Inainte, decembrie 1973 (Anul 30, nr. 8936-8961)

1973-12-01 / nr. 8936

i i»iuni £.gu~ CRAIOWAmmer& Proletari din toate țările, uniți-vă­i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 8936 SIMBATA 1 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI 30 BANI Plenara comună a Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării E­­conomice și Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului națio­nal unic de dezvoltare econo­mică și socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 și principalele probleme ale dezvoltării ener­getice și măsurile de economi­sire a combustibilului și ener­giei — documente de o impor­tanță deosebită pentru accele­rarea progresului general al țării și ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Econo­mice și Sociale a României 'dau o înaltă apreciere expu­nerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, își însușesc în în­tregime aprecierile, orientările și sarcinile cuprinse în cuvîn­­tarea secretarului general al partidului și adresează or­ganelor și organizațiilor de partid, conducerilor întreprin­derilor, centralelor, ministere­lor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acționa cu în­treaga pricepere și toată hotă­­rîrea pentru realizarea exem­plară a prevederilor planului pe anul 1974 și îndeplinirea înainte de termen a sarcini­lor planului cincinal. Plenara a constatat cu sa­tisfacție că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincina­lului și angajamentele asu­mate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 județe încheind realizarea prevederi­lor cincinalului pe această pe­rioadă la producția industrială. Bilanțul realizărilor reliefează creșterea puternică a poten­țialului economic al țării prin dezvoltarea accelerată a ra­murilor moderne ale indus­triei, hotărîtoare pentru pro­gresul general al țării. A spo­rit eficiența economică gene­rală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale și umane, utilizării mai inten­se a capacităților de produc­ție, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce în ce mai larg la diviziunea in­ternațională a muncii, la cir­cuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creștere în toate domeniile de activitate. Producția industrială va înre­gistra o creștere de aproape 15 la sută față de anul 1972 ; în agricultură s-a obținut a­­nul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcțiune numeroase capaci­tăți de producție, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susținut productivi­tatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producție. Pe baza dezvoltării produc­ției materiale, a ridicării efi­cienței economice și creșterii rapide a venitului național au fost create condiții pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970 ; au fost con­struite circa 325 000 aparta­mente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuințe. Plenara a subliniat că rezul­tatele însemnate obținute în dezvoltarea economico-socială a țării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că or­ganizațiile de partid desfă­șoară o muncă susținută pen­tru unirea eforturilor oameni­lor muncii în vederea îndepli­nirii sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea și ridicării României pe noi trepte de progres și prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obținute puteau fi și mai bune dacă nu ar fi con­tinuat să se manifeste o serie de lipsuri și deficiențe, dacă s-ar fi desfășurat o muncă or­ganizatorică perseverentă și concretă pentru utilizarea completă a capacităților de producție, aprovizionarea rit­mică cu materii prime și ma­teriale și organizarea coope­rării între întreprinderi, ridi­carea calității produselor, re­ducerea cheltuielilor materiale de producție, realizarea inte­grală a punerilor în funcțiune, a obiectivelor de investiții și ridicarea eficienței economice. Plenara a constatat că pre­vederile planului național unic de dezvoltare economică și socială și ale bugetului de stat ale Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a ma­selor de oameni ai muncii, corespund orientă­rilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Con­ferința Națională, sunt realiste, au asigurate baza materială și răspund în bune condiții posibilităților economiei noas­tre, cerințelor edificării socie­tății socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român și (Continuare în pag. a II-a) HOTĂRÎREA plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economică și socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei 1. Plenara Comitetului Cen­tral aprobă în unanimitate activitatea internațională a partidului și statului prezen­tată în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și își însușește întrutotul analiza și aprecierile cu privire la principalele fenomene și ten­dințe pe arena mondială. Plenara constată că evoluția evenimentelor din această pe­rioadă, procesele petrecute pe plan mondial, modificările produse în raportul de forțe au confirmat și confirmă pe deplin justețea principiilor și orientărilor fundamentale for­mulate de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului în domeniul politi­cii externe. Plenara relevă cu satisfacție că bilanțul activității bogate și multilaterale desfășurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste princi­pii și orientări, acțiunile în­treprinse de România în sluj­ba cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale, aportul constructiv la soluțio­narea problemelor majore ale contemporaneității au contri­buit la consolidarea tendințe­lor pozitive în viața interna­țională, au făcut să crească prestigiul patriei noastre în lume, au adus Republicii So­cialiste România noi și noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfășurată pe plan internațional de condu­cerea partidului, de Comitetul Executiv și de Prezidiul Per­manent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat și Con­siliul de Miniștri ale Republi­cii Socialiste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuția hotărî­toare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la elaborarea linii­lor directoare și la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzi­mea analizelor și realismul a­­precierilor făcute de secreta­rul general al partidului, pre­ședintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate și principialitate în îmbinarea îndatoririlor interne și inter­naționale ale partidului și statului. Inițiativele, contacte­le internaționale, vizitele în­treprinse de tovarășul Nicolae Ceaușescu în diferite țări ale lumii au determinat rezultate rodnice în: adîncirea relațiilor de prietenie cu celelalte țări socialiste, cu partidele comu­niste, cu alte partide și orga­nizații muncitorești, democra­tice, progresiste, au dus la intensificarea legăturilor cu statele angajate pe calea dezvoltării independente din Africa, Asia, America Latină, cu mișcările de eliberare na­țională, cu forțele revoluționa­re, antiimperialiste; totodată, aceste vizite au marcat contri­buții de seamă la statornicirea unor noi raporturi între state, bazate pe principiile dreptului internațional, la promovarea procesului de destindere, la cauza păcii, cooperării și în­țelegerii între popoare. 3. Plenara reliefează cu sa­tisfacție adîncirea în conti­nuare a prieteniei și alianței frățești dintre România celelalte țări socialiste, ampli­fi­ficarea legăturilor de colabo­rare în cele mai diverse do­menii de activitate. O contri­buție de seamă au adus în a­­ceastă direcție numeroasele contacte și convorbiri, întîl­­niri și schimburi de vederi cu conducători de partid și de stat din aceste țări. Plenara dă o înaltă aprecie­re activității desfășurate de secretarul general al partidu­lui la întîlnirea prietenească a conducătorilor partidelor co­muniste și muncitorești din u­­nele țări socialiste care a avut loc în Crimeea în vara acestui an; în același timp, întîlnirile și convorbirile cu conducători de partid și de stat ai altor țări socialiste din Europa, A­­sia și America Latină au con­tribuit la întărirea relațiilor reciproce de prietenie și cola­borare tovărășească, în intere­­­sul popoarelor noastre, al cau­zei generale a socialismului și păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contri­buția la perfecționarea și a­­dîncirea cooperării economice, în producție și tehnico-științi­­fice dintre țările membre, la aplicarea în viață a prevede­rilor „Programului Complex“, în scopul înfloririi fiecărei e­­conomii naționale, al egaliză­rii nivelurilor de dezvoltare economică a țărilor membre. In același timp, plenara rele­vă extinderea colaborării eco­nomice și tehnico-științifice între România și celelalte țări socialiste, în interesul accele­rării progresului fiecărei na­țiuni socialiste, al întăririi for­țelor sistemului mondial so­cialist în ansamblu. Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România vor acționa și pe viitor, cu consecvență, pentru dezvolta­rea continuă a relațiilor de strînsă prietenie cu toate ță­rile socialiste, pe baza prin­cipiilor marxism-leninismului și internaționalismului prole­tar, ale respectării indepen­denței și suveranității națio­nale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului re­■ (Continuare în pag. a IV-a) HOTĂRÎREA plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internațională a partidului și statului Tînărul comunist Constantin Preoteasa, de la S.M.A. Seaești, își îndeplinește cu conștiinciozitate profesia de elec­trician, efectuînd lucrări de calitate ireproșabilă. Foto : FI. Roșoga 111111111 lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll 1 IIIIIIIIIII L ucrările Uf urii Adunări Na^ionale^ Vineri dimineața au În­ceput lucrările sesiunii XI-a a celei de-a VI-a le­a­gislaturi a Marii Adunări Naționale. înaltul for legislativ al țării se reunește după des­fășurarea lucrărilor plena­rei comune a Comitetului Central al Partidului Co­munist Român și Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a Ro­mâniei, precum și a ple­narei Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a țării noastre pe anul viitor și au aprobat în unanimitate prevederile planului și bu­getului pe 1974, au luat ho­­tărîri, în spiritul cuvîntări­­lor tovarășului Nicolae Ceaușescu, in probleme de o deosebită importanță pri­vind mersul mereu ascen­dent al societății noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea și Con­ferința Națională ale par­tidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineața. In sala Palatului Marii Adunări Naționale, alături de depu­tați, sunt prezenți, ca invi­tați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și or­ganizații obștești, reprezen­tanți ai oamenilor muncii, personalități ale vieții e­­conomice, științifice și cul­turale, ziariști români și străini.. Sunt de față șefi ai mi­siunilor diplomatice acredi­tați la București. Este, de asemenea, prezent Pio Car­lo Terenzio, secretarul ge­neral al Uniunii Interpar­lamentare. La intrarea în sala de șe­dințe, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducă­tori de partid și de stat sînt întîmpinați cu puter­nice și îndelungi aplauze de participanții la lucrările sesiunii Marii Adunări Na­­țion­ale. In lojile oficiale au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se a­­flă membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ște­fan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaților Mi­(Continuare în pag. a IV-a) Cu planul pe trei ani ai îndeplinit cincinalului întreprinderea „Electroputere“ Desfă­șurînd în ritm susținut între­cerea socialistă, harnicul colectiv de muncă al marii unități industriale cra­­iovene — „Electroputere“ și-a iit planul revenit pe primii trei îndepli­­ni ai cincinalului la principalii indicatori economici. Avansul cîștigat va permite colectivului respectiv să realizeze, su­plimentar, o producție globală și marfă evaluate la circa 300 000 000 lei la fie­care din acești doi indicatori. Merită a fi menționat faptul că acest colectiv, care în actualul cincinal a în­noit mai mult de jumătate din pro­ducția marfă, va realiza în acest an o producție ce întrece cu 41 la sută pe cea din 1970: întreprinderile industriei locale Colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Grupului între­prinderilor de industrie locală Dolj raportează îndeplinirea sarcinilor re­venite din planul de stat pe trei ani ai cincinalului actual, cu primii un devans apreciabil. După cum am fost informați, pînă la finele lui 1973 vor realiza o producție globală supli­me­mentară de 114 milioane lei și un spor valoric la producția marfă fabricată de 129 milioane lei. De asemenea, și struc­tura sortimentală va fi nu numai în­deplinită, ci și substanțială depășită. Ședință cu responsabilii echipelor de control obștesc Ieri, la Casa de cultură a ti­neretului din Craiova, a avut loc ședința de lucru cu res­ponsabilii echipelor de control obștesc din județ, organizată de Comisia județeană de con­trol obștesc din cadrul Con­siliului județean al Frontului Unității Socialiste. Cu acest prilej, tovarășul Teodor Dărăbăneanu, membru al biroului Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R., a prezen­tat o informare asupra acti­vității desfășurată de echipele de control obștesc. De ase­menea, tovarășa Aura Dincă, președinta Comisiei județene de control obștesc, a făcut un instructaj privind atribuțiile și modul de lucru al echipelor respective. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Mihai Burd­eșin, se­cretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., secretar al Consiliului județean al Fron­tului Unității Socialiste, care a subliniat sarcinile imediate ce revin echipelor de control obștesc, conform legislației în vigoare. unii In spiritul documentelor de partid cu privire la economisirea de energie electrică și combustibili Acasă, la cei care au lansat chemarea în urmă cu 45 de zile, Cons­fătuirea organizată de sec­ția de propagandă a Comitetului județean Dolj al P.C.R., ce a avut ca temă „CONȚINUTUL MUNCII POLITICE IN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII CINCINA­LULUI ÎNAINTE DE TERMEN“, comunistul Alexandru Dombi, directorul întreprinderii mecanice de material rulant, a lansat, în numele colectivului acestei unități, către toate întreprinderile industriale de pe teritoriul județului nostru, chemarea : „Să gospodărim cu grilă fiecare kilowat­ură energie electrică, fiecare gram de combustibil, să asigurăm un consum redus pe unitatea de produs!“ Ce s-a realizat pînă în prezent ? Cum s-au tradus în­ viață obiectivele înscrise în chemare ? Iată întrebări la care am căutat răspuns, zilele trecu­te, la această unitate mare consumatoare de energie e­­lectrică și combustibil. — Chiar a doua zi după consfătuire, așa cum ne informează secretarul comitetului de partid, to­varășul N. Neșcu, a înce­put munca de populari­zare a obiectivelor cu­prinse în chemare, în așa fel, încît fiecare muncitor, inginer și mai­stru să le cunoască, să caute noi căi de valorifi­care a rezervelor, să pună stop oricărui fel de risipă. Desigur că exista deja o experiență bună. Ea trebuia amplificată și ridicată la nivelul cerin­țelor izvorîte din recente­le documente de partid. — Ce măsuri s-au luat ca fiecare muncitor, fie­care specialist să se în­cadreze în această iniția­ti­vă ? — Dispuneam deja de o serie de studii și calcu­le privind căile de­­ redu­cere a consumului de e­­nergie electrică și com­bustibil, cînd s-a lansat chemarea. Acum era vor­ba de traducerea lor în viață. La început, unii dintre tovarăși, chiar din rîndul specialiștilor, pri­veau cu oarecare scep­ticism asumarea unui a­­semenea angajament. De un real folos ne-au fost, însă, noile documente de partid, îndeosebi indicații­le asupra modului în ca­re trebuie să acționeze organizațiile de partid. Ele au pus cu toată fermita­tea sarcina reducerii con­sumurilor. In adunările o­r­g­a­n­izațiilor de bază, în grupele sindica­le s-au prezentat apoi cal­cule din care rezulta e­­ficiența asupra producției chiar și numai prin sim­pla reducere a ilumina­tului în interiorul și ex­teriorul întreprinderii. Ca urmare, s-au stabilit popularizat căile prin ca­si­re se poate acționa pen­tru ca, pînă la sfîrșitul acestui an, să se obțină o economie de 1,1 milioane kWh. La această activi­tate a fost atras întregul activ de partid, în pau­zele de prînz, la ieșirea din turele de serviciu, cei 85 de agitatori din rîndul comuniștilor, ca, de pil­dă, Victor Amariei, Ște­fan Drăgan, Vasile A­­vram, Ion Giurgu­eanu, Nicolae Rusescu, Con­stantin Ică — ca să dau doar cîteva exemple — au explicat muncitorilor căile stabilite pentru re­ducerea risipei de energie electrică. Agitația vizuală din ateliere și secții a fost adecvată cerințelor ie stringente ale reducerii , consumurilor de energie și la combustibil. Așa de pildă,­­ la intrarea în întreprin­­­g­dere, pe un panou se poa­­­­­te citi: „Prin încărcarea jj optimă a utilajelor, în­ jt­lăturarea mersului în gol­f a mașinilor, lichidarea g oricărui consum inutil se­­ poate obține o economie gg de 1 milion kWh“. La ji atelierul de mașini rota­­ti tive, de asemenea, se dau jj următoarele explicații : jj „Prin iluminatul local, gg in punctele de lucru izo-­gg late, se pot economisi g 20 000 kWh“. In alte ig secții se atrage atenția gg că : „Prin dezafectarea a 11 120 tuburi fluorescente si se pot economisi, zilnic, gg 16,7 kWh“. Asemenea ac- gg țiuni au contribuit, fi­­gj­rește, ca, numai în peri­­­­­oada 18—24 noiembrie, să gi se obțină o economie de 1j 26 000 kWh. De la inginerul Gh. Bo­­jij baru, energetic șef, con­­­­­semnăm și alte acțiuni im- g. M. PACURARU (Continuare în pag. a IlI-a) M 0 CALITATEA asigură prestigiul colectivului Ștacheta poate și trebuie sa fie mai sus întreprinderea de celule e­­lectrice Băilești a devenit un important obiectiv economic al j­udețului nostru. Chiar și numai faptul în sine, la care adăugăm dotarea cu utilaje de înaltă tehnicitate, obligă co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni la amplificarea preocupărilor în direcția ob­ținerii de produse la un ridi­cat nivel calitativ. O analiză asupra acestor aspecte scoate în evidență faptul că preocu­pările colectivului de muncă au fost și sunt evidente. In pofida faptului că se depun eforturi, activitatea desfășu­rată nu este întru totul satis­făcătoare. Care să fie moti­vul ? încă de la început, investi­gația întreprinsă recent ne-a prilejuit, de pildă, constatarea necesității stringente a unor acțiuni ce vizează direct îm­bunătățirea tehnologiei de fa­bricație, organizarea științifică a producției și a muncii. Aici, la întreprinderea din Băilești, se simte din plin oportunitatea unor noi măsuri concrete, care să vizeze mobilizarea mai in­tensă a masei de salariați în direcția ridicării parametrilor calitativi ai produselor. Conducerea unității, cu spri­jinul și sub directa îndrumare a comitetului de partid, a ini­țiat o serie de acțiuni care pot fi apreciate ca bune cu pri­vire la asigurarea asistenței tehnice în toate schimburile de lucru, îmbunătățirea teh­nologiei de fabricație la celu­lele pentru posturi de trans-Ing. VALERIU POPA de la Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor (Continuare în pag. a IlI-a) üiat teronieä fotbalisticul Ultimul „asalt pentru diferența de cinci puncte Din nou Universitatea Craiova în meciul vedetă al etapei! De data aceasta, în meciul cu militarii bucureșteni, studenții sus­țin ultimul „asalt“ pentru menținerea diferenței de cinci puncte față de a doua clasată. Din nou un meci greu. Cred însă Dă nu­mai greu ca cel de la Pitești. Și asta, nu pentru că Steaua ar fi o echipă mai slabă ca F.C. Argeș. Ba, zicem noi, dim­potrivă. Dar Steaua nu este cunoscută ca o echipă care face antijocul piteștenilor. Și, în plus, după cele în­­tîmplate la Pitești, nu cred că studenții vor mai juca contra... 12. Intr-un fel, nici nu mai este nevoie. Pentru că M. Bică (acum zis Pi­tești) a „jucat“ în... pers­pectivă, deci și pentru Steaua, prin suspendările produse (Niță și Niculescu,­­ pentru realizarea „baremu­lui“ de cartonașe ■ galbe­ne). Noroc că la Comi­sia de disciplină s-a jude­cat cu atenție cazul lui Ța­­rălungă. Că altfel, M. Bi­că ajuta și pe... Petrolul! Așa că, la intîlnirea din București, în echipa craio­­veană vor apare mai multe rezerve. Să sperăm că în­crederea acordată, dorința de afirmare sînt elemente care să-i dinamizeze pe noii jucători, să suplineas­că unele deficiențe tehni­ce și tactice. Chiar și în aceste condiții dificile, obținerea unui re­zultat bun la București es­te posibilă într-un mare procent. Avem in vedere, nu acel 6—2 (de pomină) din vară, rezultat care „răzbunat“, după nouă ani, a acea infrîngere suferită de REPORTER (Continuare în pag. a IV-a) £ £ n

Next