Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-02 / nr. 9038

ANUL XXX NR 9038 MARȚI 2 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII $1 CONGRESUL PARTIDULUI Producție suplimentară La finele primului trimestru al acestui an, harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea de ulei „Oltenia" — Podari raportează depășirea producției globale cu 1,7 milioane lei și realizarea producției marfă în proporție de 100,1 la sută. La ulei comestibil, creșterea reprezintă 853 tone. S-au mai înregistrat depășiri la productivitatea muncii cu 4 400 lei pe salariat și la producția de export cu 715 tone. Peste prevederi Chimiștii craioveni înscriu pe graficele de producție noi și importante succese în marea competiție pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan, pentru respectarea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Grăitoare în acest sens este participarea activă a vrednicului colectiv condus de comunistul Constantin Romcea, de la fabrica de azotat de amoniu nr. 1, care prin buna organizare a procesului de producție, a obținut, zilele trecute, într-un schimb de noapte, 70 de tone azotat de amoniu peste capacitatea proiectată a instalației. Bilanț edificator Colectivul Fabricii de materiale de construcții și produse chimice din Craiova a încheiat primul trimestru al anului cu un bilanț prestigios. La producția globală s-a realizat o depășire de peste 154 000 lei, iar la producția marfă de peste 700 000 lei. Livrările către fondul pieței au înregistrat o creștere de peste 1,7 milioane lei. Concomitent, producția pentru export a fost depășită cu 18 la sută, produse livrîndu-se contractate cu beneficiari diverși din R.F.G., Italia, Anglia și R.S.F. Iugoslavia. S-au remarcat, prin rezultatele obținute, colectivele de la atelierele de produse alimentare, făină furajeră și formațiile de lucru de la sectoarele garnituri de cauciuc, vopsele și materiale de construcții. Antrenați în întrecerea socialistă în intîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului, colectivul fabricii aparataj a întreprinderii „Electroputere" — de unde vă prezentăm o secvență de muncă — obține noi succese în producție. CURIER C SEARA CULTURALDISTRACTIVE din Doctoranzii și studenții Republica Arabă Egipt, aflați la studii la Universitatea din Craiova, au organizat o seară cultural-distractivă dedicată prieteniei dintre popoarele egiptean și român. Cu acest prilej, a fost prezentată o gală de filme documentare arabe și a avut loc vernisajul unei expoziții de fotografii și piese de etnografie. BRIGĂZI ȘTIINȚIFICE COMPLEXE Sub auspiciile Comitetului județean de cultură și educație socialistă, în localitățile Gogoșu și Teasc, două brigăzi științifice complexe au avut interesante și utile întîlniri cu cetățeni din comunele respective. La întrebările solicitanților au dat răspunsuri competente profesorii Ion Vasilache, Gheorghe Tudor, Mircea Popescu Marian Niță, juriștii Dusimitru Ciuciu și Mișu Șerbănescu, inginerul Marin Leoveanu și medicul Gheorghe Aurariu. PRIN AUTOUTILARE Preocupările conducerii întreprinderii de industrie locală din Băilești în ce privește înzestrarea unității cu utilajele necesare procesului de producție și extinderea activității productive s-au materializat prin darea în funcțiune a unui cubilou pentru turnat fontă, în cadrul secției de forjă. Instalația a fost realizată cu posibilități proprii, realizîndu-se economii de peste 70 000 lei. La execuția cubiloului au contribuit Sandu Moneanu, Constantin Nacea, Gheorghe Dascălu și Victor Iancu. GENEL BUSOIU coresp Întîlnirea dintre tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și tovarășul Reidar Larsen Luni dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu Reidar Larsen, președintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră, însoțit de tovarășul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarășul Reidar Larsen a transmis, în numele comuniștilor norvegieni și al (Continuare în pag. a IV-a) Prin amplificarea eforturilor, prin redimensionarea angajamentelor Să imprimăm un ritm mai alert lucrărilor agricole de sezon! PI în cursul zilei de duminică, în cooperativele agricole din județul nostru a fost pregătit patul germinativ pe 12 000 ha, s-au semănat 7 000 ha și s-au intensificat lucrările în grădinile de legume și în aceeași zi, în întreprinderile agricole de stat s-a pregătit terenul pe 1000 ha, s-au eliicidat 1000 ha și s-au însămînțat peste 950 ha. Ij. Seceta persistentă din ultima vreme impune trecerea cu toate forțele la aplicarea primelor udări pe suprafețele din incintele irigate să se asigure peste tot o calitate ireproșabilă a semănatului și, acolo unde se impune, să se treacă la executarea primelor lucrări de întreținere a culturilor! Pentru a împiedica evaporarea apei din sol, conducerea C.A.P. Melinești, împreună cu specialiștii din unitatea respectivă, a luat măsura ca, paralel cu pregătirea patului germinativ, să se execute și însămînțatul florii-soarelui. Clișeul nostru înfățișează două tractoare, unul la pregătirea terenului și altul la semănat, cu moderna mașină S.P.C.6. Prezenți la chemarea cîmpului Duminică, ca de altfel în toate zilele care au trecut de la declanșarea actualei campanii agricole de primăvară, mii și mii de țărani cooperatori și mecanizatori au lucrat din plin la pregătirea terenului și la semănat. O dată cu zorii zilei, cooperatorii și mecanizatorii din comunele Unirea, Caraula, Vîrtop, Vîrvoru de Jos și multe altele se aflau în cîmp la executarea lucrărilor de sezon. „Am rămas plăcut impresionat — afirmator. ing. Constantin Glăvan, directorul general al D.G.A.I.A.A. Dolj — de ampla mobilizare de forțe și mijloace, de ritmul și calitatea lucrărilor executate în tot cursul zilei de duminică la cooperativele agricole din Sărbătoarea, Ciutura, Vîrvor, Vîrtop, Caraula, Unirea. în prezența specialiștilor și a altor factori de răspundere, cooperatorii și mecanizatorii se străduiau să devanseze termenele stabilite inițial“. Ogoarele au cunoscut, duminică, o puternică animație nu numai în localitățile amintite, ci în întregul județ. Răspunzînd vibrantei chemări a Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, dornici să-și redimensioneze angajamentele asumate inițial, au lucrat aproape întreaga zi-lumină. Pe baza graficelor dinainte întocmite, forțele existente în I.A.S. au fost dirijate la executarea concomitentă a pregătirii terenului, erbicidării și însămînțărilor. Duminică, de dimineață și pînă după ora prînzului, fuseseră însămînțate cu floarea-soarelui 300 ha la I.A.S. Segarcea, 200 ha la I.A.S. Robănești, 100 ha la I.A.S. Giubega, 80 ha la I.A.S. Craiova, 70 ha la I.A.S. Băilești. în același timp, s-a pregătit patul germinativ pe mai mult de 1000 ha și s-a elicieidat o suprafață de circa 1000 ha. De altfel, la nivelul Trustului județean al I.A.S., în cursul zilei de duminică au fost însămînțate cu floarea-soarelui și cu alte culturi peste 950 ha. „Calitatea pregătirii patului germinativ și a însămînțărilor — remarcatov. Nicolae Popescu, inginer șef al Trustului județean al I.A.S. — este mult mai bună decit în alți ani. Peste tot, în fiecare întreprindere și fermă, se respectă întocmai tehnologiile stabilite, acordîndu-se cea mai mare atenție asigurării densității optime pentru fiecare cultură. Prin amplificarea eforturilor, prin dezvoltarea experienței acumulate pînă în prezent, sînt reale premise de a ne respecta angajamentul asumat, acela de a încheia însămînțările din primăvara acestui an cu cel puțin 20 de zile mai devreme față de anii precedenți. Este principala condiție pentru realizarea producțiilor stabilite pentru I.A.S. în documentele programatice ale Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură“. F. AUREL Siluete arhitectonice în Piața Gării Craiova De ani de zile, cu pocnete, cu gifieli și zdruncinături, mă urcă și mă coboară conștiincios. Fiecare zi o incep trecind prin cutia lui trepidantă, pășind pe linoleumul tocit al cabinei sale. In viața blocului el este o prezență vie, despre el se discută ca despre o ființă cu metehne, cu beteșuguri și cu speranțe de însănătoșire... (vezi mai cu seamă lifturile blocurilor F-2 - Brazda lui Novac și B 15 - Craiovița Nouă). Copiii blocului ii dau tricoale și visează la vremurile cind vor avea voie să se urce singuri in el. Și nici unde parcă, pe stradă, in magazine sau un autobuz — ați observat? — oamenii nu sunt atit de politicoși, acordindu-și cu atita amabilitate intiietatea, ca la lift... De atiția ani, însă, de cind mă urcă și mă coboară mereu, uitui blocului meu se... împuținează mereu. Intii, demult, aproape că nici nu mai țin minte ACCENTE L 11 lui de cinci, i-a dispărut oglinda. In locul ei au rămas in peretele cabinei patru găuri urîte pe care cineva incearcă intr-una să le lărgească cu un cui, netulburat de nimeni, pentru că nimeni nu se grăbește să pună altă oglindă în loc. Placa pe care erau gravate instrucțiunile de folosire a rămas la început ,,văduvă" de un șurub. Apoi de două. Acum a dispărut și ea. Montura comenzilor rezistă eroic, deși cu două șuruburi lipsă și cu un colț îndoit ca un șervețel. Meciul continuă, pesemne... Linoleumul cabinei, tocit de pingelele atîtor generații, lasă să se vadă de la o vreme, din ce în ce mai subțiate și ele, scindurile pardoselii. Dacă nu se va indura nimeni să le înlocuiască, in curînd, printre interstițiile lor, vom zări, ca prin hublourile unei astronave, cum se îndepărtează in beznă locul de... decolare. Pînă una dlta, însă, am început să calc, precaut, numai în colțurile cabinei, nu se știe ce se poate întimpla la un hop... Beculețele indicatorului de etaj s-au ars demult și acesta clipește acum, a mărit și chiar, doar dintr-un, doi și dintr-un șapte. Cîteodată mai greșește; apeși pe trei și te pomenești la cinci sau se oprește cu icnet intre etaje. De obicei, insă, își face cu osîrdie datoria, luptindu-se cu timpul, cu vandalismul unora și cu nepăsarea celor care ar avea datoria să-l îngrijească. De aceea, de fiecare dată cinci, apăsînd pe butonul de apel, răsuflu ușurat și mă bucur, înseamnă că... meciul continuă. Arh. DAN BUDICA B Gata sa primească apa Din centrul Ciupercenilor Noi facem la dreapta pe șoseaua Calafatului. La cîțiva kilometri depărtare de sat, părăsim șoseaua pietruită, și, pe drumul de tarla ce întovărășește canalul magistral al sistemului local de irigații, ajungem în punctul numit „Ghidicel“. Cîmpul e înțesat de oameni și mașini. în mijlocul cooperatorilor, aflați la plantatul cartofilor de vară, îl întîlnim, prăfuit și cu fața arsă de soare, pe tov. Mihai Brînzan, președintele și inginerul șef al cooperativei agricole din Ciupercenii Noi. „Pînă acum — ne informează el — am încheiat semănatul mazărei pe 40 ha, al sfeclei furajere pe 20 ha; tăiatul și stropitul piersicilor pe 55 ha; dezgropatul pe 147 ha și tăiatul viei pe 50 ha. în legumicultură s-au replcat 800 000 fire de roșii pentru 20 ha; s-au semănat, de asemenea, 2000 mp ardei gras, 1000 mp ardei kapia, s-au amenajat 1400 mp răsadnițe pentru roșii de vară. Pentru cartofi am pregătit suprafața de 50 ha, dar nu putem semăna decît 30% din lipsă de sămînță. Am făcut intervenții peste tot. La Direcția generală a agriculturii mei nu mai țin minte de cLte ,°ru am fost în ultimele săptămîni. Dar degeaba, pe unde am fost toți ridică din umeri!“ împreună cu președintele și inginerul șef traversăm sistemul local de irigații al cooperativei care cuprinde 463 ha. In incinta sistemului, culturile au următoarea structură: 100 ha grădină, 50 ha A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) BB ES B La căminul cultural din Giubega : Un util schimb de experiență .g La Giubega — o stafie culturală pilotă§ Planul unic de activitate — condiție sine qua non a continuității manifestărilor © Colectivul special pentru problemele de agitație vizuală Repere sugestive asupra dinamismului și eficienței agitației vizuale Sîmbătă, 30 martie a.c., la căminul cultural din comuna Giubega s-a desfășurat un util schimb de experiență pe tema „Modalități de perfecționare a activității așezămintelor de cultură“, la care au participat reprezentanți ai Comitetului județean de cultură și educație socialistă, directorii căminelor culturale și caselor de cultură orășenești din județul nostru. Din partea organului județ DAN LUPESCU (Continuare în pag. a IV-a) Sîmbătă și duminică s-a desfășurat faza județeană a concursului cultural-artistic al elevilor „Țara mea de glorii“, în fotografie, corul Liceului „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, în timpul evoluției pe scena concursului, în pagina a IV-a — relatări despre întrecere. Plenara Comitetului județean de luptă pentru pace La Craiova a avut loc plenara Comitetului județean de luptă pentru pace, prilej de analiză a activității desfășurată în cursul anului 1973. Darea de seamă prezentată de prof. Marius Matican, secretarul comitetului, a relevat acțiunile organizate pentru popularizarea politicii externe partidului și statului nostru, contribuția României la destindere și înțelegere în relațiile internaționale, la promovarea cauzei nobile a păcii în lume. A fost evidențiat sprijinul acordat de organizații de masă și obștești, de instituțiile și întreprinderile din județ la acțiunile pentru pace organizate în orașele și comunele Doljului. Totodată, a fost prezentat și planul activităților ce vor avea loc în continuare în cursul acestui semestru, în cadrul dezbaterilor, au vorbit: prof. univ. dr. docent Ion Mihăilescu, prof. univ. dr. Oliviu Gherman, dr. Anton Dobrescu, Stelian Giubelan, secretar al Comitetului județean Dolj al U . ^fifan. Grosu, dintreprinderii cinematografic Cocorăscu, de Craiova.