Inainte, septembrie 1978 (Anul 35, nr. 10404-10429)

1978-09-15 / nr. 10416

ANUL XXXV NR 10 4161 VINERI 15 SEPTEMBRIE 1978 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Caraș-Severin și Cluj la cea de-a doua zi a vi­zitei de lucru la județul C­araș-Severin, tovarășul Nicolae Ceau­șescu, secretar general al Partidului Comu­­­nist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, s-a întîlnit cu noi colective de oameni ai femeii din u­­nități industriale și agricole. In cadrul acestei noi și exi­gente analize au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, conducători al unor minis­tere economice, specialiști, împreună cu secretarul general al partidului, la vi­zită participă tovarășii Iosif Banc, Virgil Cazacu­, Gh­eorghe N­ădulescu și Ilie Verdeț. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a în­ceput la întreprinderea de construcții metalice Bocșa. La aterizarea elicopteru­lui, din mii de piepturi au izbucnit urale și ovații. S-a scandat „Ceaușescu ” I­.C.R. „Ceaușescu și po­porul !“. Exprimând marea bucurie a cetățenilor Bocșei de a-l avea ca oaspete drag, pri­marul orașului, Gheorghe Avram, a urat tovarășului Nicolae Ceaușescu, la cobo­­rîrea din elicopter, un căl­duros bun-venit, sănătate, viață lungă și putere de muncă în fruntea partidului și statului nostru. O gardă militară a pre­zentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri și ti­nere în costume naționale l-au înconjurat cu emoție și bucurie pe secretarul gene­ral al partidului, oferindu-i buchete de flori. A urmat un moment de adîncă semnificație: mine­rul Vasile Rudăreanu a dus, în numele acestui de­a­tașament de frunte al clasei noastre muncitore, un salut revoluționar conducătorului partidului și statului nostru — primului miner de onoa­re al țării. De aici, tovarășul Nicolae Ceaușescu se îndreaptă spre primul obiectiv al vizitei — întreprinderea de construcții metalice. La sosirea in incinta în­treprinderii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost sa­lutat de Ioan Avram, mi­nistrul industriei construc­țiilor de mașini, Dimitrie Galu, directorul uzinei, de reprezentanți ai Consiliului oamenilor muncii, de nume­roși muncitori. In fața unor grafice și machete, gazdele înfățișează evoluția între­prinderii, dinamica princi­palilor indicatori economici. In discuția care are loc, gazdele prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu realiză­rile lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu apreciază succe­sele obținute de colectivul unității și subliniază nece­sitatea de a se continua ac­țiunea de diversificare și înnoire a producției. Secretarul general al par­tidului a atras, totodată, a­­tenția asupra necesității de a se lua măsuri pentru o creștere mai substanțială a producției și devansarea ter­menelor de intrare în func­țiune a noii capacități. In timpul vizitei tovară­șul Nicolae Ceaușescu a stat de vorbă cu numeroși mun­citori, s-a interesat de con­dițiile lor de muncă și de viață. La Berzovia, o frumoasă comună înscrisă în itinera­rul vizitei, tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți condu­cători de partid și de stat li se face o primire căldu­roasă. Aici se vizitează com­plexul de creștere și îngră­­șare a taurinelor și ovinelor și se continuă analiza pro­blemelor agriculturii din ju­dețul Caraș-Severin, înce­pută în ziua precedentă, de data aceasta în centrul dez­baterilor aflîndu-se progra­mul de dezvoltare a zooteh­niei. După cum se știe, județul Caraș-Severin are o veche tradiție și bogată experiență în creșterea animalelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind rezul­tatele obținute, cere orga­nelor de specialitate să ac­ționeze mai eficient în di­recția creșterii producției de lapte, acest lucru fiind fa­cilitat de existența în județ a unor mari suprafețe ocu­pate cu pășuni și finețe na­turale. Au fost prezentate apoi rezultatele obținute in ca­drul asociațiilor economice intercooperatiste de creștere a animalelor. Apreciind rezultatele și experiența dobîndite de crescătorii de animale de aici, secretarul general al partidului cere specialiști­(Continuare in pag. a IV-a) CU PRILEJUL VIZITEI TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETARUL GE­NE­RAL AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MAN, PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIA­LISTE ROMANIA, IN JUDEȚUL CLUJ, ȘI AL DESCHIDERII ANULUI ȘCOLAR ȘI UNIVER­SITAR 1978—1979. ASTĂZI VA AVEA LOC­­ ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA O MARE ADUNARE POPULARA. POSTURILE DE RA­DIO ȘI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DI­RECT ACEASTĂ MANIFESTARE CARE VA AVEA LOC IN JURUL OREI 12,30. Producție fizică suplimentară In intervalul de timp ex­pirat din anul curent, la 21 de produse importante, ce se urmăresc prin evidențe sta­tistice, colectivele de mun­că din sectorul industrial al județului nostru au îndepli­nit și depășit sarcinile de plan revenite. Intre altele, s-au realizat suplimentar: 30 tone oțel brut, 587 tone țevi din oțel fără sudură, 1492 tone produse macromolecu­lare de bază, 25 tone produ­se prelucrate din mase plas­tice, 374 tone lacuri și vop­sele, 91 000 cărămizi blocuri ceramice echivalen­și­te, 37 000 mp țesături bumbac și tip bumbac, din 83 tone pește, 123 tone produse zaharoase, 3250 1­1 bere, 551 tone zahăr, 573 tone legume conservate prin sterilizare și 287 tone fructe conservate prin sterilizare. Prin creșterea productivității muncii acționînd prin căi și mij­loace diverse pentru crește­rea mai accentuată a pro­ductivității muncii, munci­torii, inginerii și tehnicienii întreprinderii chimice Cra­iova au înregistrat, supli­mentar, la indicatorul de referință, un procent de 6,6 la sută peste sarcinile pri­melor opt luni ale anului curent. Sporul menționat a permis depășirea prevederi­lor perioadei respective cu peste 8,5 milioane lei producția globală industria­la­lă. Concomitent, prin redu­cerea în ritm mai susținut a cheltuielilor materiale, cît și prin îndeplinirea exem­plară a planului fizic, co­lectivul întreprinderii a în­registrat la producția netă o valoare suplimentară de 4 630 mii lei» stație.Ca 1UOl Dill AZI SE DESCHIDE i «00 Al DE MAIÉT ION CETĂȚEANU secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular Județean Vacanța a luat sfîrșit. După o vară reconfortantă — bogată în activități cu caracter recreativ, dar și în acțiuni instructiv-educa­­tive, încununate de o am­plă și entuziastă participare la tradiționala „epopee muncii patriotice” — miile a de elevi și studenți trăiesc astăzi cu intensitate emo­țiile începerii unui nou an de învățămînt. Inaugurarea noului an are loc în climatul generos muncii efervescente desfă­ș­­șurate de întregul popor pentru transpunerea în via­ță a hotăririlor Congresu­lui al XI-lea al Partidului Comunist Român și ale Conferinței Naționale, pen­tru înfăptuirea grandioase­lor obiective cuprinse în Programul partidului de făurire a societății socialis­te multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism. Alături de cei­lalți factori educaționali din societatea noastră, învăță­­mîntul este chemat să con­tribuie din plin la formarea omului nou, constructor conștient, deplin angajat, al comunismului, luptător neo­bosit pentru progresul și înflorirea multilaterală a patriei. Iată de ce, toți slu­­jutorii școlii românești și, laolaltă cu el, toate ca­­­drele didactice din județul nostru — sînt hotărîți să acționeze cu dăruire și abne­gație, cu întreaga energie, pentru ca sarcinile ce le re­vin în direcția sporită nive­lului calitativ al învățămîn­­tului de toate gradele să fie îndeplinite exemplar. Se cuvine să subliniem în același timp că — întrutotul conștiente de misiunea și înalta responsabilitate ce le revine încă din primele zile de școală — cadrele didac­tice, ceilalți factori de răs­pundere din învățăm­ântul de toate gradele din jude­țul nostru au depus eforturi stăruitoare pentru pregăti­rea deschiderii anului șco­lar 1978—1979 sub cele mai bune auspicii. Semnificative asupra eforturilor mari de­puse, asupra grijii partidu­lui și statului nostru pentru permanenta dezvoltare și modernizare a învățămîntu­­lui sînt, de pildă, cîteva re­pere ale bogatei baze ma­teriale oferite elevilor dol­­jeni, in pofida greutăților mari cu care ne-am con­fruntat imediat după seism. Invățămîntul primar, gim­nazial, liceal dispune acum de 2829 săli de clasă, 12 500 locuri în atelierele-școală, peste 10 000 locuri în cămi­­ne-internat. Rețeaua școlară a Doljului se va îmbogăți, chiar în această toamnă, cu încă 600 locuri în grădinițe și 94 noi săli de clasă, cu noi ateliere-școală însumînd 480 de locuri, cu internate școlare cu 732 locuri, cu cantine totalizînd 1300 locuri. Se află, de asemenea, în construcție noua clădire a Liceului „Tudor Arghezi“, Școala generală nr. 33 (Cra­­iovița Nouă), un nou local de școală și o grădiniță copii în orașul Calafat, de altă grădiniță în cartierul­­ craiovean Craiovița Nouă, cămine, cantine, săli de gimnastică în mai multe lo­calități ale județului. A luat ființă un nou liceu — Liceu­ militar „Tudor Vladimires­­cu” din Craiova. De asemenea, Universita­tea din Craiova, a cărei în­ființare a fost înscrisă, urmă cu 130 de ani, în pro­m­­gramul revoluționarilor de la 1848, dar care s-a mare­(Continuare In pag. a II-a) întreprinderea de tractoare și mașini agricole. Aspect din cadrul atelierului meca­nic-sculărie Din star­netul scriitorului PORȚILE BELȘUGULUI de LUCIAN ZATTI Străbat drumurile, mă strecor printre convoaie de care și autocamioane pline cu pepeni vărgați, cu sfeclă dulce și știute­ t de aur, cu ardei și cior­chini de ananas. Și dru­murile acestea aglomera­te parcă trec pe sub ar­cadele unor simbolice porți ale belșugului. Spre Segarcea și Plenița ele sunt împodobite cu viță de razachie și de tămn­­­oasă. Spre Calafat sau Bechet podoaba lor îm­prumută culori din lanu­rile de floarea-soarelui, din caratele porumbului și se arcuiesc, se prelun­gesc, aidoma unor curcu­bee ce beau apă din Du­năre. Trecind pe sub o ase­menea poartă, arc triumf al belșugului, de la Stațiunea centrală de cercetare pentru amelio­rarea nisipurilor Dăbu­­leni să întimpină un munte de pepeni mari, aproape cilindrici, cântă­­rind fiecare mai mult de 10 kilograme. Cristian Olingher, Inginerul șeful fermei nr. 4, îmi spune că el reprezintă rezultatul unor experiențe încunu­nate de succes. Soiul se numește „Charleston", pe terenurile nisipoase pro­ducția este de 80 de tone la hectar, miezul are culoare roșie, ispititoare,­­ iar gustul dulce depășeș­te așteptările celui nea­vizat. Deocamdată, anul acesta, pepenii au fost cultivați pentru sămință. Ea se recoltează cu gri­jă, fiecare kilogram va­lorează 400 de lei, iar optimismul cercetătorilor ne dă convingerea că in anii următori vom găsi „Charlestonul" din abun­dentă pe piețe. Am pășit pe sub arca­dele unei alte porți amb­­­osind a pelin,­a levănți­­că și a pastrama fierbin­te. Dincolo de pragul ei se desfășura magnificul tablou al Văii Amaradiei poleit in culori policrome de toamnă neimpietată încă de rugină. La ferma Vogna a I.A.S. Goești m-au în­­t­â­mpinat vechi prieteni­­i inginerul Iulian Cotigă și i economistul Constantin­­ Găină. Aveau toate moti­­­­vele să se simtă bine, să i fie veseli. Inginerul —­­ pentru că anul acesta toa­­­­te cele 153 de hectare de i vne ale fermei pe care o i­­ conduce sunt ciorchinii grei, pe rod și­­ ca niște­­ veritabile podoabe vege­ l­­ale, strălucesc în bătaia­­ piezișe a razelor de soare­­ din­spre asfințit, econo­­­­mistul — fiindcă la capi­­­­tolul beneficii va putea­­ sublinia o sumă destul de­­ frumoasă. Dar pentru trăi­­t­rea unor asemenea satis­­­­facții au trebuit multe­­ zile de încordare, de cind i s-au topit zăpezile și pini , acum. Via a fost stropită » (Continuare in pag. a II-a) || 1 I CMLECTI i JUDEȚE' D­s 1 i

Next