Inainte, ianuarie 1974 (Anul 31, nr. 8962-8986)

1974-01-03 / nr. 8962

I t­rei mei boști sportivi ai județului nostru în 1973 Cele mai bune echipe Europene pe anul 1973 Revista săptămînală „France Football“ a alcătuit clasa­mentul celor mai bune echi­pe europene pe anul 1973. Primul loc a fost atribuit e­­chipei Italiei, care în 8 me­ciuri internaționale nu a pri­mit nici un gol (15—0 golave­raj). Reprezentativa Români­ei a fost clasată pe locul 15 — 16, la egalitate cu selecți­onata Cehoslovaciei. Iată cum se prezintă acest clasament: 1. Italia ; 2. Suedia ; 3. Iugo­slavia ; 4—5. R.D. Germană, Polonia ; 6—7. Belgia, Olan­da ; 8—9. Anglia, R.F. Ger­mania ; 10. Bulgaria ; 11—12. Spania,­ Turcia ; 13—14 Irlan­da, Portugalia ; 15—16 Româ­nia, Cehoslovacia ; 17—18. Scoția, U.R.S.S. ; 19—20—21 Irlanda de Nord, Franța, El­veția ; 22—23. Austria, Unga­ria ets. =3 ES= ■ g m III! Illl!!iIIIIII!!llll!II!!li!lllllill!ll!l!lli ÎNAINTE Împlinirile de azi—­la te­melia îzbînzitor de m­îine (Urmare din pag. 1) și Margareta Ciucea, a ingi­nerilor Felix Căprariu și Ion Gemescu. La „Electroputere“ tradiția se respectă , uniți în gînduri și în faptă, și la locul de muncă și la această tradițională petrecere.­­or Sărbătoreasca sală a canti­nei de la întreprinderea de confecții vibrează sub im­pulsul urărilor și al bucuri­ei ; aici își petrece revelio­nul o parte din marele co­lectiv al cunoscutei între­prinderi, în cadrul căreia lu­crează peste 5400 de femei harnice. Sunt o parte doar din acele vestite muncitoare care asigură garderoba mul­tor cămine din municipiul Craiova, din țară și de peste hotare. Printre meseni o zărim pe tovarășa Doina Tudor, pre­ședinta comitetului de sin­dicat, ridicînd, împreună cu un grup de femei și bărbați, un pahar în întîmpinarea Anului nou, cu gîndul la suc­cesele lui 1974. Prin inter­mediul interlocutoarei, facem cunoștință cu familiile Ele­na și Leonida Matache, Ni­­culina și Aurel Pițigoi, Lu­­creția și Oprea Bulea. Fa­milia Roșu sărbătorește în această noapte și o frumoasă performanță de statornicie a­­fectivă : se află la cel de-al douăzecelea revelion pe care îl petrece în cadrul colecti­vului întreprinderii. Este, de fapt, un reușit exemplu care atestă virtuțile educative ale acestui colectiv, vizibil în­tinerit în ultimii ani prin ex­tinderea impetuoasă a ca­pacităților de producție. Cioc­nim și noi un pahar cu fa­milia Roșu urîndu-i revelioa­­ne multe în viitor, petrecute în mijlocul colectivului, să­nătate și fericire. „Ne sim­țim extraordinar alături­­ de colegii noștri de muncă, ne mărturisește Evdochia de aceea niciodată nu Roșu, am avut „probleme“ în petrece­rea Revelionului. Am venit de fiecare dată în mijlocul colectivului și am trăit clipe de mare frumusețe alături de cei cu care muncim zi de zi“. Discuția noastră este între­tăiată frecvent de clinchetul paharelor, de secvențele cîn­­tecelor pe care se brodează tradiționalul „Mulți ani tră­iască !“, de iureșul pașilor care se succed îndrăcit în ritmurile dansurilor. E difi­cil, foarte dificil, să sur­prinzi în cîteva rînduri com­plexitatea gamei de senti­mente trăită de un aseme­nea colectiv la această oră primordială. La o masă, în­conjurat de prieteni, îl în­­tîlnim pe tovarășul Constan­­­tino Nicolaescu, directorul întreprinderii, vizibil marcat de emoțiile noului an, emoții care stăpînesc deopotrivă pe toți comesenii. Il rugăm să ne vorbească, pe scurt, des­pre proiectele de viitor ale colectivului pe care-l condu­ce : „Tot ceea ce mărturisea tovarășa Cristina Popescu, secretara comitetului de par­tid, în numărul din 30 de­cembrie 1973 al ziarului­­„îna­inte“ se va îndeplini întoc­mai : creșterea producției cu 28 la sută, înnoirea și di­versificarea produselor“. Ne despărțim purtînd în inimi ecourile veseliei, ale dispoziției molipsitoare au definit și revelionul care oa­menilor muncii de la între­prinderea de confecții. în­ sala de sinctacole Casei de cultură a tineretu­­­lui, într-o ambianță specifică marilor evenimente sărbăto­rești: tinerețea ..bătrînei“ Cetăți a Băniei și-a dat în­tîlnire cu buna dispoziție, cu cîntecul și jocul și, firesc, cu anul în care am pășit cu e­­moție și mîndrie. Aici, tineri care, la locurile lor de mun­că, în marile întreprinderi craiovene, au făcut dovada hărniciei și dăruirii, s-au în­­tîlnit cu toată bucuria ani­lor fericiți ai vîrstei de can­doare a patriei, spre a săr­bători, cu inima și gîndul, succesele de prestigiu ale a­­nului 1973 și a întîmpina cu semeția cunoscută Anul Nou, hărăzit unor evenimente pe care istoria le va consemna la loc de cinste. Iată, orologiul „cerne“,­­în impecabilul ritm pe care săr­bătoarea i-l imprimă, ulti­mele clipe ale bogatului an 1973. La masa frumos împo­dobită cu flori, dar mai ales cu sortimentele de bucate trădînd rodul bogat al cîm­­piei dolojene, distingem o fa­milie tînără de muncitori, închinînd un pahar de vin întru sănătatea și prosperi­tatea lor. Este familia și Constantina Bădan de Emil întreprinderea „Independen­ța­ța“, ale căror fapte de mun­că sunt cunoscute și prețuite de întregul colectiv al uni­tății respective, care a ținut să-și petreacă Revelionul în această mare familie pe care o alcătuiesc tinerii munci­tori craioveni.. Alături de ei, comunistul Gheorghe Enache de la Com­binatul chimic ne zîmbește ca unei vechi cunoștințe. Intr-a­devăr, pe marea platformă industrială a chimiei doljene ne-a întîmpinat adesea cu a­­celași zîmbet pe buze divul­­gînd satisfacția muncii îm­plinite, dar și hotărîrea de a se angaja și mai responsabil în întrecerea socialistă. „De­sigur, ne mărturisește el vă­dit emoționat, acolo, la locul de muncă mă simt mai a­­proape de mine, pentru că am drept martori incontesta­bili faptele mele de muncă,­­ dar și pe ale colegilor mei. Aici, unde ne îngăduim un moment de răgaz fericit, nu­mai bucuria succeselor obți­nute și caldele sentimente de prietenie, pe care conștiința că facem parte din marea și trainica familie a tinereții, ne oferă un minunat prile­j de sărbătoare“. Da, iată, mai sînt cîteva clipe doar pînă la bătaia gon­gului ce va marca hotarul dintre acești ani — esențe unul­ pentru tot ce a repre­zentat, altul, pentru ceea ce va aduce în destinul acestui eu aprins al țării. Cunoscuta formație „Doina Jiului“ a Ca­sei de cultura a tineretului revarsă peste întreaga sala acordurile emoționante ale rapsodiei enesciene. Tradi­ționalul „La mulți ani !“ schimbă partitura orchestrei Tînăra Geana Păun. de la Fabrica de bere. și Grigorie Emil, de la Regionala C.F.R. Craiova, ciocnesc un pahar de vin, pe care îl însoțesc cu tradiționale urări de să­nătate și succese în muncă. Colegi de generație, uniți de același înalt patos al muncii creatoare, ei știu că sunt, tot­odată, competitori în marea întrecere „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincina­lului înainte de termen“. O competiție ale cărei înalte virtuți educative s-au mate­rializat în rezultatele deose­bite ale colectivelor din care fac parte. Afară, noaptea răsună de urări și veselie. Prin pîcla ușoară, bănuim luminile fier­binți ale caselor atîtor oa­meni ai muncii, ale atîtor gospodari. Iar dincolo de a­­ceste lumini, la orizontul inimilor noastre calde, un jet de lumină se revarsă peste chipul Cetății. Este lumina lui 1974, acest personaj de excepție, a cărui prezență o simțim astăzi lingă noi, în inima tînără a Patriei socia­liste. La Casa de cultură a tine­retului, acolo unde tinerețea buna dispoziție, sărbătorind, într-o minunată ambianță, fost și care... vor veni­ orașului și-a dat întîlnire cu succesele de prestigiu care au :il­l!ll­!!lll­l!llll!ill!lllllllill!ll­l!ll!lllll iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiii La cumpăna anilor Ospitalitatea și sinceritatea țăranului doljean sînt înde­obște cunoscute. La coopera­torii din Daneți, ele sînt, poate, mai accentuate. Este, de altfel, și motivul pentru care, la cumpăna anilor, de Revelion, am dorit să fiu alături de ei. Acolo, printre tinerii și vîrstnicii care pe­treceau clipe de neuitat, am întîlnit pe Maria D. Vlăs­­ceanu, Ilie D. Vlăsceanu, Gheorghe F. Diaconu, Con­stantin Neagu, Maria I. Stă­­nică, Viorica St. Măndoiu. Cinsteau, alături de rude și cunoscuți, rezultatele nute în anul precedent, abți­Și erau satisfăcuți. Cu toții au primit o retribuție suplimen­tară considerabilă. Numai la cultura porumbului, lucrată în acord global, o parte din membrii cooperatori au pri­mit suplimentar peste 1000 kg cereale, împreună cu ei umpleau cupele cu rubiniu tovarășii Dumitru Măceșan, secretarul comitetului de par­tid din C.A.P., vicepreședin­tele unității, Ștefan Anto­­­nie, contabilul cooperativei agricole, ing. Domnica Ia­­cob și Maria Popa, șefi de ferme, tehnicienii Ștefan și Eufrosina Dumitrașcu. Dintr-o discuție purtată cu vicepreședintele unității reieșit că C.A.P. din Daneți­a a obținut, în anul trecut, o producție globală de peste 21 milioane lei. în toate sec­toarele de activitate din u­­nitate a fost generalizat sis­temul de organizare și re­tribuire a­ muncii în acord global. Ca urmare, producții­le de struguri, porumb, tu­tun și ale altor culturi au crescut simțitor. Veniturile cooperatorilor au sporit și ele datorită valorificării u­­nor cantități mari de produse la fondul de stat. Averea obș­tească a cooperativei agri­cole s-a mărit considerabil, în acest an, — ne spunea dînsul, — bilanțul muncii noastre va fi concludent, de­oarece dispunem de o bază tehnico-materială bogată pe care o vom valorifica supe­rior. De asemenea, vom pu­ne în valoare și rezervele interne de care dispunem. A.* NICOLA ...Moment folcloric inedit. Tineri colindători, cu urarea tradițională : „Și la anul care vine, numai spor și bucurie!“ Cînd acele ceasornicului parcurgeau ultimele minute din anul 1973, o „familie“ de mecanizatori se veselea după datină. Acei care timp de un an au trudit pe ogoarele coo­perativelor agricole Amărăștii de Jos, Amărăștii de Sus, Dobrotești și Praporu și-au dat întîlnire la sediul S.M.A. Amărăști. S-au adunat aici pentru a cinsti precum se cu­vine succesele dobîndite și a întîmpina cu optimism un nou an de muncă. Și harnicul colectiv de lu­crători de la S.M.A. Amă­răști avea de ce să se bucure. Unitatea a încheiat un bilanț bogat. Veniturile obținute peste plan, în anul trecut, au depășit un milion de lei. Be­neficiile suplimentare reali­zate au totalizat circa 300 000 lei. De la sărbătoarea tradițio­nală nu au lipsit, după cum era și normal, fruntașii. Nu­mele mecanizatorilor Florea Cioacă, Ion Moanță, Ștefan Dobre s-au impus în întregul colectiv, datorită volumului mare de lucrări efectuate la un înalt nivel calitativ. Fie­care din ei a reușit să reali­zeze peste 130 000 lei venituri bănești pe tractor. în atmosfera intimă, săr­bătorească, ne-am adresat di­rectorului unității, ing. A­­drian Stoican, cu rugămintea să ne mărturisească cîteva gîn­duri pentru anul în care abia am pășit. Răspunsul a fost modest : „Doresc colectivului nostru sănătate, pentru a onora din plin sarcinile ce ne revin“. Ne alăturăm și noi acestor gînduri, urînd meca­nizatorilor de la S.M.A. Amă­răști tradiționalul „La mulți ani!“ și succese cît mai mari în muncă. Momente de sărbătoare Cu pluguș. D­emonstrînd aceeași constantă preocupa­re pentru organiza­rea unui program bogat de manifestări cultural­­artistice, Casa pionierilor din Craiova, în colabora­re cu Muzeul „Oltenia“, a inițiat, într-un splendid decor oferit de secția de etnografie „Casa Băniei“, tradiționala urare a plugu­șorului. Cei peste 20 de purtători ai cravatelor ro­șii, de la Școala generală nr. 29 din Craiova, îm­brăcați în frumoase cos­tume naționale și pionie­rești, au prezentat, sub conducerea prof. A. Bu­­zerea, cunoscutul plugușor din populara culegere de poezii populare a lui Va­sile Alecsandri, precum și o variantă actualizată, ex­­primînd cu simplitate și convingere, dragostea ne­țărmurită față de patrie și partid, atașamentul fier­binte față de cauza po­porului. Varianta muzica­lă a plugușorului, aparți­­nînd apreciatului compozi­tor Gheorghe Cucu, a pri­lejuit punerea în valoare a deosebitelor calități ale „micuților cărturari“. Demnă de relevat ni s-a părut a fi ambianța minunată în care au fost „oficiate“ strămoșeștile u­­rări­­i, încăperile plăcut ornamentate ale Casei Bă­niei, încîntînd privirea prin coloristica distinctă și varietatea ceramicii, în subsolul în care o vatră strămoșească alunga sen­zația de frig de afară, ver­suri memorabile din tra­diționalele urări se îm­perecheau fericit cu so­­nanțele muzicale ale coru­lui pionieresc de o dis­tinctă omogenitate. Versurile textului alizat al plugușorului actu­au constituit dovezi grăitoare ale sentimentelor alese fa­ță de tot ceea ce înfloreș­te astăzi în județul și mu­nicipiul nostru, prin grija părintească și sub condu­cerea partidului, dar și prilejuri fericite de a da glas hotărîrii nestrămutate a pionierilor și școlarilor de a învăța mai bine, de a confirma încrederea pe care conducerea superi­oară de partid și de stat a investit-o în tînăra gene­rație : Aho, aho, voi mici și mari. Venit-am ceată de școlari Mărunți la stat, dar nu și-n fapte Că-n muncă prețuim cu­ șapte. Și-avem la școală note bune Doar catalogul poate spune Că nu ne temem la-nvățat, Dar nici la joc și la cîntat... In aceeași atmosferă săr­bătorească și cu același patos care ține mereu a­­prinse inimile tinerilor „învățăcei“, au răsunat pî­­nă departe sunetele ar­monizate ale vestitelor co­linde românești, demon­strații convingătoare de dăruire și rafinament ar­tistic. Vestita colindă „Nu dormiți în astă-seară“ s-a bucurat de o interpretare adecvată, emoționînd pe cei prezenți : Nu dormiți în astă-seară, hai, lerunda, lerul, Ier, C-am venit să vă­zurăm iară­și la toți în astă-noapte Bucuria să se arate. îmbinare fericită de au­tentic și grațios, de folclor infantil și simbolistică populară, cunosutul joc al „Căpriței“ a înviorat și vi­­talizat programul, aducînd­ în inimi buna dispoziție „Cerbul Runcului“, conser­­vînd tradiția folclorului haiducesc, a reținut aten­ția prin imagini poetice de o distinsă acuratețe : Cerbul Runcului Fiara cîmpului El pe unde paște Iarnă se cunoaște, O colindă amintind de mai vestitul „Cîntec al bradului“, dar într-o altă ordine de semnificații, fost cea intitulată „Sînge- a­relui Soarelui“ în care pomul — simbol al sărbă­toririi Anului Nou, este văzut ca „un soare răsărit“ și „un plugușor pornit“. In sfîrșit, tradiționala „Sorcovă“ a împlinit în mod fericit o manifestare pe cît de ingenioasă și va­loroasă din punct de vede­re artistic, pe atît de dis­tinsă sub raport educativ. P. GEOROCEANU a 3 — I — 1971 Sărbătoarea Pomului de iarnă Desfășurată în contex­tul în care întregul popor a trăit din plin bucuria succeselor obținute în cursul unui an de mare e­­ficiență pe planul econo­miei naționale, tradiționa­la sărbătoare a pomului de iarnă a constituit un deo­sebit prilej de satisfacție și pentru milioanele de copii ai patriei. Anul­ a­­cesta, după cum se știe, datorită bunelor rezultate economice s-au alocat sume importante din buge­tul statului care, împreună cu cele oferite de la sindi­cate, au fost destinate or­ganizării în bune condiții a sărbătoririi celor mici. In județul nostru, datorită preocupărilor deosebite ale comandamentului județean de organizare a vacanței, cît și inițiativelor și efor­turilor remarcabile ale co­mitetelor sindicale, cu spri­jinul celorlalte organe și organizații obștești, zeci de mii de copii am trăit evenimentul cu toată bucuria și căldura inimilor lor tinere. In toate întreprinderile economice și instituțiile social-culturale, în coope­rativele agricole de pro­ducție și S.M.A., în creșele și casele de copii, zeci de mii de micuți, adunați în jurul tradiționalului Pom de iarnă, au primit, sub privirile pline de dragoste ale părinților, călduroase felicitări și substanțiale da­ruri, îmbrățișări tandre și urări de sănătate și feri­cire. In aceste zile, cetatea a vibrat sub ecourile bucu­riei copiilor harnicilor oa­meni ai muncii, a stat măr­turie recunoștinței fierbinți față de partid, față de pă­rinți, pentru grija și dra­gostea cu care le este ve­gheată copilăria. Acolo, în jurul pomului gătit sărbătorește, încărcat de povara darurilor, „în­dulcit“ de aroma bomboa­nelor și a pachetelor de ciocolată și înflorit de surîsurile jucăriilor, în ver­suri pline de naivitate candoare, ei, micuții săr­și bătoriți, și-au lăsat fante­zia și bucuria să... „danse­ze“ în privirile părinților lor. La I.R.E. Craiova, în sala de festivități a între­prinderii, sute de pachete de dulciuri și articole de îmbrăcăminte au­ fost ofe­rite tuturor copiilor sala­riaților. Privind cu sfiala proprie vîrstei fragede că­tre Moș Gerilă, în a cărui figură cei mai mari au cău­tat, poate, să-i desconspire identitatea reală, copiii au recitat și cîntat, cu glasu­rile tremurînde de autenti­că emoție, poezii și melodii străbătute de fiorul lirismu­lui pur. Manifestând un interes major față de familiile nu­meroase, comitetul sindica­tului de la Întreprinderea „Electroputere“ a venit în sprijinul acestora, oferin­­du-le substanțiale cadouri. Aici, la „Electroputere“, unde mii de oameni ai muncii fac zi și noapte do­vada hărniciei și dăruirii lor, copiii au primit ca­douri și daruri de circa 150 000 lei. Pe chipurile lor, părinții, neîntrecuții con­structori ai locomotivelor, au întrezărit, nu fără emo­ție, însemnele deplinei mulțumiri și fericiri. Sărbătorirea Pomului de iarnă, care continuă și-n aceste zile, reprezintă o ma­nifestare deosebită sub multiple aspecte, atingînd dimensiunea majoră a unui eveniment educativ care a polarizat interesul general. GEORGE JIANU Moș Gerilă a sosit și la grădinița nr. 30, încărcat de bucurii și surprize... % f

Next