Inainte, ianuarie 1974 (Anul 31, nr. 8962-8986)
1974-01-03 / nr. 8962
I trei mei boști sportivi ai județului nostru în 1973 Cele mai bune echipe Europene pe anul 1973 Revista săptămînală „France Football“ a alcătuit clasamentul celor mai bune echipe europene pe anul 1973. Primul loc a fost atribuit echipei Italiei, care în 8 meciuri internaționale nu a primit nici un gol (15—0 golaveraj). Reprezentativa României a fost clasată pe locul 15 — 16, la egalitate cu selecționata Cehoslovaciei. Iată cum se prezintă acest clasament: 1. Italia ; 2. Suedia ; 3. Iugoslavia ; 4—5. R.D. Germană, Polonia ; 6—7. Belgia, Olanda ; 8—9. Anglia, R.F. Germania ; 10. Bulgaria ; 11—12. Spania, Turcia ; 13—14 Irlanda, Portugalia ; 15—16 România, Cehoslovacia ; 17—18. Scoția, U.R.S.S. ; 19—20—21 Irlanda de Nord, Franța, Elveția ; 22—23. Austria, Ungaria ets. =3 ES= ■ g m III! Illl!!iIIIIII!!llll!II!!li!lllllill!ll!l!lli ÎNAINTE Împlinirile de azi—la temelia îzbînzitor de mîine (Urmare din pag. 1) și Margareta Ciucea, a inginerilor Felix Căprariu și Ion Gemescu. La „Electroputere“ tradiția se respectă , uniți în gînduri și în faptă, și la locul de muncă și la această tradițională petrecere.or Sărbătoreasca sală a cantinei de la întreprinderea de confecții vibrează sub impulsul urărilor și al bucuriei ; aici își petrece revelionul o parte din marele colectiv al cunoscutei întreprinderi, în cadrul căreia lucrează peste 5400 de femei harnice. Sunt o parte doar din acele vestite muncitoare care asigură garderoba multor cămine din municipiul Craiova, din țară și de peste hotare. Printre meseni o zărim pe tovarășa Doina Tudor, președinta comitetului de sindicat, ridicînd, împreună cu un grup de femei și bărbați, un pahar în întîmpinarea Anului nou, cu gîndul la succesele lui 1974. Prin intermediul interlocutoarei, facem cunoștință cu familiile Elena și Leonida Matache, Niculina și Aurel Pițigoi, Lucreția și Oprea Bulea. Familia Roșu sărbătorește în această noapte și o frumoasă performanță de statornicie afectivă : se află la cel de-al douăzecelea revelion pe care îl petrece în cadrul colectivului întreprinderii. Este, de fapt, un reușit exemplu care atestă virtuțile educative ale acestui colectiv, vizibil întinerit în ultimii ani prin extinderea impetuoasă a capacităților de producție. Ciocnim și noi un pahar cu familia Roșu urîndu-i revelioane multe în viitor, petrecute în mijlocul colectivului, sănătate și fericire. „Ne simțim extraordinar alături de colegii noștri de muncă, ne mărturisește Evdochia de aceea niciodată nu Roșu, am avut „probleme“ în petrecerea Revelionului. Am venit de fiecare dată în mijlocul colectivului și am trăit clipe de mare frumusețe alături de cei cu care muncim zi de zi“. Discuția noastră este întretăiată frecvent de clinchetul paharelor, de secvențele cîntecelor pe care se brodează tradiționalul „Mulți ani trăiască !“, de iureșul pașilor care se succed îndrăcit în ritmurile dansurilor. E dificil, foarte dificil, să surprinzi în cîteva rînduri complexitatea gamei de sentimente trăită de un asemenea colectiv la această oră primordială. La o masă, înconjurat de prieteni, îl întîlnim pe tovarășul Constantino Nicolaescu, directorul întreprinderii, vizibil marcat de emoțiile noului an, emoții care stăpînesc deopotrivă pe toți comesenii. Il rugăm să ne vorbească, pe scurt, despre proiectele de viitor ale colectivului pe care-l conduce : „Tot ceea ce mărturisea tovarășa Cristina Popescu, secretara comitetului de partid, în numărul din 30 decembrie 1973 al ziarului„înainte“ se va îndeplini întocmai : creșterea producției cu 28 la sută, înnoirea și diversificarea produselor“. Ne despărțim purtînd în inimi ecourile veseliei, ale dispoziției molipsitoare au definit și revelionul care oamenilor muncii de la întreprinderea de confecții. în sala de sinctacole Casei de cultură a tineretului, într-o ambianță specifică marilor evenimente sărbătorești: tinerețea ..bătrînei“ Cetăți a Băniei și-a dat întîlnire cu buna dispoziție, cu cîntecul și jocul și, firesc, cu anul în care am pășit cu emoție și mîndrie. Aici, tineri care, la locurile lor de muncă, în marile întreprinderi craiovene, au făcut dovada hărniciei și dăruirii, s-au întîlnit cu toată bucuria anilor fericiți ai vîrstei de candoare a patriei, spre a sărbători, cu inima și gîndul, succesele de prestigiu ale anului 1973 și a întîmpina cu semeția cunoscută Anul Nou, hărăzit unor evenimente pe care istoria le va consemna la loc de cinste. Iată, orologiul „cerne“,în impecabilul ritm pe care sărbătoarea i-l imprimă, ultimele clipe ale bogatului an 1973. La masa frumos împodobită cu flori, dar mai ales cu sortimentele de bucate trădînd rodul bogat al cîmpiei dolojene, distingem o familie tînără de muncitori, închinînd un pahar de vin întru sănătatea și prosperitatea lor. Este familia și Constantina Bădan de Emil întreprinderea „Independențața“, ale căror fapte de muncă sunt cunoscute și prețuite de întregul colectiv al unității respective, care a ținut să-și petreacă Revelionul în această mare familie pe care o alcătuiesc tinerii muncitori craioveni.. Alături de ei, comunistul Gheorghe Enache de la Combinatul chimic ne zîmbește ca unei vechi cunoștințe. Intr-adevăr, pe marea platformă industrială a chimiei doljene ne-a întîmpinat adesea cu același zîmbet pe buze divulgînd satisfacția muncii împlinite, dar și hotărîrea de a se angaja și mai responsabil în întrecerea socialistă. „Desigur, ne mărturisește el vădit emoționat, acolo, la locul de muncă mă simt mai aproape de mine, pentru că am drept martori incontestabili faptele mele de muncă, dar și pe ale colegilor mei. Aici, unde ne îngăduim un moment de răgaz fericit, numai bucuria succeselor obținute și caldele sentimente de prietenie, pe care conștiința că facem parte din marea și trainica familie a tinereții, ne oferă un minunat prilej de sărbătoare“. Da, iată, mai sînt cîteva clipe doar pînă la bătaia gongului ce va marca hotarul dintre acești ani — esențe unul pentru tot ce a reprezentat, altul, pentru ceea ce va aduce în destinul acestui eu aprins al țării. Cunoscuta formație „Doina Jiului“ a Casei de cultura a tineretului revarsă peste întreaga sala acordurile emoționante ale rapsodiei enesciene. Tradiționalul „La mulți ani !“ schimbă partitura orchestrei Tînăra Geana Păun. de la Fabrica de bere. și Grigorie Emil, de la Regionala C.F.R. Craiova, ciocnesc un pahar de vin, pe care îl însoțesc cu tradiționale urări de sănătate și succese în muncă. Colegi de generație, uniți de același înalt patos al muncii creatoare, ei știu că sunt, totodată, competitori în marea întrecere „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“. O competiție ale cărei înalte virtuți educative s-au materializat în rezultatele deosebite ale colectivelor din care fac parte. Afară, noaptea răsună de urări și veselie. Prin pîcla ușoară, bănuim luminile fierbinți ale caselor atîtor oameni ai muncii, ale atîtor gospodari. Iar dincolo de aceste lumini, la orizontul inimilor noastre calde, un jet de lumină se revarsă peste chipul Cetății. Este lumina lui 1974, acest personaj de excepție, a cărui prezență o simțim astăzi lingă noi, în inima tînără a Patriei socialiste. La Casa de cultură a tineretului, acolo unde tinerețea buna dispoziție, sărbătorind, într-o minunată ambianță, fost și care... vor veni orașului și-a dat întîlnire cu succesele de prestigiu care au :ill!ll!!llll!llll!ill!lllllllill!lll!ll!lllll iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiii La cumpăna anilor Ospitalitatea și sinceritatea țăranului doljean sînt îndeobște cunoscute. La cooperatorii din Daneți, ele sînt, poate, mai accentuate. Este, de altfel, și motivul pentru care, la cumpăna anilor, de Revelion, am dorit să fiu alături de ei. Acolo, printre tinerii și vîrstnicii care petreceau clipe de neuitat, am întîlnit pe Maria D. Vlăsceanu, Ilie D. Vlăsceanu, Gheorghe F. Diaconu, Constantin Neagu, Maria I. Stănică, Viorica St. Măndoiu. Cinsteau, alături de rude și cunoscuți, rezultatele nute în anul precedent, abțiȘi erau satisfăcuți. Cu toții au primit o retribuție suplimentară considerabilă. Numai la cultura porumbului, lucrată în acord global, o parte din membrii cooperatori au primit suplimentar peste 1000 kg cereale, împreună cu ei umpleau cupele cu rubiniu tovarășii Dumitru Măceșan, secretarul comitetului de partid din C.A.P., vicepreședintele unității, Ștefan Antonie, contabilul cooperativei agricole, ing. Domnica Iacob și Maria Popa, șefi de ferme, tehnicienii Ștefan și Eufrosina Dumitrașcu. Dintr-o discuție purtată cu vicepreședintele unității reieșit că C.A.P. din Daneția a obținut, în anul trecut, o producție globală de peste 21 milioane lei. în toate sectoarele de activitate din unitate a fost generalizat sistemul de organizare și retribuire a muncii în acord global. Ca urmare, producțiile de struguri, porumb, tutun și ale altor culturi au crescut simțitor. Veniturile cooperatorilor au sporit și ele datorită valorificării unor cantități mari de produse la fondul de stat. Averea obștească a cooperativei agricole s-a mărit considerabil, în acest an, — ne spunea dînsul, — bilanțul muncii noastre va fi concludent, deoarece dispunem de o bază tehnico-materială bogată pe care o vom valorifica superior. De asemenea, vom pune în valoare și rezervele interne de care dispunem. A.* NICOLA ...Moment folcloric inedit. Tineri colindători, cu urarea tradițională : „Și la anul care vine, numai spor și bucurie!“ Cînd acele ceasornicului parcurgeau ultimele minute din anul 1973, o „familie“ de mecanizatori se veselea după datină. Acei care timp de un an au trudit pe ogoarele cooperativelor agricole Amărăștii de Jos, Amărăștii de Sus, Dobrotești și Praporu și-au dat întîlnire la sediul S.M.A. Amărăști. S-au adunat aici pentru a cinsti precum se cuvine succesele dobîndite și a întîmpina cu optimism un nou an de muncă. Și harnicul colectiv de lucrători de la S.M.A. Amărăști avea de ce să se bucure. Unitatea a încheiat un bilanț bogat. Veniturile obținute peste plan, în anul trecut, au depășit un milion de lei. Beneficiile suplimentare realizate au totalizat circa 300 000 lei. De la sărbătoarea tradițională nu au lipsit, după cum era și normal, fruntașii. Numele mecanizatorilor Florea Cioacă, Ion Moanță, Ștefan Dobre s-au impus în întregul colectiv, datorită volumului mare de lucrări efectuate la un înalt nivel calitativ. Fiecare din ei a reușit să realizeze peste 130 000 lei venituri bănești pe tractor. în atmosfera intimă, sărbătorească, ne-am adresat directorului unității, ing. Adrian Stoican, cu rugămintea să ne mărturisească cîteva gînduri pentru anul în care abia am pășit. Răspunsul a fost modest : „Doresc colectivului nostru sănătate, pentru a onora din plin sarcinile ce ne revin“. Ne alăturăm și noi acestor gînduri, urînd mecanizatorilor de la S.M.A. Amărăști tradiționalul „La mulți ani!“ și succese cît mai mari în muncă. Momente de sărbătoare Cu pluguș. Demonstrînd aceeași constantă preocupare pentru organizarea unui program bogat de manifestări culturalartistice, Casa pionierilor din Craiova, în colaborare cu Muzeul „Oltenia“, a inițiat, într-un splendid decor oferit de secția de etnografie „Casa Băniei“, tradiționala urare a plugușorului. Cei peste 20 de purtători ai cravatelor roșii, de la Școala generală nr. 29 din Craiova, îmbrăcați în frumoase costume naționale și pionierești, au prezentat, sub conducerea prof. A. Buzerea, cunoscutul plugușor din populara culegere de poezii populare a lui Vasile Alecsandri, precum și o variantă actualizată, exprimînd cu simplitate și convingere, dragostea nețărmurită față de patrie și partid, atașamentul fierbinte față de cauza poporului. Varianta muzicală a plugușorului, aparținînd apreciatului compozitor Gheorghe Cucu, a prilejuit punerea în valoare a deosebitelor calități ale „micuților cărturari“. Demnă de relevat ni s-a părut a fi ambianța minunată în care au fost „oficiate“ strămoșeștile urării, încăperile plăcut ornamentate ale Casei Băniei, încîntînd privirea prin coloristica distinctă și varietatea ceramicii, în subsolul în care o vatră strămoșească alunga senzația de frig de afară, versuri memorabile din tradiționalele urări se împerecheau fericit cu sonanțele muzicale ale corului pionieresc de o distinctă omogenitate. Versurile textului alizat al plugușorului actuau constituit dovezi grăitoare ale sentimentelor alese față de tot ceea ce înflorește astăzi în județul și municipiul nostru, prin grija părintească și sub conducerea partidului, dar și prilejuri fericite de a da glas hotărîrii nestrămutate a pionierilor și școlarilor de a învăța mai bine, de a confirma încrederea pe care conducerea superioară de partid și de stat a investit-o în tînăra generație : Aho, aho, voi mici și mari. Venit-am ceată de școlari Mărunți la stat, dar nu și-n fapte Că-n muncă prețuim cu șapte. Și-avem la școală note bune Doar catalogul poate spune Că nu ne temem la-nvățat, Dar nici la joc și la cîntat... In aceeași atmosferă sărbătorească și cu același patos care ține mereu aprinse inimile tinerilor „învățăcei“, au răsunat pînă departe sunetele armonizate ale vestitelor colinde românești, demonstrații convingătoare de dăruire și rafinament artistic. Vestita colindă „Nu dormiți în astă-seară“ s-a bucurat de o interpretare adecvată, emoționînd pe cei prezenți : Nu dormiți în astă-seară, hai, lerunda, lerul, Ier, C-am venit să văzurăm iarăși la toți în astă-noapte Bucuria să se arate. îmbinare fericită de autentic și grațios, de folclor infantil și simbolistică populară, cunosutul joc al „Căpriței“ a înviorat și vitalizat programul, aducînd în inimi buna dispoziție „Cerbul Runcului“, conservînd tradiția folclorului haiducesc, a reținut atenția prin imagini poetice de o distinsă acuratețe : Cerbul Runcului Fiara cîmpului El pe unde paște Iarnă se cunoaște, O colindă amintind de mai vestitul „Cîntec al bradului“, dar într-o altă ordine de semnificații, fost cea intitulată „Sînge- arelui Soarelui“ în care pomul — simbol al sărbătoririi Anului Nou, este văzut ca „un soare răsărit“ și „un plugușor pornit“. In sfîrșit, tradiționala „Sorcovă“ a împlinit în mod fericit o manifestare pe cît de ingenioasă și valoroasă din punct de vedere artistic, pe atît de distinsă sub raport educativ. P. GEOROCEANU a 3 — I — 1971 Sărbătoarea Pomului de iarnă Desfășurată în contextul în care întregul popor a trăit din plin bucuria succeselor obținute în cursul unui an de mare eficiență pe planul economiei naționale, tradiționala sărbătoare a pomului de iarnă a constituit un deosebit prilej de satisfacție și pentru milioanele de copii ai patriei. Anul acesta, după cum se știe, datorită bunelor rezultate economice s-au alocat sume importante din bugetul statului care, împreună cu cele oferite de la sindicate, au fost destinate organizării în bune condiții a sărbătoririi celor mici. In județul nostru, datorită preocupărilor deosebite ale comandamentului județean de organizare a vacanței, cît și inițiativelor și eforturilor remarcabile ale comitetelor sindicale, cu sprijinul celorlalte organe și organizații obștești, zeci de mii de copii am trăit evenimentul cu toată bucuria și căldura inimilor lor tinere. In toate întreprinderile economice și instituțiile social-culturale, în cooperativele agricole de producție și S.M.A., în creșele și casele de copii, zeci de mii de micuți, adunați în jurul tradiționalului Pom de iarnă, au primit, sub privirile pline de dragoste ale părinților, călduroase felicitări și substanțiale daruri, îmbrățișări tandre și urări de sănătate și fericire. In aceste zile, cetatea a vibrat sub ecourile bucuriei copiilor harnicilor oameni ai muncii, a stat mărturie recunoștinței fierbinți față de partid, față de părinți, pentru grija și dragostea cu care le este vegheată copilăria. Acolo, în jurul pomului gătit sărbătorește, încărcat de povara darurilor, „îndulcit“ de aroma bomboanelor și a pachetelor de ciocolată și înflorit de surîsurile jucăriilor, în versuri pline de naivitate candoare, ei, micuții sărși bătoriți, și-au lăsat fantezia și bucuria să... „danseze“ în privirile părinților lor. La I.R.E. Craiova, în sala de festivități a întreprinderii, sute de pachete de dulciuri și articole de îmbrăcăminte au fost oferite tuturor copiilor salariaților. Privind cu sfiala proprie vîrstei fragede către Moș Gerilă, în a cărui figură cei mai mari au căutat, poate, să-i desconspire identitatea reală, copiii au recitat și cîntat, cu glasurile tremurînde de autentică emoție, poezii și melodii străbătute de fiorul lirismului pur. Manifestând un interes major față de familiile numeroase, comitetul sindicatului de la Întreprinderea „Electroputere“ a venit în sprijinul acestora, oferindu-le substanțiale cadouri. Aici, la „Electroputere“, unde mii de oameni ai muncii fac zi și noapte dovada hărniciei și dăruirii lor, copiii au primit cadouri și daruri de circa 150 000 lei. Pe chipurile lor, părinții, neîntrecuții constructori ai locomotivelor, au întrezărit, nu fără emoție, însemnele deplinei mulțumiri și fericiri. Sărbătorirea Pomului de iarnă, care continuă și-n aceste zile, reprezintă o manifestare deosebită sub multiple aspecte, atingînd dimensiunea majoră a unui eveniment educativ care a polarizat interesul general. GEORGE JIANU Moș Gerilă a sosit și la grădinița nr. 30, încărcat de bucurii și surprize... % f