățenilor, între centrul civic a­l comunei Braloștița și celelalte sate a început construcția unui pod, în lungime de 25 m, peste pîrîul Racovița, obiectiv a cărui valoare se ridică la 120 000 lei. Prin acțiunile patriotice ce se organizea­ză aici se estimează o eco­nomie de 20 000 lei. Echipa de lucrători con­dusă de Gheorghe Tomiță, din cadrul întreprinderii intercooperatiste pentru construcții montaje și re­parații Dolj, a încheiat, zi­lele acestea, construirea unui castel de apă, de for­mă sferică, realizat în în­tregime din metal. „Hidro­­sfera“ de la Filiași, cu o capacitate de 60 000 litri, asigură necesarul de apă al întreprinderii intercoo­peratiste pentru creșterea și ingrășarea berbecuților din aceeași localitate. SEARA de arta romaneasca La Muzeul de artă din Craiova s-a desfășurat o seară de artă românească. Cu acest prilej, conf. univ. dr. Corina Nicolescu, de la Institutul de arte plas­tice „Nicolae Grigorescu“ din București, a vorbit despre „Arta veche româ­nească și Orientul Apro­piat“. Conferința a fost ur­mată de un recital poetic­­muzical. Și-au dat con­cursul Lucian Albanezu, Constantin Tomulescu, Sm­aranda Albanezu, Ni­­cu Teodorescu, Nicoleta- Mariana Mercea. „HIDROSFERA“ FILIAȘI DE LA Produs nou Zilele trecute, la C.A.P. Malu Mare a fost veri­ficat în lucru pro­totipul unei noi mașini destinată unităților agricole. Noul produs — tocătoare de fura­je grosiere — a trecut cu bine probele la care a fost supus. Proto­tipul mașinii este realizat în cadrul Întreprinderii me­­tal-lemn din Cra­iova. Combinatul chimic Craiova. Laborantele chimiste Ma­tei Petrica și Gherase Viorica, de la Fabrica de amoni­ac II, executînd analize pen­tru apa de alimentare a ca­zanului. .Foto : Elena Anton A­UHK­ULTURA . ».RE I ITIRI . AURIU­LTI HA . W.N­H ! M­I­K­t Arăturile adinei de toamnă sunt, peste tot, în prim-planul preocupărilor ? Suprafețe de ordinul miilor de hectare ale I.A.S. Dăbu­­leni, situate în incinta sis­temului de i­­rigații Sadova- Corabia, au fost defrișate și redate în circuitul a­­gricol încă de astă­ primăva­­ră. în prezent, noi suprafețe, degajate de ultimele res­turi forestiere, sunt arate pen­tru a fi însă­­mînțate în pri­măvara viitoa­re. Nu spunem, desigur, o nou­tate, subliniind că experiența, acumulată de-a lungul anilor de unitățile agricole fruntașe, a confirmat cît de concluden­te sînt sporurile de producție ce se obțin de pe suprafețele fertilizate corespunzător și a­­rate adînc din toamnă. în sco­pul dezvoltării acestei experi­ențe, organizațiile de partid, consiliile populare, conduceri­le multor unități agricole, re­ceptive la indicațiile primite de la nivelul județului, au i­­nițiat elaborarea operativă a unor planuri de măsuri, sta­bilirea de sarcini și respon­sabilități concrete, menite să ducă la imprimarea unui ritm alert arăturilor acinei de toamnă, între alte măsuri, de natură să dinamizeze execu­tarea lucrării amintite, se nu­mără organizarea schimburi­lor duble și prelungite pe un număr cît mai mare de trac­toare. Atît în perioada strîn­­gerii recoltei, cît mai ales du­pă încheierea acestei lucrări, mecanizatorii din secția care deservește C.A.P. Cleanov au executat arături adînci de toamnă pe 800 din cele­ 1040 ha planificate. De asemenea, la C.A.P. Smîrdan au fost a­­rate adînc 360 din 495 ha, la C.A.P. Panaghia 300 din 376 ha, la C.A.P. Leu 1380 din 1898 ha. Evident șirul unor astfel de exemple pozitive ar putea fi mult continuat, în cele ce urmează, însă, ne vom referi la cîteva aspecte care pun în evidență moduri preocupări diferite față de în­și­deplinirea indicațiilor expre­se, subliniate în repetate rîn­­duri, de la nivelul județului. Cooperativele agricole din Plenița și Unirea, spre exem­plu, sînt vecine, dispunînd de condiții economico-naturale a­­semănătoare. Cu toate acestea, în vreme ce la C.A.P. Plenița au fost executate arături a­­dînci pe 1500 din 1710 ha. la C.­A.P. Unirea, această lucra­re de bază a solului nu fu­sese efectuată, pînă zilele tre­cute,­ decît pe 760 din 2000 ha. De ce stau lucrurile așa? La C.A.P. Plenița, încă îna­inte de începerea recoltării culturilor tîrzii, tov. Iulian Calotă, președintele și ingi­nerul șef al acestei unități împreună cu șeful secției de mecanizare și cu tov. ing Costică Cîrțu, directorul S.M.A. Plenița au stabilit, pe baza unui amănunțit plan de măsuri, modul de repartiza­re a tractoarelor pe feluri de lucrări Ca urmare, chiar în perioada recoltării, o parte din tractoare au fost dirijate — atît în schimburi prelun­(Continuare în pag. a III-a) an hotărîtor In realizarea cincinalului înainte de termen planul îndeplinit pe primii trei ani ai cincinalului Angajat plenar în întrecerea socialistă desfășurată pentru îndeplinirea cincinalu­lui înainte de termen, colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni din cadrul Fabricii de bere Craiova a obținut un suc­ces de prestigiu. Este vorba de înfăptui­rea planului de producție pe primii trei ani ai cincinalului. Pînă la sfîrșitul anului în curs, colec­tivul de aici va realiza suplimentar o producție globală de 29 200 000 lei și o producție marfă evaluată la peste 30 mi­lioane lei. Din evidențele întreprin­derii pentru cultura și fermentarea tutunului Dolj rezultă că, de la începu­tul anului pînă în prezent, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de aici au obținut rezultate remarcabile în întrecerea socialistă desfă­șurată pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter­men. Astfel, bilanțul acti­vității lor consemnează de­pășirea planului la produc­ția globală cu 4 100 000 lei, iar la producția mar­fă cu peste 6 milioane lei. M.­IcOANDA Un harnic colectiv De remarcat faptul că a­ î a­ceste sporuri sunt rezulta­­­­tul creșterii peste preve­ "■­de zi a productivității mun­­­­cii cei 2,2 la sută. ^ Specialiștii de aici au îi construit două sfărîmătoa­­­ [UNK]­re de span care măresc considerabil capacitatea de prelucrare a deșeurilor. Totodată, ei au mai reali­zat trei graifere și o insta­lație de ridicat, folosite în prezent la operațiile de în­cărcare și descărcare. Utilaje prin autodotare De curînd, zestrea tehnică a Secției de colectare a deșeurilor metalice și re­fractare din Craiova a spo­rit cu cîteva utilaje de mare productivitate, reali­zate în cadrul acțiunii de autodotare. CINCINALUL înainte de termen I în pagina a lll-a redactori și corespon­denți voluntari ai ziarului nostru prezintă diferite as­pecte privind felul în care oamenii muncii din unități industriale și agrico­le înțeleg să lupte pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor ce le revin. iei o mașină și nici un utilaj sub randamentul ______planificat» nici un minut nelucrat! UN DEZIDERAT ECONOMIC MAJOR: Vastul program de acțiune trasat de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., în vederea va­lorificării tot mai eficiente a rezervelor și posibilităților economiei noastre, cuprinde sarcini concrete în direcția modernizării și creșterii eficienței întregii activități in­dustriale, în scopul îndeplinirii și depășirii planului pe anul 1973, condiție hotărîtoare pentru realizarea cincina­lului înainte de termen. în acest sens, plenara a acordat o importanță deosebită acțiunii de determinare a capa­cităților de producție reale, la toate întreprinderile in­dustriale, de utilizare la parametrii maximali a poten­țialului productiv. Una din problemele de bază o consti­tuie obținerea unui înalt grad de folosire a mașinilor, utilajelor și instalațiilor și, în special, a mașinilor-unelte, al căror indice de utilizare trebuie să atingă, în anul 1973, nivelul de 85 la sută. Din analizele efectuate pe baza programului Consiliului de control muncitoresc al acti­vității economice și sociale al Comitetului județean de partid, s-au desprins o serie de aspecte pe linia gospodări­rii și utilizării fondurilor fixe. Astfel, în ce privește încărca­rea utilajelor se constată, încă, realizarea unor indici scăzuți de folosire a fondului de timp disponibil și, în același timp, o evidență necorespunzătoare în documentele primare pri­vind urmărirea utilizării fon­durilor fixe, a mijloacelor de bază ale producției materiale într-o serie de unități. In cursul anului, economia jude­țului atinge, în trimestrul I, pe total industrie, 67,8 la sută și în trimestrul II — 66,5 la sută, constatîndu-se, așadar, o scădere a gradului de încărcare în trimestrul II 1973 ; datele de care dispunem în prezent anticipează realizări la fel de scăzute pe trimestrul III. In­dicii nesatisfăcători ce se rea­lizează sînt determinați, în special, de schimburi nepro­gramate ce s-au înregistrat la unele întreprinderi: au însumat, în primul Acestea tri­mestru, 2 538 868 ore, respec­tiv 25,2 la sută din fondul de timp disponibil, iar în trimes­trul II — 2 531 945 lire din fondul de timp disponibil. O influență negativă au avut-o și reparațiile accidentale, care însumează încă valori destul de mari, în trimestrul I — 242 558 ore, în trimestrul II — 219 691 ore, respectiv 2,32 la sută și 2,05 la sută din fondul de timp disponibil. Au fost și situații cînd uti­laje evidențiate ca fiind în funcțiune se găseau în repa­rație planificată sau acciden­tală, cazuri semnalate la în­ MARIN ROMAN economist — activist la Consiliul de control munci­toresc al activității economice și sociale din cadrul Comite­tului județean Dolj al P.C.R. (Continuare în pag. a IlI-a) Primul spectacol al artiștilor leningrădeni „MIC­I BURGH'Z144 de Maxim Gorki Aseară, în sala Teatrului Național, un colectiv al Teatrului mare a­­cademic de dramă „Maxim­ Gorki“ din Leningrad, care face un turneu în țara noas­tră, a prezentat primul spec­tacol cu piesa „Micii burghezi“ de Maxim Gorki. La premieră au fost­ pre­zenți tovarășul Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consi­liului popular județean, membri ai biroului Comite­tului județean de partid, ac­tiviști de partid și de stat, oameni de cultură și artă, un public numeros. Cu acest prilej, Amza Pellea, directo­rul Teatrului Național din Craiova, a rostit o scurtă a­­locuțiune în care a subliniat semnificația deosebită a a­­cestui turneu, relevînd înal­tele calități interpretative a­­le artiștilor leningrădeni; în continuare, a urmat spectacolul cu piesa „Micii burghezi“ în direcția de sce­nă a lui G. A. Tovstonogov, artist al poporului, directorul Teatrului mare academic de dramă. Spectacolul a fost de o excelentă factură artistică. La sfîrșitul spectacolului, artiștilor leningrădeni le-a fost oferit un coș cu flori din partea Comitetului jude­țean de partid și a Consiliu­lui popular județean, în numele artiștilor, a mul­țumit G. A. Tovstonogov. Unul dintre numeroase­le blocuri de locuințe construite în ultimii ani în cartierul Brazda lui Novac din Craiova. Foto : T. Lucian / Dialogul de artă Curiozitatea de reporter sau, mai degrabă, de amator de artă m-a condus, ieri, in sala de festivități a Liceu­lui nr. 3 din Craiova. Aici mi s-a oferit prilejul să iau parte la o emoționantă și fructuoasă intilnire a elevilor acestei școli cu popularul actor Amza Pellea, directorul Naționalului craiovean. Dincolo de obișnuitele gesturi protocolare ale unor asemenea intilniri susceptibi­le să devină adesea, tocmai din aceste motive, simple gratuități, intilnirea de ieri avea să atingă, fără nici o concesie, dimensiunea unui adevărat dialog de artă, de o reală utilitate in procesul complex de educație etică și estetică a tineretului studios. Constatarea se impune cu atit mai mult cu cit, cu frec­vente ocazii, se discută des­pre prezența redusă a tine­retului in sălile de teatru, de concerte sau expoziții. In a­­ceastă direcție s-a purtat dialogul amintit, „dirijat" cu deosebit aplomb și convin­gere de către prestigiosul om de teatru. Întrebările puse de elevi au depășit, fapt semni­ficativ, cadrul obișnuit (ci­tește formal) al unor aseme­nea intilniri, abordind pro­blematica majoră a teatrului și filmului, ca relația actor­­spectator, artă-realitate, ope­ră literară-scenă etc. In acest context, invitația adresată de Amza Pellea gazdelor acestor manifestări, „viitorul și statornicul public GH. POPESCU (Continuare în pag. a IV-a)

Next