Inainte, decembrie 1977 (Anul 34, nr. 10172-10198)

1977-12-01 / nr. 10172

59 de ani de la formarea statului național român unitar Continuare logică a actu­lui Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859, Unirea Transilvaniei cu România a fost realizată, în primul rind, datorită luptei și voin­ței maselor populare. „Noi, toți românii de pretutindeni — arăta unul din partici­panții la acest eveniment. In septembrie 1918 — avem u­n singur ideal național și trebuie să ne grupăm toți în jurul acestui drapel unic; trebuie să-l ducem la victo­rie, pentru că de destinul lui depind viitorul și viața națiunii române... Sacrifi­ciile nelimitate, consimțite de scumpa noastră Românie pe altarul idealului național, singele vărsat de fiii și frații noștri sub tricolorul nostru glorios, ne cheamă să con­tinuăm lupta pentru unire“. La înfăptuirea Unirii de la 1 decembrie 1918 a contri­buit întregul popor român cu tot ce avea el mai bun, mai înaintat. Au contribuit intelectualii progresiști de o parte și de alta a Carpați­­lor, care au ținut mereu vie în conștiințe ideea unității naționale. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, cetatea de glorie a lui Mihai Viteazul, acolo unde Horia a plătit cu moartea îndrăzneala de cere dreptate pentru frații a lui asupriți, s-a decis prin voința tuturor români­lor, intr-un mare plebiscit popular, Unirea In statul național de secole dorit. Ex­presia cea mai convingătoa­re a contribuției tuturor cla­selor sociale la actul final al Unirii a constituit-o Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Clasa muncitoare a onorat acest mare eveniment al istoriei țării ca o forță politică de masă din cele mai active. Consiliul Națio­nal român central, care a semnat actul Unirii Tran­silvaniei cu România, era al­cătuit din șase reprezentanți ai Partidului Social-Demo­crat al muncitorimii și șase ai Partidului Național al burgheziei, țărănimii și in­telectualității românești. In­tre cei 1228 de deputați ai Marii Adunări Naționale de­semnați, 150 erau social-de­­mocrați, reprezentând peste 6. 000 de muncitori orga­nizați. Declarația program, unul din cele mai importante do­cumente naționale, al cărui conținut general-democratic reflecta raportul de forțe existent în lupta pentru de­săvârșirea revoluției bur­­ghezo-democratice din acea perioadă, era o emanație a maselor populare în frunte cu clasa muncitoare: „Crea­rea consiliilor și gărzilor naționale — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — în toa­te județele, orașele și co­munele Transilvaniei, sutele de mii de semnături care au întărit mandatul încredințat participanților la Marea A­­dunare de la Alba Iulia, participarea a peste 100 000 de oameni la această adu­nare dovedesc că Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul cîtorva persoa­ne sau grupuri izolate, ci opera întregului popor, a în­tregii noastre națiuni". Formarea statului națio­nal unitar român nu a fost rezultatul unui eveniment intîmplător, de conjunctură, al înțelegerilor intervenite la masa tratativelor. „Unirea Transilvaniei cu România — se arată in Programul P.C.R. — a constituit înfăp­tuirea firească a năzuinței seculare de unitate a po­porului nostru, a visului pentru care au luptat și s-au jertfit nenumărate ge­nerații de înaintași, împli­nirea unei necesități obiec­tive a însăși dezvoltării istorice“. Prof. MIHAI VECHILII ÎNAINTEA I — XII — 1977 Incepind de astăzi, la Ca­sa de cultură a sindicatelor din Craiova se desfășoară decada teatrului scurt. Or­­ganizată de Studioul arti­s­­tului amator al Consiliului județean al sindicatelor, manifestarea se integrează multiplelor acțiuni politice și cultural-educative desfă­șurate In cadrul celei de a doua ediții a Festivalului național „Cîntarea Româ­niei“. Participă­ responsabi­lii cu munca politică și cul­­tural-educativă ai comitete­lor sindicatelor, instructori artistici, artiști amatori, in­vitați. Rațiunea organizării unei asemenea manifestări este argumentată atît de dezvol­tarea mișcării teatrale de a­­matori din județul nostru cât, mai ales, de­­ necesitatea permanentizării sale, a cre­ării de stagiuni care să cu­prindă și să prezinte publi­cului spectacole cu un adine conținut revoluționar, pa­triotic, de un înalt nivel in­terpretativ. Evident, nu es­te vorba de un repertoriu sau de o interpretare care să atingă nivelul profesionistu­lui (deși, deseori, am întâl­nit și asemenea aspecte), ci de cu totul altceva. Se are în vedere educarea și for­marea unor elemente de perspectivă depistate crescute din rîndurile ama­și­torilor, elemente care, la rîndul lor, să poată deveni adevărați animatori, îndru­mători și realizatori ai artei teatrale amatoare. De altfel, buna pregătire și desfășurare a etapei de masă a celei de-a doua e­­diții a Festivalului național „Cîntarea României" au stat și stau permanent in atenția colectivului studioului a­­m­intit. Pentru exemplifica­re, astăzi menționăm doar citeva dintre acțiuni: decada principalele brigăzilor artistice, o masă rotundă pe tema teatrului scurt, precum și editarea unui buletin me­todic. In perspectivă, până la sfârșitul anului, se pre­văd: organizarea unei gale de filme (în pregătirea eta­pei de masă), finala celei de-a cincea ediții a con­cursului „In ritm cu cincina­lul“, realizarea unui specta­col festiv, editarea celui de-al doilea buletin metodic și a volumului III al cule­gerii „Cuplete, scenete, mi­niaturi“, etc. Aceste preo­cupări constituie o garanție că Studioul artistului amator craiovean va contribui la ridicarea mișcării artistice de amatori din județul nos­tru pe noi trepte , cantita­tive și calitative. I. GANESCU Decada teatrului scurt Liceul „Frații Buzești" din Craiova. Lecție practici în laboratorul de chimie. Foto: A. Trifan Palmares scriitoricesc La recenta consfătuire pe țară a cenaclurilor și scrii­torilor de literatură științi­­fico-fantastică, desfășurată în Capitală, cenaclul craio­vean „Henri Coandă" a a­­vut o participare meritorie, aducînd acasă o bogată „re­coltă“ de distincții. La concursul literar, Radu Han­­ga (cu povestirea „Viața la țară“) și Alexandru Mironov (cu proza „Nemăsurate chi­nurile lui“) au obținut fie­care premiul II, Victor Martin (cu „Sașiile“) premiul III, Carmen Cioroianu (lu­­crarea „Vară neobișnuită") și Ion Hie Iosif (cu poves­tirea „Comandantul") pri­mind câte o mențiune­­. Lu­­­crarea grafică, cu titlul „Vi­ziune“, semnată de Marius Ghergu a primit premiul III la concursul de artă „scien­ce fiction". De remarcat faptul că ju­riul a acordat premiul anual special al U.T.C., destinat principalilor animatori ama­tori în domeniul populariză­rii literaturii de anticipație, craioveanului Ion Hie Iosif. JOI 1 DECEMBRIE 17,00-19,00 Radiojurnal, bu­letin meteo-rutier. Comori ale folclorului nostru muzi­cal. 17,30 Oltenia universi­tară, înalta responsabilitate a studentului comunist — dezbatere. 18,00 Forța mare­lui vizionar. Opinia publi­că, factor important in pro­movarea și respectarea eti­cii și echității socialiste. 18,10 Din creația noastră co­rală. 18,20 Itinerar județeani azi, județul Olt. 18,30 Mu­zică.­ ­Urmare din pag. D­ reptării, care presupune acu­mulări și, desigur, căutări exigente. Dar,­ dincolo de propriile-i aspirații, este in­teresant de constatat felul in care acționează pentru crea­rea unui climat intr-un oraș a cărui dezvoltare actuală tinde să facă din podgorii un blazon etnografic. A strins in jurul lui alți tineri, și activitățile cenaclului sunt atractive cel puțin prin ma­­ rpațiile creației turitatea surprinzătoare cu care sunt abordate probleme ale culturii. ... La Gubaucea, nume cîndva predestinat ironiilor ieftine, un tinăr profesor mi-a arătat un substanțial volum in cuprinsul căruia în­cearcă recuperarea istoriei acestor meleaguri prin fol­clor. Cel puțin citeva bucăți și-ar putea găsi oricind un spațiu binemeritat intr-o an­tologie a genului. Se poate a­­firma, deci, pe baza a doar citeva exemple — dintre multe altele — cum desprin­derea de centrele polarizan­te — văzute mai ales prin prisma confortului urbanis­tic — este relevantă și prin această descentralizare spi­rituală. O dovadă a existen­ței condițiilor de cultivare și afirmare a aptitudinilor fie­căruia. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Pentru îmbunătățirea activității în campionatul județean de fotbal Sancțiuni severe, intoleranță față de abateri Cu intenția de a face o succintă trecere in revistă a condițiilor în care s-a des­fășurat turul campionatului județean de fotbal, privind nu atît rezultatele ca atare, cît respectarea eticii sporti­ve, ne-am adresat tovarășu­lui Constantin Petrescu, pre­ședintele subcomisiei de dis­ciplină din cadrul comisiei de fotbal a județului nostru. Datele puse la dispoziție oglindesc o îngrijorătoare stare de indisciplină care „domnește" în rîndul fotba­liștilor ce activează în cele două serii de categoria „Onoare“ și opt serii de ca­tegoria „Promoție". Bilanțul ne relevă un trist record, care trebuie să dea serios de gindit tuturor factorilor răspunzători, incepind de la nivelul asociațiilor sportive pină la Consiliul județean de educație fizică și sport. Ne referim la faptul că, pî­­nă în prezent, au fost sancționați nu mai puțin de 215 fotbaliști, totalizind peste 800 etape suspendate. Jucătorii Stanciu Ion (Vo­ința Teslui) și Bolovan Pe­tre (Bruga Siliștea Crucii), au fost scoși din viața spor­tivă ca urmare a actelor de huliganism comise. Trancă Gheorghe (legitimat la Re­colta Cioroiași) a fost sus­pendat pe timp de doi ani datorită insultării și lovirii arbitrului. Pentru abaterile pe linie organizatorică disciplinară, terenurile aso­­i­ciațiilor Recolta Măceșu de Jos, Avîntul Rast, Avîntul Daneți, Viitorul Valea Stan­ciului și Voința Leu au fost suspendate pe timp de 16 etape. Pentru părăsirea ne­justificată a terenului de joc, asociațiilor Recolta Cio­roiași, Recolta Seaca de Cimp și Victoria Perișor li s-au suspendat terenurile pe alte trei etape. Apare firească întrebarea: cînd se vor lua măsuri drastice de către asociații­le sportive respective pen­tru a elimina astfel de a­­bateri, care în ultima vre­me s-au amplificat? Această situație intolerabilă este ge­nerată, între altele, de două cauze: 1. factorii locali nu tratează cu toată seriozita­tea și răspunderea proble­ma încadrării secțiilor de fotbal ale asociațiilor cu cad­re competente; 2. lipsa de preocupare pentru com­pletarea loturilor de jucă­tori. Această practică este deosebit de alarmantă Intru­­cit facilitează folosirea unor jucători din „import", puși pe căpătuială, blazați. Aceș­­tia iau drumul echipelor de fotbal de la comune unde, lipsa de antrenori și instruc­tori calificați este aproape o... „regulă“; pregătirea teh­nică și educativă este, deci, deficitară, iar în cazul fot­baliștilor din „import" a­­ceastă pregătire nu se face deloc. Ei sunt aduși doar în ziua cînd au loc meciurile după care, drept primă de joc, primesc... zile muncă(?!) In cooperativa agricolă, in caz de victorie, se adaugă.... damigeana cu vin, diverse produse și nelipsitul trans­port pină la Craiova. In a­­semenea practici „excelea­ză" Unirea Goicea Mare, Progresul Goicea Mică, Re­colta Dunăreni, Recolta Măceșu, Avîntul Birca, Cu­ba Roma a avut loc tra­gerea la sorți a grupelor preliminare ale campionatu­lui european de fotbal — e­­diția 1980. Echipa României face par­te din grupa a 3-a, alături de formațiile Iugoslaviei, Spaniei și Ciprului. Iată componența celorlal­te grupe: grupa 1-a: Anglia, Danemarca, Irlanda, Bulga­ria, Irlanda de Nord: grupa a 2-a: Austria, Belgia, Nou­nărea Bistreț, Viitorul Ter­­pezița, Fulgerul Mîrșani, Progresul Radovan, Victoria Bratovoești. Și, uite așa, se laudă aceste conduceri de asociații că au echipă un campionat. Cît privește ti­neretul localnic, acesta este neglijat. O altă cauză o con­stituie lipsa de exigență a asociațiilor sportive și a co­mitetelor comunale de edu­cație fizică, care, în goană după victorii cu orice preț, tolerează un inadmisibil cli­mat de indisciplină, uneori cu încălcări grave ale re­gulilor de joc, ale normelor, eticii și chiar ale legilor statului. Față de situația semnalată se impune luarea de urgen­ță a unor măsuri hotărîte, în consens deplin cu indica­țiile stabilite de­­ forurile su­perioare. GH. PIROI coresp. regia, Scoția, Portugalia; grupa a 4-a: Olanda, Islan­da, Polonia, R.D. Germană, Elveția; grupa a 5-a: Ce­hoslovacia, Luxemburg, Sue­dia, Franța; grupa a 6-a: U.R.S.S., Finlanda, Ungaria, Grecia; grupa a 7-a: R. F. Germania, Malta, Țara Ga­lilor, Turcia. Primele jocuri din cadrul grupelor preliminare se vor desfășura cu începere de la 1 ianuarie 1978. TRAGEREA LA SORȚI A GRUPELOR PRELI­MINARE ALE CAMPIONATULUI EUROPEAN DE FOTBAL FOTBAL „U" Craiova—Jiul Petroșani; 0 — 1 (0-0) Să privim­ adevărul in față! ■ A înscris Bucurescu (min. 76), la o gravă gre­șeală în apărare­a lui Con­­stantinescu. ■ Șuturi la poartă: 15-6, din care pe spațiul acesteia: 6-4; raport de cornere: 8-2 pentru gaz­de. La încheierea partidei dintre divizionarele­­ de fotbal Universitatea Craiova și Jiul Petroșani,­­cei apro­ximativ 7 000 de spectatori au părăsit nemulțumiți. tribunele total Insatisfacția s-a datorat, firește, mai ales insuccesului echipei favori­te (ai cărei atacanți au exasperat prin desele ra­tări), dar și manierei in ca­re arbitrul C. Dinulescu a înțeles să conducă această partidă, care se anunța (și a fost) de mare luptă. Se pare că C. Dinulescu a ținut să nu se dezmintă nici de astă-dată: el a suferit de o ciudată miopie, a tolerat jocul aspru al oaspeților, dar a fost foarte intransi­gent cu gazdele, cărora le-a servit nu m­ai pu­țin de patru cartonașe gal­bene. Dar, să-l lăsăm pe C. D. In... plata celor In drept. Nu de alta, dar ar exista riscul să-l transfor­măm pe „bietul* C. D. In­tr-un... țap, fie el chiar is­pășitor, pentru insuccesul nostru. E momentul, totuși, să privim adevărul în față, să terminăm cu văicărelile de „demoazelă“ și să recunoaș­tem deschis, bărbătește, nu am știut să ne impunem, nu am știut să depășim o echi­pă de talia Jiului, ce-i drept incomodă, care a uzat de tot arsenalul tragerii de timp și al intimidării adver­sarului — numai și numai pentru a se întoarce acasă cu un punct. Dar, iată că Jiul (care în majoritatea timpului a făcut anti-joc) a reușit chiar să cîștige. La o greșeală în apărare (de altfel nu singura) portarul Purcaru (care ieri a salvat cel puțin încă două goluri!) a fost pus în imposibilitate de a interveni. Putem spune că nu oaspeții au cîștigat la Craiova, ci noi am fost cei care le-am oferit victo­ria — prin lasa noastră de angajare miai fermă în fa­zele decisive, prin impreci­zia șuturilor, prin carența momentelor de strălucire în atac. E momentul, spuneam, să privim adevărul in față, sa ne așezăm la un travaliu temeinic, de perspectivă, din care să nu lipsească nici pregătirea psihică a jucăto­rilor și, In nici var­iaz, sancțiunile drastice ale ce­ea" ce comit abateri disci­plinare. DAN LUPESCU §g B Sala §g țional U m fon 13671 g MARIA ! Jbsi 10 SE Sala S „Oltenia” jjj concertul gg de camer­a vicii. Di­n Costin. 5 s§ Costea, g­­rupului g troputere m recital­e g vocale și g tale peni i­a. ..Pa­n 43850), fi g TUL­UIT g orele 8,3 g 15,45; 1 g „Central" ( 14029), fii g GRAME, §§ rele 9; 1 §§ orele 13,£ 1 20,15; B g brie“ (te g filmele: 1 SCATIU, g­rele 8,30; B TUL SEC m 1… 14; 16; g Mai“ g filmul: Ote g MUȘCHE I g 14, 16; 1 Univi I cultural 1 ■ Sala g­iii, orele : Cum tre­i privească g­ravul de­­ zintă dr. Ș bete. • jj JOI 1 I [ 16,00 T g Telescoale B de limbă ›j Pentru ti g neavoastr­u recomand B Partidul­­ 17,40 B g glob. g ConsultatG­m 18,20 In­g Conferinț g a P.C.R. g goslavia • g viitor, si B României g de seri. 1 §§ nai. 19,50 S 1918. „N ne unim 20.10 Ora 21.10 Rec­zie și m­nească­­ritecului . ui. 22,20 Preve­di următoare comunica tologul i ban. Vre de încălzi­ri variab noroi­­ n nii, favor tațiilor si ploaie. Le soare. V din sud-e­turile mi cuprinse 5 și zero maximele grade. Di­mă locală. g PRONi g Rezulta g din 30 nc f§ tragerea g 21, 5. E: g fl-a: 27. g Extrageri B 14, 23, 6

Next