Inainte, mai 1976 (Anul 33, nr. 9680-9705)

1976-05-01 / nr. 9680

INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC I ANUL XXXII NR 9680 SIMBATA 1 MAI 1976 4 PAGINI 30 BANI TRAIASCA ZIUA SOLIDARITĂȚII Cu prilejul zilei de 1 Mai, colectivul de redacție al ziaru­lui seară „înainte“ adre­felicitări co­respondenților, cola­boratorilor și citito­rilor și le urează succese în muncă, sănătate și fericire! Azi, în jurul orei 10,00, studioul nos­tru de televiziune va transmite, direct, adunarea populară ce va avea loc la Pa­latul Sporturilor și Culturii, cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai — Ziua solidari­tății internaționale a celor ce muncesc. Sărbătoarea muncii și a t llllllilllllll!íltllllllllllllll!lllilliillllH!lll!lll!l{llllillllll(llfllllilll!l!llil!lllllii^lllillfllliUllliilllnl(l!lilllllllllllllilUIUHlnlffin, muncitorimii din lumea întreagă Intîi Mai, tradiționala sărbătoare a muncii și a muncitorimii de pre­tutindeni, a solidarității internatio­nale, are anul acesta o multiplă semnificație pentru poporul român. Inițiul de Mai de azi prefațează o mult-așteptată intilnire, peste numai o săptăm­ână, a tuturor comuniștilor, a întregii noastre națiuni, cu emo­ționantul moment aniversar de la 8 Mai; o intilnire fierbinte cu glo­rioasele tradiții de luptă ale parti­dului nostru revoluționar de la crearea căruia se împlinesc 55 de ani; un prilej de reflecție despre ceea ce înseamnă azi partidul, pen­tru viata fiecăruia dintre noi, după mai bine de o jumătate de secol de prestigioasă existență a sa. Sărbătorim azi cel de-al 32-lea 1 Mai liber și, în același timp, pri­mul arminden din actualul cincinal al revoluției tehnico-științifice, care minunata noastră clasă mun­pe citoare, harnica țărănime coopera­tistă, intelectualitatea din satele și orașele patriei l-au întimpinat cu noi și importante succese in muncă. Marile înfăptuiri din această pri­mă etapă a drumului prefigurat de Programul partidului spre o socie­tate superioară reprezintă o confir­mare veridică, pe bază de fapte concrete de viață, a capacității în­tregului nostru popor de a se mo­biliza și pe viitor pentru îndeplini­rea și depășirea exemplară a sar­cinilor și angajamentelor ce-i revin. Este încă o expresie și o mărturie vie a atașamentului nețărmurit al maselor de oameni ai muncii față de patrie și partid, încheind cincinalul trecut cu un apreciabil avans, oamenii muncii din unitățile industriale ale județu­lui nostru, căliți la flacăra veșnic (Continuare In pag. a 11-a) — Cinstesc aniversarea partidului și ziua de 1 Mai__ Raport muncitoresc Prin eforturi stăruitoare, oamenii muncii din unitățile industriale ale județului nostru au reu­șit să îndeplinească cu două zile mai devreme planul producției globale industriale revenit pe primele patru luni ale cincinalului revoluției teh­­nico-științifice — realizare dedicată aniversării partidului și zilei de 1 Mai. Succesul, la obține­rea căruia și-au adus o contribuție deosebită co­lectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri con­duse de organele și organizațiile de partid de la Combinatul chimic Craiova, întreprinderea elec­­trocentrale Craiova, întreprinderea mecanică de material rulant Craiova, Schela de extracție, în­treprinderea de confecții, întreprinderea „Texti­la" — Calafat, întreprinderea de transformatoare mici Filiași, întreprinderea de celule prefabricate Băilești — a permis depășirea sarcinilor perioa­dei expirate din­ anul curent cu circa 1,5 la sută. M. COANDA 100 de cooperative agricole au terminat semănatul porumbului onorîndu-și angajamentele asumate în întîm­­pinarea aniversării partidului și a­­ zilei de 1 Mai, cooperatorii și mecanizatorii din 100 cooperative agricole din județul nostru au raportat încheierea semănatului porumbului. In consiliile intercoope­ratiste Segarcea, Robănești, Cetate și Plenița, po­­­­­­rumbul semănat mai devreme a Început să ră­­­ sară și se dezvoltă normal. In peste 70 de coope­­­­rative agricole din sudul județului s-au trecut, de­­ curînd, la aplicarea primei prașile la cultura po­­r­rumbuluii. * Ritm intens la erbicidarea culturilor * Folosind fiecare oră bună de lucru din feres­ I­trele dintre ploi, lucrătorii întreprinderilor agri­­­­cole de stat din județul nostru au aplicat erbici­­­ darea pe 10 000 din 15 000 ha culturi de toamnă.­­ Avansate cu executarea acestei lucrări sunt între­prinderile agricole de stat Băilești, Moțăței, Se­garcea, Robănești și Stațiunea experimentală di­dactică Craiova — unități in care, de cîteva zile, s-a încheiat și însămințatul porumbului. Zoresc executarea prașilelor In cooperativele agricole din județul nostru se desfășoară lucrările de întreținere la culturile­­ prășitoare. Prașila intîi pe cele peste 13 000 ha cu­­ sfeclă de zahăr este, în linii generale, încheiată,­­ în cooperativele agricole din consiliile intercoo­­­­peratiste Boureni, Catane, Afumați și Rojiște s-a­u trecut și la executarea celei de-a doua prașile,­­ lucrare care a fost efectuată pe mai mult de 1000 jj ha. în același timp se desfășoară intens și praf , sila intîi la floarea-soarelui. Această importantă­­ lucrare a fost aplicată pe mai mult de 8000 ha. " “ Patetica Circulă cu­ tot mai mare intensitate cu­­vîntul creație și, de mulți ani, ne-am o­­bișnuit să-i aplicăm sensurile nu numai la sfera tradițională a manifestării plena­re — cea a artisticu­lui. Creația definește tot mai pregnant, întruchipări convin­în­gătoare, variate do­menii, devenind em­blema specifică spiritului constructiv, a a suflului care a re­ușit să implanteze, peste tot, în anii so­cialismului, forme noi, de o frumusețe emoționantă. A fi creator, la timpul prezent, înseamnă a produce mai mult și mai durabil, înseam­nă a sintetiza și com­para eficient, cu o mare viteză selectivă, pentru a opta pentru variantele i­ele mai bune... Privesc cu admirație, într-una din imensele hale ale colosului numit „E­­lectroputere“, ultima izbîndă a pricepuților constructori: elegan­tă, suplă, aerodinamică, cu alură loco­motiva Diesel-electri­­că de 4000 cp repre­zintă la ora actuală cel mai complex pro­dus ieșit vreodată de pe porțile întreprin­derii. Ure scările a­­cestei veritabile mi­­crouzine și nutresc senzația reconfortan­tă că pătrund în in­teriorul unui aparta­ment mobilat după gustul unui atomist din anul... 2000. Cu­rățenia este exempla­ră, devin ușor invi­dios pe mecanicul ce va manevra, prin gesturi lapidare, co­menzile bolidului pe magistralele țării. E­­lectricianul Gheorghe Breazu, care-mi ofe­ră cîteva detalii spe­cifice, îmi spune că manevrarea viguro­sului bloc de forță se poate face în costum de gală! Ascult ex­plicațiile, furnizate cu o competență ce nu poate fi suspecta­tă, și încerc o re­memorare­­ nostalgică, unde este chipul me­canicului înnegrit de fumul hîrbuitelor lo­comotive care-mi stîrneau uimirea .­ R. DIACONESCU (Continuare în pag. a III-a) voință creatoare­i 700 de zile... Foto: Ion Teșcoveanu Sintem­ de cîteva zile , în cel mai avansat front­­ de lucru pe care spe­­­­cialiștii Trustului de­­ construcții pentru îmbu­­­­nătățiri funciare Cra­­­­iova l-au deschis în­­ imediata apropiere a Du­­­­nării, pe fundul fostei­­ bălți Nedeia. Aici, unde­­ altădată sălășluiau în­­­­tr-o pace milenară stu­­l­fărișurile, nămolurile și­­ nisipurile mișcătoare, s-au atacat, în urmă cu J­1 doi ani, mai mari lucrările celei f­iezarii din­­ țară. Pe un perimetru de­­ 2100 hectare, ambiția a­­­­gricultorului dublată de i specialist, de necesități­­ și de apropierea unei­­ noi culturi în circuitul 1 vegetal, a făcut ca a­­ceastă lucrare să fie pu­­­­­­să de la bun început , sub semnul transformă­­­­rii imposibilului într-o­­ realitate indubitabilă, așa cum, de altfel, cîm­­i ț­­ia dintre Jiu, Olt și Du­­­­năre a intrat în circuit­­­tul marilor sisteme de­­ irigații. " „Orezăria, îmi spune­­­­ng. Traian Drăgănescu,­­ șeful șantierului, presu­­pune ca in toată incinta î­n cultivată să existe o su­­­­praf­ață perfect plană,­­ inundarea ei nu poate să­­ depășească pe toată su­­prafața o înălțime a la­­ț­i­mei de apă mai mare de­­ 18-20 cm. O depășire de­­ numai cîțiva centimetri a cotei de inundare de­ ț­i vine catastrofală, patul­­ de orez se sufocă și­­ moare. Poate tocmai de­­ aceea grija conducerii­­ trustului s-a îndreptat.­­ ION DOBRESCU | I (Continuare în pag. a IlI-a) \ ,

Next