Inainte, noiembrie 1974 (Anul 31, nr. 9219-9244)

1974-11-01 / nr. 9219

Proletari din toate tarile uniti vii ainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXI NR 9219 VINERI 1 NOIEMBRIE 1974 4 PAGINI 30 BANI IMPERATIVUL ZILEI : ÎNDEPLINIREA SARCINILOR PE 1974 In avans Majoritatea colectivelor de muncă din județul nos­tru și-au îndeplinit și de­pășit prevederile de plan pe trei ani și nouă luni, rea­­lizînd un spor pe județ, la producția globală industria­lă, de peste 1,3 miliarde lei. Față de sarcinile inițiale ale cincinalului, revenite în perioada la care ne refe­rim, s-a obținut un avans de 20 zile la producția glo­bală și 31 zile la producția marfă. Au încheiat­­ recoltatul ca Cooperatorii din Galicius­­au terminat recoltatul porumbului pe întreaga su­prafață de 810 hectare. In continuare cooperatorii lu­crează intens la eliberarea suprafețelor de coceni cre­­înd front de lucru mecani­zatorilor, care la rîndul lor vor să încheie lucrările de pregătire a ogoarelor de toamnă pînă la data de 10 noiembrie a.c. Succese remarcabile pe primele 10 luni . Colectivul întreprinderii județene de morărit și panificație a reușit să-și ono­reze sarcinile revenite pe primele 10 luni ale anului cu șase zile înainte de termen, obținînd un spor valoric de 13,4 milioane lei atît la producția globală cit și la pro­ducția marfă. In perioada la care ne refe­rim au fost puse, suplimentar, la dispoziția consumatorilor 250 tone pline, 170 tone fă­ină, 190 tone paste făinoase, 280 tone bis­cuiți, 220 tone orez decorticat. ■ Muncitorii, tehnicienii și inginerii din cadrul Autobazei nr. V Craiova au obținut, în cele 10 luni ale acestui an, însemnate depășiri de plan: 2 milioane tone-km, 6,5 milioane călători-km. De asemenea, eco­nomiile la prețul de cost au însumat 6 milioane lei, iar beneficiile peste plan 6,1 milioane lei. Remarcabil este faptul că sporurile prezentate au permis colectivu­lui unității amintite să ia un avans de 20 de zile. Un ultim efort pentru încheierea recol­tării porumbului și sfeclei de zahăr­ ■ 25 DE CONSILII INTERCOOPERATISTE AU ÎNCHEIAT RECOL­TATUL PORUMBULUI ■ 9 CONSILII INTERCOOPERATISTE MAI AU DE RECOLTAT IN­TRE 70 ȘI 120 HECTARE ■ CONSILIILE INTERCOOPERATISTE DIN BĂILEȘTI, CETATE ȘI MELINEȘTI SÎNT MULT RAMASE ÎN URMA ■ 10 NOIEMBRIE — TERMEN FINAL PENTRU ARATURILE DE TOAMNA ! Suntem la începutul lunii noiembrie, cinci zilele bune de lucru sînt numărate. To­tuși, la această dată trei consilii intercooperatiste i Băilești, Cetate și Melinești, încă n-au de gînd să în­cheie campania de recoltare a porumbului și a sfeclei de zahăr. Consiliul inter­­cooperatist Băilești mai are de recoltat porumbul de pe 1143 de hectare, Cetate de pe 700 hectare, iar Meli­nești de pe 370 de hectare. Alte nouă consilii intercoo­peratiste mai au de recol­tat între 70 și 120 de hectare în timp ce 25 de consilii au raportat aseară, la ulti­ma situație operativă, în­cheierea campaniei de re­coltare a porumbului. Din cauză acestor trei consilii intercooperatiste, la care se­­ adaugă și cele nouă consilii care mai au de recoltat su­prafețe mici, dar totuși mai au de recoltat, nu se poate raporta campania încheiată. Pentru urgentarea lu­crărilor de recoltare și în aceste consilii rămase în urmă, se impun măsuri or­ganizatorice, energice. Coo­peratorii și combinele auto­propulsate trebuie mobiliza­te pe suprafețele rămase nerecoltate. Directorii celor trei consilii intercooperatis­te să apeleze la cei ce au încheiat campania — spre a fi ajutați cu combine și mijloace de transport. O dată încheiată campania și chiar în paralel cu aceas­ta să se treacă fără întîr­­ziere la eliberarea terenului de coceni, spre a crea front de lucru mecanizatorilor pentru pregătirea ogoarelor de toamnă. Această ultimă etapă a campaniei de toam­nă — arăturile — trebuie încheiate pînă la data de 10 noiembrie. Chemarea cooperatorilor din Izbiceni îndemn pentru amplificarea eforturilor Mecanizatorii, ceilalți lu­crători din S.M.A. Plenița, membrii celor trei coopera­tive agricole din raza con­siliului nostru intercoopera­­t­ist, au luat cunoștință cu deosebit interes de mobili­zatoarele obiective ale che­mării­ cooperatorilor din Iz­biceni — Olt, adresată în­tregii țărănimi cooperatiste din România. încă din ziua publicării în presă a che­mării am avut o discuție cu tovarășii Florea Bogasieru, președintele C.A.P. Verbița, Virgil Boștină, președintele și inginerul șef al C.A.P. Caraula și Iulian Calotă, președintele și inginerul șef al C.A.P. Plenița, precum și cu secretarii organizații­lor de partid din cele trei unități. împreună, am­ a­­juns la concluzia că, în a­­nul viitor, putem să obți­nem producții vegetale și animale mult mai mari. De altfel, ca ecou la vibranta cuvîntare a secretarului ge­neral al partidului rostită la marea adunare populară de la Timișoara cu prilejul Zilei recoltei, mecanizatorii și cooperatorii de la Ple­nița, în frunte cu comu­niștii, și-au exprimat hotă­­rirea de a obține de pe în­treaga suprafață de 1000 ha cel puțin 5 800 kg porumb boabe la ha, in cultură ne­irigată, iar cei din Caraula de pe 100 ha, ceea ce repre­zintă 33 la sută din supra­fața cultivată cu grîu — mai mult de 4 000 kg/ha. Evident, obiectivele cu­prinse în chemarea coope­ratorilor din Izbiceni în­deamnă la revederea și re­­dimensionarea acestor an­gajamente. Iată de ce ne propunem ca, în următoare­le zile, să organizăm o lar­gă dezbatere a chemării cooperatorilor de la Izbiceni atît pe formații de lucru (Continuare în pag. a III-a) tVAV/A\VAVA\W,V.‘.W.V/<WAVAV.VAN Din partea C.C. al P.C.R. și a Marii Adunări Naționale a R.S.R. Comitetul Central al­­ Partidului Comunist Român și Marea Adunare Națională anunță cu profundă durere că la 31 octombrie 1974 a încetat din viață tovarășul Gheor­ghe Vasilichi, membru al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, președintele Comisiei pentru să­nătate, muncă și asigurări sociale a Marii Adunări Na­ționale, vechi militant al mișcării comuniste și muncito­rești din țara noastră, care a adus, în activitatea înde­lungată și neobosită in rândurile Partidului Comunist Român, o contribuție de seamă la construcția socialismu­lui și înflorirea patriei noastre, la întărirea unității par­tidului și afirmarea tot mai puternică a rolului său de conducător în toate domeniile vieții economice și sociale, - 8HE086HE VASiuCHIj- Tovarășul Gheorghe Vasilichi s-a născut la 7 septembrie, 1902, în co­muna Cetate, județul Dolj, dintr-o familie de țărani săraci. Cunoscînd din copilărie viața aspră a țărănimii, exploatată de moșieri, pleacă de tî­­năr la oraș în căutare de lucru, fiind ucenic la diverși patroni la Craio­va și apoi în București. In 1919 intră în mișca­rea muncitorească, în­­scriindu-se în Sindicatul metalurgic. La­­ înființarea Uniunii Tineretului Comunist es­te unul din primii mem­bri ai organizației revo­luționare a tineretului. In 1926 i s-a încredințat funcția de secretar al Comitetului local U.T.C. din București. In aceas­tă perioadă, participă la organizarea unor greve la „Wolf“, „Vulcan“, „Regie“, „Lemaître“ alte întreprinderi din Ca­și­pitală. . In anul 1929 participă ca delegat la Congresul Internațional al Sindica­telor la Moscova. In 1930 este secretar al Comite­tului local București al Partidului Comunist Ro­mân. Curînd după aceas­tă perioadă i se încre­dințează sarcina de conduce regionala Praho­­­va a P.C.R. însușirile de bun orga­nizator, abnegația și dîr­­zenia revoluționară care au caracterizat întreaga activitate a tovarășului Gheorghe Vasilichi au fost reliefate în perioa­da eroicelor lupte condu­se de partid împotriva exploatării și oprimării oamenilor muncii, a pe­ricolului fascist și a în­­feudării țării monopolu­rilor străine. In marile bătălii de clasă, în lup­tele ceferiștilor și petro­liștilor din februarie 1933, Gheorghe Vasilichi a jucat un rol de seamă, fiind unul din conducă­torii muncitorimii praho­vene. Arestat și judecat (Continuare in pag. a IV-a) DESCHIDEREA ÎN­VATAMINTULUI POLI­TICO-IDEOLOGIC SI E­­CONOMIC DE MASA. In organizarea comitetelor sindicatelor de la Fabri­ca de bere și întreprin­derea de mașini agricole „7 Noiembrie“ — secto­rul nou — ieri a avut loc deschiderea învățămîntu­lui politico-ideologic economic de masă. Des­­­pre lupta poporului ro­mân pentru înaltele ide­aluri de libertate națio­nală și socială au vorbit lector univ. Virgil Joița și prof. Petre Ardeiu. MAGAZIN SĂTESC. In satul Benești din comu­na Drăgotești s-a con­struit și dat in folosință, din fondurile cooperativei zonale Craiova și prin contribuția voluntar-pa­­triotică a cetățenilor, un modern magazin sătesc. In următoarele zile se va deschide și bufetul, unitate anexă a acestui obiectiv. O NOUA CANTINA RESTAURANT. I.C.S. A­­limentație publică Cra­iova a preluat localul fostei secții de semiindus­­trializare a peștelui de la Podari. Aici au în­ceput lucrările de ame­najare a unei cantine­­restaurant care va fi pre­văzută cu linie de auto­servire. La parter se va amplasa secția carman­gerie a întreprinderii. Gheorghe Gheban, directo­rul general al combinatului : „După cum vedeți, ritmul nostru de muncă nu ține Există o noapte a liniștii ziua. Era acolo și inginerul și a odihnei, binevenită du­pă o zi de muncă. Există o noapte romantică, a celor care „evadează“ în vis, după cum există o noapte a co­locviilor interioare, pentru izbînzi și împliniri viitoare. Există însă, mai presus de toate acestea, o noapte­­ a muncii efective, un „dia­­­­­log“ neîntrerupt al oameni­lor cu producția, al celor care lucrează în întreprin­deri cu flux continuu. In­­tr-o astfel de noapte ne-am oprit la Combinatul chimic Craiova, întâlnirea cu gi­gantul acesta al chimiei mi-a produs ciudata senzație de a fi trecut intr-un alt fus orar : aici era ziuă sau, mai bine zis, se muncea ca Am putea spune că la noi „ziua“ se prezintă în alte ipostaze datorită febrei ne­contenite de comprimare a timpului, de îndeplinire a cincinalului înainte de ter­men“. Aici se pregătește, așadar, viitorul, iar oame­nii sunt mai aproape de vi­itor cu fiecare realizare, cu fiecare nouă izbândă, nu­ sunt deschiși, „cu sufle­tul în palmă“, cum le place să spună. — Pentru noi e normal că lucrurile merg mai bine azi decit ieri, că oamenii devin pe zi ce trece mai conștiincioși, mai discipli­nați. Majoritatea suntem­ aici de la început, de la primul „țăruș“ , ne cunoaștem foar­te bine, munca a format din noi ceea ce se numește un colectiv închegat. De fapt, de aici se naște acel eroism co­tidian al nostru, cum îi spuneți dumneavoastră. Noi nu avem, însă, deloc senti­mentul că facem ceva gro­zav, ieșit din comun. Ne în­deplinim doar datoria, și atit ! — Oamenilor noștri le-a in­trat în singe chimia... De fapt, în combinat lucrează familii întregi de chimiști. De pildă, soția colegului Drăguceanu și chiar soția mea sunt laborante — inter­vine maistrul Gheorghe Io­nescu. DAN LUPESCU (Continuare în pag. a II-a) ..•în sala tablourilor de comandă a fabricii de amo­niac I stăm de vorbă cu maiștrii Mihai Drăguceanu și Gheorghe Ionescu. Dialo­ cont de... legile lui Cronos, gul se înfiripă repede, oame CONSTELAȚIA MUNCII Î.V.M­VW.AV.WWMWAWWAWAWWMWA­ iWWW.Vf.WAW.'.WWAW­.'.V.V.’.WWAW.’.V.

Next