Inainte, octombrie 1978 (Anul 35, nr. 10430-10455)
1978-10-01 / nr. 10430
Un mileniu de permanență și unitate etnolingvistică și culturală în spațiul carpato-ponto-balcanic (II) în teritoriile cucerite și stăpînite de romani circa șapte veacuri, elementul etnic de bază continuă să rămână cel traco-getodacic, după cum dovedesc textele scriitorilor antici, inscripțiile, Columna Traiană, toponimia, hidronimia, onomastica și — cu deosebire — descoperirile ___________ arheologice din Dacia și Moesia. Acestui element etnic i se adaugă noii veniți din lumea romană: coloniști, veterani, peregrini etc. Localnicii sunt purtătorii civilizației create de grupul nordic al tracilor și vorbesc o limbă tracică. Romanicii care au populat Moesia și Dacia au adus cu ei civilizația romană și limba latină. Civilizația și limba traco-geto-dacilor vor suferi însă profunde transformări în cadrul procesului de romanizare (exercitat și asupra dacilor liberi), care a durat nu mai puțin de șapte secole. Se va petrece, în acest răstimp, o simbioză etnoculturală și lingvistică între lumea locală și cea romană, al cărei rezultat va fi formarea unui popor nou, purtător al unei culturi materiale și spirituale proprii, și care va vorbi o limbă neolatină. Elementele fundamentale, atît în cultura materială și spirituală cit și in limba noului popor, sînt cele traco-geto-dacice și româno-latine. Civilizația traco-romanică nord și sud-dunăreană a veacurilor II—VI e.n. este unitară, după cum dovedesc descoperirile arheologice din Dacia și Moesia, iar creatorii și purtătorii acesteia constituie o lume omogenă din punct de vedere etnolingvistic. Desigur, această unitate nu trebuie privită simplist, ci in mod dialectic, ca o unitate in diversitate și în continuă transformare spre forme noi, cerute de înseși legile de dezvoltare a societății și de condițiile concret-istorice ale vremii. Continuitatea și unitatea etnoculturală și lingvistică a lumii trace .____________ romane n-au putut fi afectate de populațiile în migrație până In secolul al VI-lea e.n. (sarmați, goți, huni, gepizi, avari) ci, dimpotrivă, alogenii au fost influențați de localnici. Slavii, care au pătruns în Dacia și Moesia începând cu a doua jumătate a secolului al VI-lea și în secolul al VII-lea e.n., au găsit aici, după cum dovedesc descoperirile arheologice, o populație numeroasă care practica agricultura, păstoritul, meșteșugurile și negoțul cu vechi tradiții traco-romane și romano-bizan___________ tine. Noii veniți n-au putut sfărîma unitatea etnică, de civilizație și de limbă a autohtonilor. Rolul slavilor în destinele istorice ale romanității daco-moesice (în afară de faptul că îi vor asimila pe agricultorii, dar nu și pe păstorii din Moesia și vor fi ei asimilați de traco-romanii din Dacia) se va limita la unele influențe, cu deosebire de ordin lingvistic, care însă n-au afectat structural și n-au stînjenit procesul de formare a poporului român și a limbii române, proces care se încheie în secolul al VII-lea e.n. Străromânii și românii din secolele VII—XI e.n., atestați istoric și arheiologic în toate teritoriile care au făcut parte odinioară din statul dac condus de Burebista, vor continua să populeze masiv aceste meleaguri, cu toate că un nou val de populații în migrație avea să se abată asupra acestor părți ale Europei (bulgari, maghiari, pecenegi, uzi, armani). Permanența și unitatea etnică, de civilizație și lingvistică traco-geto-dacică, romanizarea — începînd cu secolul I i.e.n. a Moesiei și a întregii Dacii — precum și continuitatea de viață traco-romană în spațiul carpato-ponto-balcanic explică apariția în istorie a românilor, in ultimele secole ale mileniului I e.n., in teritoriile limitate de granițele statului dac centralizat și independent din vremea lui Burebista, care a fost „cel dinții și cel mai mare dintre toți regii pe care Tracia i-a avut vreodată“. Conf. univ. dr. O. TOROPII 2650 de ani de la crearea statului geto-dacic centralizat și independent, șase decenii de la formarea statului național român unitar 1 OCTOMBRIE 9,00 Magazin radiofonic duminical. In cuprins: Noi lumini în salba Oltului. 10,00 Femina. 10,15-11,00 în sat la noi. De unde s-a recoltat în vară orz, recoltăm acum porumb. * Sticla împotriva zgomotului în Polonia, la Combinatul de sticlă pentru construcții „Vitrobund" din Sandomir, a fost asimilată producția unui nou tip de sticlă pentru ferestre. Ea este formată din două straturi, este termoizolantă și apără de zgomot. Proprietățile de absorbire a zgomotului ale noului tip de sticlă sunt similare cu cele ale unui perete de cărămidă cu o grosime de 8 cm. Spre exemplu, dacă in stradă nivelul zgomotului atinge 40 decibeli, într-o încăpere ale cărei ferestre sunt prevăzute cu o astfel de sticlă zgomotul este redus la 13 decibeli. Tehnologia de producție este simplă : două foi de sticlă se asamblează cu o ramă subțire de aluminiu, între ele se introduce un absorbant de umiditate special, care înlătură pericolul de aburire a suprafețelor interioare. Marginile geamului se ung cu o compoziție care le ermetizează. înainte —~— MANUSCRIS ----Anotimp de slavă Un Bărăgan ne cheamă cu griul prins in steme Spre setea la lumină ce-n roșu se-nfășoară Și ochiul de răcoare din toamna ca o fructă de mingile cu frunze in zbatere ușoară. Garoafele din suflet in rouă ne-mpresoară In dimineți de țară cioplite din iubire Și sună peste lume un corn de biruință, Ce-n anotimp de slavă presimte împlinire. DUMITRU UDRE.V ! tipograf I Montana ORIZONTAL : 1) Drumuri de munte — Duce poveri. 2) Pericol montan pe timpul iernii. 3) Perla Carpaților — Virf. 4) Înflorește primăvara timpuriu — Plante agățătoare. 5) Apă încurcată I — Muntean. 6) String butoaie — Metalele prețioase din munții noștri. 7) In Vîrful cu Dor I — La izlaz. 8) Numărul zonelor geologice ce compun Carpații Orientali — Atmosferă (abr.). 9) In Carpați — Masiv muntos în Carpații Orientali. 10) Complex muntos în Carpații Occidentali — Indicatorul magnetic al busolei. VERTICAL : 1) Obișnuit cu riscul. 2) Parcurge înălțimile — Carte poștală. 3) Rucsac — Lac montan. 4) Platou muntos in U.R.S.S. — Garanție. 5) Nu sunt buni — Lacuri de munte. 6) Cu muntele de mare — Golf al Mării Mediterane. 7) Din nou — Virf în Munții Dinarici . 8) Casă montană — Perioadă de timp. 9) La ieșirea din avion — Șir de munți. 10) Slove — „Muntele“..., masiv in Carpații Meridionali. MIRCEA ȘTEFANESCU cercul rebusist „Feroviarul" Craiova Computerul alege ruta ■ Alegerea rutelor pentru căile ferate, automagistrale, conducte este o muncă extrem de dificilă, care comportă calcule complexe. Un grup de cercetători de la Institutul de petrochimie și industria gazelor din U.R.S.S. a propus un nou procedeu, care aduce o economie de un milion de ruble. „Proiectant“ al rutei a devenit mașina electronică de calcul. Pe ce teren va trece drumul , păduros sau muntos, cu rîuri și lacuri, cu sol nisipos sau argilos . Toate aceste elemente se iau în considerare și se codifică. Apoi computerul întocmește un model matematic, în care se cuprind datele fotografiilor aeriene, ale observațiilor de la bordul sateliților, costul construcției. Analizindu-se toate variantele, se alege calea cea mai bună și mai avantajoasă. Aparat de telecopiat rapid Firma japoneză „Ricoh“, in colaborare cu ,,Kalie Inforce", din grupul vest-geran „Hoechst", au anunțat comercializarea unui nou aparat de telecopiat rapid. In funcție de finețea soluției alese, acest aparat transmite o telecopie în 35 secunde, un minut sau două minute. Prinde viață schița de sistematizare Oricine trece prin Măceșu de Jos poate să-și dea seama că și această localitate își schimbă necontenit înfățișarea edilitar-gospodărească. Referindu-se la asemenea aspecte, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia la Conferința pe țară a președinților consiliilor populare: „...realizarea sistematizării și restrîngerea suprafețelor satelor și comunelor constituie o cerință obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare de civilizație al tuturor leși calităților din patria noastră". Pornind de la acest deziderat, noi acționăm în așa fel incit toți cetățenii să participe la realizarea obiectivelor preconizate, încă din perioada întocmirii schiței de sistematizare a localității, a investigațiilor întreprinse pentru delimitarea vetrei satului, pentru amplasarea judicioasă a obiectivelor economice și a celor de interes social, am îndemnat pe oameni să chibzuiască bine, să facă propuneri concrete. Ca urmare a acestor acțiuni, vatra satului s-a restrîns cu 13 ha. Cei 17 deputați și alte cadre cu munci de răspundere, printre care Marin F. Cocoșilă, Dumitru Niță, Ștefan Stoian, Nedelea Trandafir, Ilie Boțea, Ștefan F. Deca, au desfășurat o largă muncă pentru cunoașterea și respectarea întocmai de către toți cetățenii comunei prevederilor Legii sistemantizării. De altfel, aș vrea să precizez că multe din obiectivele înscrise în planul de sistematizare au și prins contur. Este vorba de o școală cu un etaj, o grădiniță cu 120 de locuri, un castel de apă, o termocentrală. Dacă la aceste obiective adăugăm și cele ce se găsesc in curs de realizare (baie comunală, blocuri cu apartamente și garsoniere pentru specialiști, noi spații comerciale), avem astfel o imagine elocventă o imagine a progreselor importante realizate pe linia creșterii gradului de urbanizare civilizație al comunei noaspitre. FLOREA achim secretar al comitetului comunal de partid, primar al comunei Măceșu de Jos [ h»t* sîmui Noua rasă de oi O nouă rasă de oi creată în insula australiană Tasmania este pe cale de a fi introdusă în numeroase țări. Această rasă foarte productivă, denumită Cormo, provine din împerecherea oilor Merinos saxone cu berbeci Corriedale selecționați. Una din caracteristicile rasei Cormo este capacitatea de a s adapta in țări cu căderi frecvente de zăpadă In cursul iernii și la începutul primăverii. Aceste oi sunt crescute fără adăpost și fără hrană artificială. Rasa Cormo produce lină de calitate, densă, lucioasă, suplă și de culoare albă. 1978 Dialog cu cetățenii Drumul județean Craiova — Vînju Mare, pe porțiunea de la Răchita pină Ia comuna Bălăcița, a devenit impracticabil din cauza gropilor. De aproape cinci ani s-a întrerupt asfaltarea acestei porțiuni de drum. Vă rugăm insistent să interveniți pentru luarea de măsuri urgente, așa incit și pe acest drum circulația să se desfășoare în condiții normale. CONSTANTIN DUMITRU comuna Cleanov Pentru întreținerea drumului județean Craiova — Vînju Mare, în sectorul kilometrilor 38—55 (neasfaltat pe teritoriul județului Dolj), s-a prevăzut de către Direcția județeană de drumuri și poduri aprovizionarea cu 2 800 mc balast. De asemenea, s-au executat lucrări de reparare a podurilor și de scurgere a apelor. In planul anului 1979 este prevăzută asfaltarea a 9 km drum, urmînd ca lucrarea să continue în 1980 pină la limita județului Dolj. Suntem un grup de 33 de absolvenți ai Școlii postliceale „Electroputere“ promoția anului 1978, specialitatea tehnologi-construcții mașini și aparataje electrice. Nu cunoaștem ce demersuri s-au făcut pentru repartizarea noastră în producție. De aceea, apelăm la sprijinul dv pentru clarificarea acestei probleme. Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale ne informează că o parte din absolvenți au fost încadrați la întreprinderea „Electroputere“ și întreprinderea de celule prefabricate din Băilești. Conducerea liceului cit și întreprinderea „Electroputere“ au dat asigurări că toți absolvenții vor fi încadrați în posturi corespunzătoare până cel târziu în luna octombrie a.c. Am dori, totuși, să atragem atenția absolvenților ce ne-au scris, că au omis un „amănunt“ pe care noi l-am reținut pe parcursul Intervențiilor. La data terminării cursurilor, conducerea liceului și a „Electroputere“ întreprinderii v-a făcut propunerea, până la crearea posibilităților corespunzătoare, să vă Încadrați, temporar, ca muncitori calificați. Dv. nu ați acceptat, deși în scrisoarea trimisă redacției vă manifestați dorința de a fi cât mai utili societății. Acest fapt vi s-a părut nesemnificativ 7 Materiale petrochimice în construcțiile de automobile Un studiu recent a comparat, în perspectiva viitorilor cinci ani, costul energiei ce va fi consumată pentru fabricarea unei aripi de automobil din oțel, aluminiu sau material plastic. Piesa din material plastic ar necesita jumătate din energia consumată pentru cea din oțel și cu o treime mai puțin decit pentru cea din aluminiu. Dacă în 1960 un automobil fabricat in Statele Unite cuprindea 10 kg de materiale plastice, in prezent aceste materiale contribuie cu 85 kg la greutatea totală a automobilului, și constructorii prognozează continuarea acestei tendințe. In prezent, în structura unui automobil american întră circa 160 kg de produse petrochimice (materiale plastice, cauciuc sintetic, solvenți, aditivi etc.). A fost explicat „paradoxul lui Gray" ? Cu 40 de luii în urmă, zoologul D. Gray a stabilit că cetaceele înoată mult mai repede decât le permite forța mușchilor. Acest fenomen a fost denumit „paradoxul Orașul Erevan, capitala Armeniei, se trage din cetatea Erebuni. O lespede de bazalt descoperită aici cu prilejul unor săpături a confirmat data exactă cînd a luat naștere orașul — anul 782 înaintea erei noastre. In foto : intrarea în cetatea Erebuni din Erevan, lui Gray“. Oamenii de știință sovietici au emis o ipoteză care explică fenomenul. In corpul unui cașalot sînt cîteva cavități umplute cu aer, unite prin canale între ele, cu plămînii ,și cu un organ enigmatic aflat în cap. Acest organ e un fel de instalație energetică. Cum funcționeazâ această „centrală electrică“ ? Ieșind la suprafață cașalotul inspiră intens aer, acumulînd azot. Greutatea lui specifică devine mai mică decit a apei, care „propulsîndu-l“, ii imprimă o viteză suplimentară. mB 13677), H 19. H5E In sar I ci „Olteniova, or: [ educativ. I dor Costiliana Cil ÎM I Luni, trului 7 19: VA I.A. „Pati 43850), f SARUI I.A. ore 13,30; 15. La gr. io a a film. . p NOAST STA, o; g YORK, M seriile gr 14, 17; . Scembrie' iȘ 33236), jg FILMUL. 1 PUBLICA Plaza ci != filmul: |NAVA p 1894, o 14,30. gj 20,30. , U telefon jg le : DIN OMULUI ! EI TA Jj F jgj VITEAZ, 1^233 r i ■ „Exit deschisă gj unversităț |țg tre orele 20. g cietatea j| in preajrr j§ voluționar g deschisă H de artă t ^j și poate g zilnic Int 13 și 17-: du: m 1 oct ji 8,00 Gni !| domiciliu. H înainte. 9, jg triei. 9,20 gj pentrji^o trilisămi] IspViata sa |g Bucuriile g 12,30 De i fg 13,00 Te*< gbum di H Fotbal: un curești g§ Ilunedoaia — reprigj 16,50 Coi jj creație de lășești; Ü cint, pot fi ediția a gj 17,30 Far și una mari jg din. 18,2 gineză — I gj Chu. ü seri. 19,0 1 gj 19,20 An lg tică. g artistic. . gj din visu jjjlejurnal. j jj campiona = chiai de € lin. Previd ! ziua de Vxerne; [ cărzi; { schimb; ! țări m{prima j ; filtul. j minime ! serii ! iar m^ : și 25 g;