Inainte, martie 1978 (Anul 35, nr. 10248-10274)
1978-03-01 / nr. 10248
ANUL XXXIV NR 10 248 MIERCURI 1 MARTIE 1978 la spiritul grijii față de bunăstarea poporului Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuției După cum se știe, conform Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, dat publicității la 25 decembrie 1977, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a fost reeșalonat graficul de majorare a retribuției personalului muncitor pentru etapa I, astfel incit aceasta să se încheie la 1 iunie a.c., și nu la 1 septembrie a.c., . nu se prevăzuse inițial. Ca atare, începînd de astăzi, oamenii muncii din încă patru ramuri ale economiei naționale — industria materialelor de construcții, industria energiei electrice, industria poligrafică, industria celulozei și hîrtiei — vor beneficia de retribuții sporite, alăturîndu-se astfel altor zeci și sute de mii care beneficiază de mai multă vreme de această nouă dovadă a grijii partidului pentru ridicarea accelerată bunăstării întregului popor . Dar ceea ce este deosebit de important de reținut este faptul că sporirea retribuțiilor se efectuează cu devansuri apreciabile — de la o lună la patru luni de zile — față de prevederile inițiale. „Majorarea mai devreme cu două luni a retribuției — ne spunea tovarășul Vasile Mănescu, directorul tehnic al întreprinderii electrocentrale Craiova — va însemna pentru fiecare membru al colectivului nostru sporuri însemnate, ca de exemplu pentru un operator sau electrician intre 321 și 338 lei lunar. Oamenii noștri știu acest lucru și sunt hotărîți să nu precupețească nici un efort pentru a se NICOI.RE PETOLESCU (Continuare în pag. a III-a) I.U.P.S. Filiași. Printre cei mai conștiincioși lucrători ai unității se numără și tînărul frezor I. Nicoleasa. Foto: T. Adrian Există garanția urgentei redresări a întregii activități Cu toate că întreprinderea de piese turnate Băilești a fost racordată la circuitul economic cu numai doi ani în urmă, colectivul de aici își înscrie în bilanț o serie de rezultate promițătoare. In perioada respectivă, după cum se știe, unitatea s-a confruntat cu numeroase neajunsuri, care, de altfel, nici pînă în prezent nu au fost complet eliminate, cu atît mai mult cu cit încă nu se poate vorbi de terminarea punerii în funcțiune a capacităților proiectate pentru prima etapă. Totuși, tînărul colectiv, a cărui medie de vîrstă nu depășește 25 de ani, nu a rămas Inespectativă, ci s-a angrenat din ce în ce mai activ în găsirea celor mai adecvate soluții de îmbunătățire a parametrilor funcționali ai unor utilaje subdimensionate in raport cu capacitățile proiectate, așa cum a fost cazul mașinilor de sablat cu alice, transportorului de nisip cu melc, uscătoarelor de miezuri etc. Cele cîteva sute de formatoriturnători, care abia schim ba întreprinderea de piese turnate Băilești baseră sapa cu sere și oiűri, grebla cu lanțeta și troița, cultura cîmpului cu cea a metalului, laolaltă cu specialiști reîntorși la vetrele de obîrșie, au făcut ca unitatea să progreseze pas cu pas, în pofida unor greutăți inerente începutului. Iată, deci, au trecut doi ani, ani în care poate suntem tentați să spunem că acest colectiv băileștean nu a avut parte de prea multe izbînzi, mai ales că cifrele, raportate la planul pe 1977, scot în evidență o serie de neîmpliniri. Privite global, nici nu ar mai rămîne loc pentru vreun comentariu. Totuși, este necesar să analizăm mai atent situația și să menționăm ritmurile deosebite de creștere: producția globală a fost cu 228 la sută mai mare, în 1977, față de 1976, producția marfă — cu 208 la sută, iar productivitatea muncii — cu 148 la sută, în condițiile unei dotări neschimbate; productivitatea muncii s-a realizat în proporție de circa 70 la sută pe seama experienței dobîndite, creșterii iscusinței in muncă a lucrătorilor. Desigur, deși poate ar fi fost necesar, nu ne-am propus să analizăm acum și în mod temeinic toate cauzele obiective și subiective care au condus la nerealizarea sarcinilor de plan anuale și nici să arătăm ce vină au și alții cu „contribuții“ însemnate în acest sens. Așa cum ION 1. POPESCU director adjunct la I.P.T. Băilești (Continuare în pag. a III-a) ACCENTE Solicitudinea Așteptam mai deunăzi la nuoi în unitatea „Ceas“ nr. 1, de pe strada 30 Decembrie, a Cooperativei „Deservirea“ Craiova. Intre cetățeanul din fața mea și meșteșugarul de la ghișeu am surprins următorul dialog: — Ați lucrat ceva cu ceasul la mină? — Da, am spart lemne — a fost răspunsul. A intervenit apoi o mică pauză in discuție. Ceasornicarul a lucrat ceva la ceas și i l-a inmînat celui din fața ghișeului, adăugind: — Poftiți. Altădată visă să aveți grijă să nu mai spargeți lemne cu ceasul la mină. — Păi, nu-l opriți pentru reparat? — a întrebat cetățeanul. — Nu, nu mai este nevoie. Acum merge bine... ! — Cu mă costă? . — Nimic. Omul i-a mulțumit și a plecat oarecum uimit de promptitudinea și solicitudinea cu care a fost servit. L-am întrebat pe meș iterul ceasornicar cum se face de a fost așa amabil. „Vedeți dumneavoastră ! — imi spunea omul de la bancul de lucru, care nu era altul decit responsabil lui Ștefan Bușe, cel ce își lăsase pentru un moment in monoclul de la ochi —, ț dacă nu faci lucrări de cailitate și un mod operativ, * dacă nu ai o comportare exemplară, civilizată, num ai clienți, nu ai cum să-i atragi. Neavind clienți, M.Andulescu coresp. ^ (Continuare ln pag vilia) ^ „COORDONATE ___ BĂILEȘTENE" Sub egida Consiliului orășenesc Băilești al educației politice și culturii socialiste a apărut o foaie volantă intitulată „Coordonate băileștene“, în care sunt publicate articole semnate de activiști de partid și de stat, de cadre care lucrează în domeniile economiei locale, științei, culturii și invățămîntului. I In pragul campaniei agricole de primăvară UMI TEST UTIL Ieri, conducerea Trustului S.M.A. Dolj a organizat la secțiile de mecanizare din cadrul S.M.A. Predești o demonstrație-test la care au participat directorii tuturor S.M.A-.urilor din județ, maiștri, mecanici și mecanizatori de la unitatea gazdă. Tovarășul Mircea Purcaru, directorul Trustului județean al S.M.A., a arătat că acest test putea — și era normal — să fie făcut la fiecare unitate similară din județ, deoarece toate utilajele ce vor fi folosite în apropiata campanie de primăvară sunt gata de start. La demonstrațiile-text care au avut ca obiectiv principal pornirea și cuplarea operativă a tractoarelor la diferite tipuri de mașini agricole, au fost de față tovarășii Petre Preoteasa, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheorghe Dindere, secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a C. A.P., alți activiști de partid și de stat, cadre cu munci de răspundere de la D. G.A.I.A. Dolj. După testele făcute cu deplin succes la secții, a avut loc o scurtă ședință de concluzii la sediul S.M.A. Predești. Cu această ocazie, s-a făcut o analiză critică asupra testului, s-au dat indicații de rigoare în ceea ce privește declanșarea în cele mai bune condiții a campaniei agricole de primăvară. Suplimentar la export Muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de transformatoare mici din Filiași au acordat, în perioada expirată din anul curent, o atenție deosebită onorării contractelor încheiate cu partenerii comerciali de peste hotare. Ca urmare, prevederile planului de export pe luna februarie au fost realizate cu trei zile mai devreme. Pînă la finele lunii au fost livrate suplimentar, in Iran, R.D. Germană, U.R.S.S. și Iordania, produse în valoare de peste o jumătate milion lei valută. S-au remarcat, în întrecerea socialistă care se desfășoară în întreprindere, lucrătorii secției montaj general, conduși de ing. Dumitru Miloșescu. Brigadieri doljeni au plecat pe șantierul canalului Dunăre—Marea Neagră Ieri dimineață, la Facultatea de electrotehnică din Craiova a avut loc un eveniment deosebit. Intr-o atmosferă de entuziasm specific tineretului, 41 de studenți din anul IV al facultății amintite, constituiți într-o brigadă de muncă patriotică, au plecat pe șantierul canalului Dunăre — Marea Neagră. Acolo, timp de trei luni, împreună cu alți tineri — studenți, muncitori sau elevi din 28 de județe ale țării — ei vor face dovada hărniciei, priceperii și dăruirii in munca de ridicare a țării pe noi culmi de civilizație și progres. După cum ne-au mărturisit mulți, dintre ei înainte de plecare, hotărîrea unanimă a brigăzii este de a face totul pentru a menține la Craiova Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. și Drapelul de brigadă fruntașă pe șantier — distincții cîștigate anul trecut de colegii lor de la Facultatea de științe economice. Dorința fermă de a răspunde prin fapte chemării adresată tineretului de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a participa la realizarea unor importante sarcini ale construcției economice și sociale, înalta lor conștiință patriotică, experiența cîștigată de mulți dintre ei pe alte șantiere naționale ale muncii patriotice (Giurgiu — Răzmirești, Nedeia — Mucești etc.) — îndreptățesc, credem, convingerea noastră că angajamentul va fi onorat cu prisosință. Menționăm că în cadrul acțiunilor pregătitoare au avut loc alegerea comandantului și a secretarului organizației de tineret (Leon Burak), înmînarea drapelului, precum și un util schimb de experiență cu brigadierii de anul trecut, cîștigătorii distincțiilor amintite. CURIER COTIDIAN UNITĂȚI DE PRESTĂRI SERVICII Cooperative de consum din comuna Unirea se preocupă intens de sporirea numărului unităților prestatoare de servicii. Din cele opt unități existente, cele de reparații radio-televizoare, foto, zidărie sunt nou înființate. La acestea se vor mai adăuga alte patru activități, și anume sifonărie, croitorie femei, timplărie și rame-geamuri. CIRCULAR MULTIPLU La Sectorul de industrializare a lemnului din Filiași a fost realizat prin autoutilaje, după o concepție proprie, un circular multiplu care permite retezarea simultană a opt piese, ln acest fel, productivitatea muncii va spori de patru ori. FILM DE SCURT METRAJ Colectivul cincelubului de amatori de la întreprinderea de reparații auto Craiova, condus de Ion Chiriță, a realizat un film de scurt metraj intitulat „De ce?“. Tema imaginilor concepute este folosirea judicioasă a celor 480 de minute în procesul de producție, economisirea de materiale, combustibili și energie electrică.