Inainte, ianuarie 1975 (Anul 32, nr. 9271-9295)

1975-01-03 / nr. 9271

ÎNAINTE Debut industrial în noul an (Urmare din pag. 1) lor de plan pe anul trecut. Sîntem la ore de revelion. In imensa țesătură de insta­lații, materia primă se trans­formă, conform procesului tehnologic, in produse chi­mice. Dar, chiar dacă sîn­tem la ore de revelion, acești oameni, aflați în fața tablou­rilor de comandă, trăiesc e­­moția fiecărei clipe la mo­dul cel mai intens. Pentru ca, o mică deviere de la po­ziția normală a indicatoare­lor de semnalizare optică sau acustică, constituie un prilej de intervenție opera­tivă, efe­­cțiune rapidă și fermă. Chimistul știe întot­deauna ce se petrece în inte­riorul instalațiilor și, atunci und­e cazul, intervine. Chi­­miștii craioveni n-au fost scutiți de emoția faptului neprevăzut, nici în prima zi a anului 1975 La una din istalații s-a ivit o astfel de situație. Insă, datorită inter­venției operative, la care au participat o formație de lu­­cru condusă de inginerul Constantin Nistoroiu și elec­tricianul Vasile Barbu, se­cretarul organizației de ba­ză pe uzina II, instalația a continuat să funcționeze nor­mal, fără întrerupere... Prima zi de muncă a anu­lui 1975. Primele rezultate ale chimiștilor craioveni, în­­semnînd producerea peste plan a 57 tone amoniac, 60 tone uree, 5 tone acid acetic și alte produse. In aceeași zi au fost expediate benefi­ciarilor 3200 tone îngrășă­minte chimice, din care 1400 tone pentru export. Acestor cifre li se adaugă un­ nume colectiv: - chimiștii craio­veni ; li se adaugă cuvinte de laudă adresate tuturor participanților la realizarea primului volum de producție raportat în prima zi a anu­lui 1975. S-a prefațat, astfel, o chemare la întrecere, a­­dresată de chimiștii craio­veni tuturor colectivelor de muncă din industria chimică, avînd ca obiectiv de onoare îndeplinirea și depășirea sar­cinilor prevăzute în planul pe 1975 — ultimul an al ac­tualului cincinal... De la Combinatul chimic, ne îndreptăm spre Centrala Electrotermică din Craiova. Și aici se lucrează în ritm obișnuit, în toate comparti­mentele de muncă. Pentru că și în această noapte, cum de altfel întotdeauna, orașul, obiectivele industriale au ne­voie de energie electrică, au nevoie de lumină. Primul dialog îl purtăm cu inginerul Tudor Dumitru, dispecer, șef de tură la camera de co­mandă. Ni urăm „La "­mulți ani“ și ne răspunde la fel, completînd prin cuvinte care dau imaginea de lucru de la acea oră, la acest atît de im­portant loc de muncă: „Prin­tre formațiile de energeti­­cieni, prezente în schimbul de trecere de la un an la altul, se numără cele condu­se de Nicolae Berea, Ștefan Poenaru și Ion Dinu. Pînă la această oră au fost satis­făcute toate cerințele de e­­nergie electrică ale dispe­­ceratului național“. Pînă în dimineața zilei de 2 ianuarie, Centrala Electrotermică Cra­iova a furnizat sistemului energetic național, după cum am fost anunțați telefo­nic la redacție, peste 14 200 000 kW/h energie elec­trică. Sunt primele milioane de kilowați-oră din acest an, care se adaugă miliardelor furnizate în cei zece ani de activitate ai acestui harnic colectiv. Orașul de la Dunăre Calafat — oraș al tran­dafirilor cum, sugestiv, es­te denumit de localnici — s-a înscris și în 1974 pe cordonatele unor preocu­pări susținute pentru înfru­musețare și amenajări edi­litare în consens cu exi­gențele actuale ale urba­nisticii. Aproape în fiecare duminică, orașul nostru prezenta un tablou convin­gător asupra entuziasmului și conștiinței civice cu care femei și bărbați, tineri vîrstnici participau la aces­și­te acțiuni patriotice inițiate de consiliul popular local. Strădania deputaților, su­flul înnoitor, spiritul gos­podăresc al cetățenilor s-au materializat în realizări e­­dilitare cu care ne mindrim. In acest sens, graiul cifre­lor este elocvent : s-au con­struit peste 20 000 mp străzi și trotuare și s-au executat reparații pe 150 800 mp , au fost amenajate, extinse și întreținute spații verzi în­­sumînd circa 750 000 mp , s-au captat izvoare și s-au construit 6 fîntîni. Intre numeroasele acțiuni de muncă patriotică se numără și amenajarea unei frumoa­se plăji la Dunăre, îndigu­iri, taluzări de maluri, pre­cum și diverse alte lucrări în cartierele limitrofe ale orașului. Ca efect a peste 1,5 milioane ore de muncă patriotică au fost realizate însemnate economii sau create valori de aproape 17 milioane lei. La obținerea acestor re­zultate, ca urmare a che­mării lansate de comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc, un aport deosebit au adus toate or­ganizațiile de partid, Con­siliul orășenesc al femeilor, Comitetul orășenesc U.T.C., Consiliul local al sindicate­lor. In întrecerea patriotică s-au evidențiat mai multe circumscripții electorale și, în mod deosebit, cele ale­ deputaților Ion­ Urziceanu, Marin Dulciu, Constantin Drăghici, Nicolae Dascălu, Gabriela Ignat, Constantin Enea, Gheorghe Dinulescu, Gheorghița Roșu, Petre Trăistaru. Lucrătorii de la Fabrica de conserve, cei de la Fabrica „Textila“, coope­rativa de consum, precum și elevii de la cele două li­cee s-au situat mereu în fruntea întrecerii. Prezența lor pe șantierele locale de muncă patriotică au consti­tuit veritabile exemple mo­bilizatoare și pentru ceilalți cetățeni. Numele gospodari­lor Anghel Nistor, Petre Popescu, Constantin Nașu, Vasile Resteanu și ale al­tora, atît din oraș cit și din satele aparținătoare (Basarabi, Golenți, Giu­per­cenii Vechi), au fost înscri­se lună de lună la panoul de onoare al întrecerii pen­tru înfrumusețarea locali­tății. Ca urmare a muncii en­tuziaste, orașul de p­e malul bătrînului fluviu se prezin­tă azi tot mai frumos și mai bine gospodărit, ca o localitate civilizată, prospe­ră. »RIMIE BENGI.EA coresp. 3 — I — 197* REVELION’75 lill!HI!l!|illlll!l!l11IIHHÍIIIIin!lllt{l!!li|l!!HI!^IIj||||lliniltll8ll!lltBiillllll)lll!lll!!lllinillll!ÍlllllII!lllllliniíllllllllHIIIIIIIII!l!lllllllllll!llfllll (Urmare din pag. I) suri și muzică populară pre­zentate de studenții din alte țâri au adus pe „scena“ re­velionului parcă ceva din prospețimea și bogăția fol­clorului lor. Intre invitații studenților craioveni s-au numărat și 80 de membri ai ansamblului academic și de cultură „Mirce Ațev" din Skoplje (R.S.F. Iugoslavia). Studentul sudanez Omer El Zubeir ne-a mărturisit bucu­ria sa de a cunoaște frumoa­sele tradiții românești ale „sosirii“ unui nou an... Cu aceeași bucurie și în­credere in viitor a fost­ pri­mit Noul An și de alți 5000 de oameni ai muncii din­ mu­­nicipiul Craiova, care — în­­tr-un decor feeril — au pe­trecut revelionul în 20 de restaurante și 7 cantine-res­­taurant. Astfel, cea mai lungă și fascinantă noapte a anului, a anilor — în care am notat cîteva crîmpeie de gînduri și sentimente ale oamenilor — ne-a relevat cu pregnanță înclinația tuturor, tineri și vîrstnici, de a purta în con­tinuare un dialog fructuos­­ cu timpul, cu ei înșiși. La cumpăna anilor 1974— 1975 numeroși țărani coope­ratori, mecanizatori și spe­cialiști din agricultură au fost prezenți în sălile cămi­nelor culturale, în jurul bra­zilor împodobiți pentru a pe­trece revelionul împreună. De la moșii moșilor noștri s-a păstrat acest obicei ca noul an să fie petrecut în grupuri mari și vesele, nu colectiv. Dacă­ bătrinii bă­­trinilor noștri T­cerc­a s ă ghicească viitorul belșugului prin obiceiul vrăjitului sau în semnele de chiciură agă­țate de ramul pomilor, acum ei stabilesc viitorul recolte­lor bogate și al producțiilor în mod științific. Țăranii cooperatori din Bîrza, de pil­dă, au stab­ilit, cu un an îna­inte, să obțină o producție record pe județ­ la t­area­­soarelui, la fel țâra­nii coo­peratori din Amărăștii de Jos au hotărît să obțină producții de 15 000 kg po­rumb știuleț­ la hectar. Des­pre avantajele irigațiilor au auzit și țăranii cooperatori din Lipov. „Anul 75, a ținut să precizeze în noaptea nou­lui an Flgea Logofăt, pre­ședintele C.A.P., va coincide pentru noi cu anul "a care vom beneficia de terenuri irigate“. Revelion la Casa de cultură a tineretului Meniu bogat la restauran­tul „Jiul“ din Craiova VEȘTI DIN MOTAJEI Cadre pentru irigații Deoarece în acest an în­treaga suprafață de 8000 ha a celor trei cooperative a­­gricole va intra în sistem iri­gat, comitetul comunal de partid a luat măsuri de pre­gătire a cadrelor necesare mînuirii instalațiilor respec­tive. Astfel, în cadrul uni­versității populare a fost or­ganizat cursul „Tehnica iri­gațiilor“, condus de ing. Pa­che Catană, în care sunt cu­prinși 75 de țărani coopera­tori. Cursurile, care se țin bilunar,­ cuprind un ciclu de 10 teme, precum „Irigația, tehnica și importanța ei în agricultură“, „Funcționarea instalațiilor de irigat prin aspersiune susținută“ și al­tele. Școala­ de tip ur­ban De c.i 'înj, hu­a materială a învăț­ăm­ntului s-a îmbo­gățit cu un nou local de școală de tip urban. Alături de cele opt săli de clasă, noul edificiu dispune de un ate­­lier-școală cu o suprafață de 72 mp, un laborator de aceeași mărime, un cabinet medical, cameră pentru pio­nieri și alte încăperi ce asi­gură elevilor condiții optime de învățămint. Acțiuni de difu­zare a cărții In anul trecut, librăria din satul de centru și cele două magazine mixte din satele Moțăței gară și Dobridor, au difuzat cărți în valoare de peste 60 000 lei. Datorită preocupării gestionarilor, s-au făcut abonamente pen­tru aprovizionarea cu carte diversă a circa 60 de biblio­teci personale. Contribuția tineretului Uteciștii din C.A.P. „Stea­gul roșu“ au adus o impor­tantă contribuție la îndepli­nirea sarcinilor revenite a­­nul trecut organizației U.T.C. Pe comună. Iată cîteva e­­xemple: tinerii cooperatori au colectat aproape 3000 kg fier vechi, 450 borcane și sti­cle, 150 kg maculatură, au participat la plantarea a 350 trandafiri, 150 brazi, 500 duzi, au luat parte la ame­najarea spațiilor verzi și a 10 km drumuri, precum și la alte lucrări, a căror va­loare se ridică la peste 850 000 lei. Mircea Voinea, Cornel Pîrvu, Georgeta Po­pescu, Emil Banu, Marioara Cergă sunt doar cîțiva din­tre uteciștii ce s-au eviden­țiat în munca patriotică. ALEXANDRU CIOCHINA ELISABETA CERGA CONSTANTIN DON­DRU CONSTANTIN PIRVAN s­p­­or­t volei Turneele de la Sibiu si Bacău O dată cu partidele eta­pelor IX—XI, desfășurate între 27—29 decembrie la Si­biu (feminin) și Bacău (mas­culin), turneele de calificare ale primei divizii la volei au luat sfîrșit. In acest ul­tim turneu, echipele clubului Universitatea Craiova au ob­ținut următoarele rezultate: Feminin: 2—3 cu Farul Constanța, 0—3 cu C.S.M. Sibiu și 0—3 cu Constructo­rul București. Masculin: 0—3 cu C.S.U. Galați, 3—0 cu „U“ Cluj- Napoca și 0—3 cu Dinamo București. In urma acestor rezultate, atît echipa de fete cit și cea de băieți nu s-au clasat în Prima grupă, deci nu vor participa la lupta pentru sta­­bilirea campioanelor țării. In prima grupă se află e­­chipele Dinamo București, Penicilina Iași, Rapid Bucu­rești și Farul Constanța la fete, Dinamo, Steaua, C.S.U. Galați și Exploratorul Baia Mare la băieți. Deci, ambe­le echipe ale Universității Craiova vor evolua în grupa secundă, care are menirea de a desemna cîștigătoarea Cupei României (prima cla­sată), echipă ce va reprezen­ta țara în Cupa cupelor, pre­cum și formațiile ce vor Feminin ȘAH la sala clubului sindicatu­lui Întreprinderii „Electro­­putere“ s-a încheiat campio­natul de șah la juniori, faza pe întreprindere. Clasat pe primul loc, cu 11 puncte, Eugen Golea a devenit campion pe anul 1974. Locul II a revenit lui Adrian Iliescu cu 9­/2 puncte, retrograda în „B“ (ultimele două clasate). Clasamentul grupelor se­cunde este următorul: I­­anAroșteanu coresp. iar pe locul III s-a clasat A­­drian Pop cu 9 puncte. După cîștigarea titlului, tî­­nărul campion a susținut un simultan la 9 mese cu elevi pînă la 14 ani obținînd vic­toria în toate întîlnirile. V. POPOVICI coresp. 4. Constructorul Masculin 1. Poli Timișoara 1. C.S.M. Sibiu 7 6 1 20—12 13 2. I.E.F.S. 6 5 2 18—10 12 3. „U“ Timișoara 6 5 2 17— 9 12 5. „U“ Craiova 7 4 3 12—15 11 6. Medicina 7 2 5 14—16 9 7. C.s.u. Galați 7 1 6 11—19 8 8. Spartak 7 0 7 6—21 7 7 6 1 20—. 9 13 2. „U“ Craiova 7 6 ] 20—12 13 3. „U“ Cluj-Napoca 7 4 3 15—11 11 4. I.E.F.S. 7 4 3 16—13 11 5. Rapid 7 4 3 15—13 11 6. Viitorul Bacău 7 2 5 13 15 9 7. C.S.M. Suceava 7 2 5 11 19 9 8. Petrolul Ploiești 7 0 7­3—21 7 7 5 2 16—12 12 mIL ora ■ Teatrul BIA.19,39: Kilin­x ■ „Patria TI A ACUZ ACHITA, 9; 19; 21 ; „De GENIUL 9; 11; 14; 1 „30 Decenit OPATRA serii — 10;30 20,30 ; „23 TREI SCRI CRETE, 10; UCbit. xwv/u 20.00 Mării 20.15 Opt. 20.45 Muzic sa dumn 21.00 Buleti 21.30 22.00 O zi 23.00 Divert baletul „Să nei“ de Igo­ri. 23.25—3 nocturnă. VRE C Prevedere 3 ianuarie. fi cu cerit Vor cădea sub formă lapoviță și Vîntul va s­vit. Temper nime într­u gra­i înt­îi­iuir

Next