Inainte, septembrie 1978 (Anul 35, nr. 10404-10429)

1978-09-01 / nr. 10404

se mai despart numai două săptă­­mîni pînă la clinchetul de clopoțel ce va marca deschiderea unui nou an de învățământ, una dintre pr­oblemele prioritare înscrise pe agenda de lu­cru­ a oricărei primării. La Băileș­i, pentru a consem­na stadiul acestor pregătiri, am stat de vorbă, mai în­­tîi, cu tovarășul Marin Ciucă, secre­tarul Comitetului orășenesc de par­tid, primarul ora­șului, care ne-a spus: „încă nu se încheiase anul șco­lar 1977—1978 și noi, intr-o ședință a biroului executiv al consiliului popu­lar, la care am invitat toți factorii de răspundere de la toate cele două licee, cinci școli generale de opt ani și opt grădinițe, am analizat (după un studiu anterior la fața locului) ce anume trebuie făcut la spațiile școlare și cine va executa respecti­vele lucrări. S-au întocmit devizele pentru fiecare unitate *și, pe această bază, graficele de lucrări. La ora actuală suntem­ în etapa ultimelor fi­nisări (interioare în special), și, în jurul datei de 1 septembrie a.c., vom termina totul, adică inclusiv curățe­nia și punerea la punct a sălilor de clasă, laboratoarelor, internatelor, atelierelor-școală, bazelor sportive. Totodată, am luat măsuri pentru di­fuzarea manualelor școlare acordate gratuit, astfel încit, pînă la 15 sep­tembrie a.c. toți elevii, care urmează cursurile de zi, să dispună de între­gul set de manuale. De asemenea, la librării se găsesc rechizitele și cărțile recomandate iar magazinele de specialitate sînt aprovizionate cu uniforme pentru toate clasele“. împreună cu tovarășul Jeni­că Stă­­noi, tehnician la serviciul de gos­podărire comunală al primăriei, am vizitat apoi cîteva unități de învăță­­mînt din oraș. Peste tot, miros de var proaspăt. Oamenii la treabă. De pildă, la Liceul industrial, de pe str. Mărășești, totul (cu excepția cîtorva geamuri sparte de grindină) este pre­gătit pentru a primi pe cei 850 de elevi, încă de pe data de 20 august. De notat că lamperiile și tucăria au fost vopsite chiar de elevi din cla­sele IX—X (în serii de cite zece), sub conducerea directă a profesorului Constantin Ciobanu. La grădinița nr. 6 (str. Mărăști nr. 16) au fost termi­nate atît reparațiile capitale cit și extinderea sediului cu încă o clasă și un grup social, alimentarea cu apă, canalizarea. La școlile generale nr. 2 și 4, fiecare cu câte 8 săli de clasă, s-au văruit pereții claselor și sălilor, au fost re­făcute sobele, s-au curățit lamperiile și s-a reparat mo­bilierul, dar mai era încă lipsă serie de burlane de o evacuare a ape­lor pluviale la pri­ma unitate, iar câteva broaște de uși erau defecte la cea de-a doua. Desigur, odată cu ultimele finisări, se vor remedia și aceste cîteva mici lucruri și defici­ențe. Am considerat util să consemnăm în final și părerea tovarășului Sabin Ungureanu, directorul coordonator al unităților școlare din orașul Băilești. Iată ce ne-a spus: „Pentr­u noul an școlar ne-am pregătit foarte bine, am putea spune ca niciodată, astfel că toți cei 3500 elevi și 820 de preșcolari vor avea condiții optime pentru a în­văța temeinic și conștiincios, la ni­velul cerințelor actuale“.. Nu ne rămîne decit • să le urăm tuturor, încă de pe acum, mult succes. Ion diaconi. Pe agenda de lucru a Consiliului popular orășenesc Băilești Pregătirea deschiderii noului an școlar A căzut o macara... (Urmare din pag. 1) Care sint cauzele acestui de nimeni dorit accident ? O primă investigație duce la concluzia preliminară că e vorba de un șir de negli­jente. Chiar și de lipsa de prevedere. Dacă nu, și de corectitudine în montaje. Atit poate din partea celor care au instalat macaraua, cit și, cum spuneam, din partea ce­lui care a manevrat agrega­tul respectiv, a mecanicului­­macaragiu, și din partea ce­lor ce conduc direct proce­sul de muncă pe șantier. De alt­fel, in lipsa momentană de pe șantier a maistrului res­ponsabil, l-am interpelat pe dig. Constantin Ungureanu, de la Trustul de construcții Dolj, venit urgent la fața lo­cului, și care ne-a spus laco­nic : „Deocamdată, nu ne pu­tem pronunța precis definitiv asupra cauzelor re­și­ale care au determinat acci­dentul. At­t­ele cât și fac­torii implicați vor fi stabiliți cu precizie ulterior. Atit“ ...Desigur, cauzele, pentru că ele interesează in primul rând, vor fi stabilite cu si­guranță de organele de re­sort și­ atunci vor fi identi­­ficati și vinovații, și răsplata ce li se cuvine. Nici nu e in intenția noastră să ne ocu­păm acum, in amănunt de ele. Ne rezumăm la a atrage insă foarte serios atenția a­­supr­a grijii și răspunderii cu care se montează și se a­­sigură exploatarea unor ast­fel de instalații destul de costisitoare. Este și ca­zul macaralei-turn din Valea Roșie care, după aproape doi ani de refolosire, stă și acum, incredibil, „in picioare", pe marginea unei veritabile prăpăstii. Că­derea macaralei din centrul municipiului (nu este singu­rul eveniment de acest fel; anul trecut am aflat că s-a mai intim­plat un astfel de caz) vrem să se constituie tu un semnal de alarmă dat de o întimplare nefastă. El trebuie să prilejuiască celor vizafi multe învățăminte, dar și măsurile de rigoare. Pentru că, altfel, neglijen­tele te plătesc. Și se pot plăti foarte scump, cu prețul num vieți, când nu-i respec­­ț­ie întocmai normele de teh­men securității muncii. * ÎNAINTE SS2 Creația tehnico-științifică — important factor de progres (Urmare din pag. 1) direct asupra bazei materiale, asupra forțelor. Sesizînd mai demult că știința constituie într-o componen­te­tă a forțelor de producție, partidul nostru relevă im­plicit marele rol pe care a­­ceasta îl are în mersul îna­inte al societății, în deschi­derea unor noi drumuri și orizonturi civilizației și pro­gresului. Considerentele și premise­le menționate succint au stat la baza inițierii și la noi a unei ample­­ acțiuni de stimulare a participării maselor la activitatea de creație tehnico-științifică, sub auspiciile generoase ale Festivalului național „Cân­­tarea României“. Inițiată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, această complexă și impre­sionantă acțiune are ca scop sporirea contribuției oame­nilor muncii din unitățile de producție, de cercetare și proiectare, ca și din învă­­țămîntul de toate gradele, inclusiv a studenților și e­levilor, la promovarea sus­ținută a progresului tehnic în toate sectoarele economi­ce. Printre obiectivele avu­te în vedere se numără: per­fecționarea și modernizarea tehnologiilor, înnoirea pro­ducției, îmbunătățirea latu­rilor calitative și tehmico­­economice ale producției. Semnificativă asupra am­ploarei și responsabilității cu care este tratată proble­ma creației tehnico-științifi­­ce poate fi și constatarea că, numai în județul­ Dolj, de pildă, în 1977 ponderea pro­­­duselor pol (rod al creației tehnico-științifice) a fost de 18,8 la sută. Eficiența econo­mică a invențiilor și inova­țiilor aplicate de la începu­tul actualului an și pînă în prezent se ridică la 13,4 milioane lei, că zi de zi pa­trimoniul ideilor de valoare crește, se îmbogățește ne­contenit, materializîndu-se în soluții și procedee teh­nice originale, în noi utilaje și instalații moderne, de mare randament și eficiență. De remarcat că numai la Dolj numărul participanți­lor la ampla mișcare a crea­ției tehnico-științifice se ri­dică la peste 45 000, din ca­re 30 000 sînt muncitori. Intensificarea acțiunilor de stimulare a participării maselor la creația tehnico­­științifică, cultivarea, con­comitent, a mîndriei patrio­tice pentru afirmarea plena­ră a inepuizabilului poten­țial creator al poporului, a contribuției românești la dezvoltarea științei și tehni­cii contemporane, • implică lărgirea permanentă a ori­zontului de cunoaștere al oamenilor muncii. Iată de ce partidul și statul nostru a­­cordă o grijă deosebită per­fecționării sistemului de în­­vățămînt, a tuturor forme­lor de instruire permanentă, a activității de răspândire a cunoștințelor științifice și tehnice. Curier juridic NEGRU FLOREA, Poiana Mare. Deoarece aveți vîrsta de 18 ani, potrivit art. 40(1) din Legea nr. 3,1977, puteți beneficia de pensie de ur­maș numai dacă vă conti­nuați studiile, pînă la ter­minarea acestora, dar fără a depăși vîrsta de 25 ani. GHEORGHE VICTORIA, Craiova. Conform prevede­rilor art. 12(5) din Legea nr. 26/1967, pentru cei noi încadrați, primul concediu de odihnă poate fi planifi­cat numai după împlinirea unei vechim­ii neîntrerupte în muncă de 11 luni. Din cele relatate de dv., rezultă că aveți dreptul la concediu după data de 18.08.1978, de­oarece concediul fără plată n­u este considerat vechime in muncă. MIHAIL MOHORA jurist Radio Craiova VINERI l SEPTEMBRIE 16,30 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 17,00 Orizont cultural. 17,30 Familie, educație, răs­pundere. 18,00 Profiluri contemporane. 18,20 Iti­nerar județean, azi, ju­dețul Vilcea. 18,30 Radio­­melodii. SÎMBAlA SEPTEMBRIE „De la * 1« 7" Radio­­program mdtindl. audiențe PENTRU PUBLIC ■ La Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, strada A.I. Cuza nr. 21, între o­­rele 14—16. Informații la telefonul 43786 ■ La conducerea Trustului ju­dețean de construcții, strada M. Kogălniceanu nr. 22, azi, cu începere de la orele 17,30. Infor­mații la telefonul 12285 . La șeful Exploatării de gospodărie orășeneas­că, strada Brestei nr. 101, tot azi, între orele 11— 13. Informații la telefonul 22116. CĂRȚI NOI : Alexandru Philippide: Scrieri,­ volumele III si IV i Mihail Cru­­ceanut De vorbă cu trecutul gj Ion Lăcrănjan: Sufe­rința urmașilor fi Ion Alexandru : Iubirea de patrie H Ion Baloș: Fîn­­tîna vulturilor fi Mihai Sin: Bale și ți se va des­chide Bl Chirii Tricolici: Campionii fi Platon Ra­du: Minunata poveste a dragostei preafericiților regi Ulise și Penelopa :­­udyard Kipling: Dom­­nia­ sa preacinstitul ele­­, fant­ay Jiri Marek: Un­chiul meu Ulise­­$ Ius­­tinian Petrescu: Pămin­­tul — o biografie geolo­gică (colecția Lyceum) ■ Gînduri închinate mamei (Biblioteca școlarului) B G. Simu: Imunitate și cancer ■­­ Foctor: Pro­filaxia — probleme bio­medicale și sociale ■ Li­­viu Popovici: Visul ■ B. Popa, N. Bățagă, T. Măr­­dărășan, I. Ademeșteanu. Solicitări termice în con­strucția de mașini. SINTETI ACASA? ■ Facturarea consu­mului de energie electri­că se va efectua, azi și mâine, pe străzile Dezro­birii, blocurile F-12, F-13, F-14, G-1, G-2, G-3, G-4, G-5, G-6, H-1, H-2, H-3, Ștefan cel Mare, blocu­rile 5, 7, 9, 11 și 13; Principatele Unite, blocu­rile foste C.F.R.j Piața Unirii, blocurile L, K, M-1 și N. Aleea Brâncuși blocurile A-2, A-3, B-1, B-2, I.P. Pavlov, blocu­rile M.F.A. și M.A.I. RECORD DE CALATORII ■ La primăria muni­cipiului Craiova s-a ofi­ciat, ieri, un număr de 12 căsătorii. Printre ti­nerii carti s-au prezentat în fața ofițerului stării civile, notăm: Vasile Constantin, mișcare, cu impiegat de Francisca Aurelia-Simona, funcțio­nară; Lăutaru Constan­tin, muncitor, cu Dașca Maria-Viorica, frezor, Florescu Constantin, eco­nomist, cu Dumitru Ni­­coleta, proiectant, tehnician Titi Nicolae-Grigore, subinginer, cu Gonteă Ileana- Ioana, tehnician, Amza Paul-Ga­briel, tehnolog, cu balast laborantă, Mihaela, Avram Ion, rectificator, cu Zamfir Dorina, rectificator, Ne­grea Liviu-Dumi­­tru, electro-mecanic, cu Marga Florica, casnică, Merzescu Paul, inginer, cu Teodorescu Elisabeta, medic. FARMACIA DE GARDA PE TIMPUL NOPȚII . Urgențele pe tim­pul nopții pe luna sep­tembrie a.c, vor fi asi­gurate de farmacia nr. 7 din Piața Unirii (Valea Vlăscii) la parterul blo­cului „L“, telefon 12716. IN ATENȚIA VIITORI­LOR CONDUCĂTORI AUTO ■ De curând, la avi­zierul Serviciului de cir­culație al Miliției din strada Prisaca, s-a afișat tabelul cu rezultatele e­­xamenului psihologic al candidaților care s-au prezentat pe data de 17 august a.c. Se mențio­nează faptul că, cei cu calificativele incerți, vor trebui să se prezinte la laboratorul de psihologie auto, din strada C. Brâncuși nr. 3, pentru a fi reexaminați, cu ter­men pînă la data de 17 septembrie a.c., între orele 12—13, zilnic. Cei care nu se vor prezenta pînă la data sus-am­intită vor fi declarați inapți. CEI VIZAȚI RĂSPUND M­A.S. Moțăței Cele semnalate în arti­colul apărut în ziarul „înainte“ sub titlul „Creșterea efectivelor e tratată diferit: unii cu fapta, alții — doar cu contemplarea..." cores­pund cu realitatea. Ana­­lizînd situația pierderilor de gestație, de la ferma nr. 5 Moțâței, conduce­rea întreprinderii noas­tre a tras concluzia că e necesar să ia­ măsuri ur­gente pentru a scoate în cîmp, la păscut, toate va­cile gestate din lunile a opta și a noua și a le separa de vacile cu lap­te, în vederea unei fu­rajări diferențiate. Tot tineretul femei ce se pre­gătește pentru prăsilă și montă va fi furajat co­respunzător pentru a a­­junge la greutatea reco­mandată. De asemenea, s-au luat măsuri de mo­dernizare a fermei, ceea ce va asigura condiții optime de cazare și în­grijire pentru animale. Totodată, va crește și productivitatea prin introducerea muncii mul­sului centralizat și eva­­cuarea pneumatică a gu­noiului de grajd. \ IX — 1978 Consiliul popular al municipiului Craiova Relativ la articolul in­titulat „l’oluare", vă răs­pundem că platforma pentru depozitarea gu­noiului menajer indus­trial și stradal, situată în „Valea șarpelui“a fost amenajată cu mult­­ înainte de extinderea cartierului Craiovița No­uă. Se preconizează ca, într-un viitor apropiat, rampa respectivă să fie mutată într-o altă zonă și amenajată corespun­zător. D­E LA M­ILIT­E Bl Deși nu creștea ci și nu cultivase cereale în cul­tură proprie, Florea Pirvu, strungar­da I.A.S. Giubega, avea la domiciliul său 19 kg. lună merinos, 955 kg grîu și 105 kg orz, toate sustrase de la locul de muncă. Le Avea, dar acum nu le mai are, cantitățile respective find restituite unității pă­gubite. F.P. are serm m. schimb un dosar de cerceta­re penală pentru furt din «­votul obștesc. Ne întrebă», insă, cum de n-a observat, — [fină kr­on+erven­ția organelor de stat — pre­ocupările necinstite ale individului? ■ Intrând în apa lacului Preajba, pe care a inten­ționat să-l traverseze înot", Petre Lăcătușu, de 17 ani, elev la Licetk ,.N. Titules­­cu* din­ Craiova, la jumăta­tea apei a obosit și era­­ ata­șata să se înece.. Numai in­tervenția promptă a doi ce­tățeni — respectiv Marin Cioc, macaragiu la T. C. Dolj, și Ionel Ionescu,­­«n­­peter la întreprinderea me­­­•1­ lenii Craiova. 3-au sal­vat pe cel ír cauză de­­« un sfîrșit fatal. Toată lauda pentru fapta celor doi mun­citori, iar pentru tînărul în cauză să-i fie de învățătură pentru viitor. ■ Petre Cîrstetr, Maria Cîrstea, Elena Milroi, Maria Toporan, Mihai Tiță și Vic­toria Patru, toți din comu­na Teasc, înapoindu-se de la C.A.P. Secui­, unde partici­paseră la recoltarea pepeni­lor verzi, au avut „surpri­ze“­ să constate că sporiseră în greutate cu 830 kg. Dar nu printr-o minune, ci prin sustragerea din avutul obș­tesc a respectivei cantități de pepeni verzi. Numai in­tervenția organelor d­e mili­ție a dus la recuperarea prejudiciului, panîru­­ că în ce îi privește pe cei însărci­nați cu asigurarea integrită­ții avutului obștesc se pare că nu ar fi avut nici un cu­vânt de spus. Cel puțin da­că ar avea de acum înainte, E Ion Ionașcu din Piscu Vechi a fost depistat fabri­­cînd rachiu natural prin fo­losirea unei instalații impro­vizate, deținută clandestin la domiciliu. Conform De­cretului , 504 1977, respectiva instalație și cantitatea de rachiu au fost ridicate în vederea confiscării, iar ce­lui in cauză i s-a întocmit dosar de cercetare penală, urmând a fi trimis în jude­cată. 1*1. CONSTANTIN PANA ■ „Pal 43850), fii DN­, MEI 9 ; 11 ; 18 ; 20; orele 19,1 trai“ (tel filmul: 1 IDEI, ort 16; 18; 21­cembrie­ 33236), fii 12 MUN( asteris 11, SEPTi­le 14,30; La grădin­­i „8 ,M 24286), fi­TUL TIMP, U 18,30; 20,­­cembrie“ filmul: F TRIE 1 Calafat,­­ TLEMAN dependen b­asi, fih­RIȚI FA) U B Mu­­g (telefon 1 II ția „Ion §p Muzeului 4SL23283), pc ■§ zilnic, g 10—13 și g Muzeul „t­e­lefon 2361 §3 de etnog: p Băniei­ H 22759), i luptătorii­ petroliști iulie 1934" veninului vizitate lk-18. VI Ü 1 SEP fg 9,00 Tel g Telccinerr­ng are). 11,55 g tut de ap­ă Portal. g 16,00 H Matineu T H canță. In @ dului (XI ) machimia j p­nă Soci p Musică pi­p Emisiune g germană, fi­latele S 19,Oi* Fes­ti H­tarea Ror J§ 1001 de si­ng­lejurnal. p­na TV. = fruntări §j lumea cu g Două mi­i concepe g omului. 21 §g tis­tic. „O g mieră pe g Telejurna g pionatele g atletism, g înregistra gf Praga. 1­­g= belor fert­e liță, 200 fi garduri­l­e lor masei g­ăină, gre­­a și 400 m, E­lârJT2 §f' Prevede g următoar­e comunica §§ rologul ! g Vremea g lă și se \ g va fi v< g mult no: g dea ploi ›g sub fem­ig însoțite, g de descă­r­ce. Vîntul U moderat M cărn Iocs M in regiur I ®*m­inime \ 1 se între jg de, isx i­n­tre 20 si fJiHKi

Next