Inainte, octombrie 1978 (Anul 35, nr. 10430-10455)

1978-10-01 / nr. 10430

Un mileniu de permanență și unitate etnolingvistică și culturală în spațiul carpato-ponto-balcanic (II) în teritoriile cucerite și stăpînite de ro­mani circa șapte veacuri, elementul etnic de bază continuă să rămână cel traco-geto­­dacic, după cum dovedesc textele scriitori­lor antici, inscripțiile, Columna Traiană, to­ponimia, hidronimia, onomastica și — cu deosebire — descoperirile ___________ arheologice din Dacia și Moesia. Acestui element etnic i se adaugă noii ve­niți din lumea romană: coloniști, veterani, peregrini etc. Localnicii sunt purtăto­rii civilizației create de grupul nordic al tracilor și vorbesc o limbă tracică. Romanicii care au popu­lat Moesia și Dacia au adus cu ei civilizația romană și limba latină. Civilizația și limba traco-geto-dacilor vor suferi însă profunde transformări în ca­drul procesului de romanizare (exercitat și asupra dacilor liberi), care a durat nu mai puțin de șapte secole. Se va petrece, în acest răstimp, o simbioză etnoculturală și lingvis­tică între lumea locală și cea romană, al cărei rezultat va fi formarea unui popor nou, purtător al unei culturi materiale și spirituale proprii, și care va vorbi o limbă neolatină. Elementele fundamentale, atît în cultura materială și spirituală cit și in limba noului popor, sînt cele traco-geto-dacice și româno-latine. Civilizația traco-romanică nord și sud-dunăreană a veacurilor II—VI e.n. este unitară, după cum dovedesc des­coperirile arheologice din Dacia și Moesia, iar creatorii și purtătorii acesteia constituie o lume omogenă din punct de vedere etno­­lingvistic. Desigur, această unitate nu tre­buie privită simplist, ci in mod dialectic, ca o unitate in diversitate și în continuă transformare spre forme noi, cerute de înseși legile de dezvoltare a societății și de condițiile concret-istorice ale vremii. Continuitatea și unitatea etnoculturală și lingvistică a lumii trace­ .____________ romane n-au putut fi a­­fectate de populațiile în mi­­grație până In secolul al VI-lea e.n. (sarmați, goți, huni, gepizi, avari) ci, dim­potrivă, alogenii au fost in­fluențați de localnici. Slavii, care au pătruns în Da­cia și Moesia începând cu a doua jumătate a secolului al VI-lea și în secolul al VII-lea e.n., au găsit aici, după cum dovedesc descoperirile arheologice, o populație numeroasă care practica agricul­tura, păstoritul, meșteșugurile și negoțul cu vechi tradiții traco-romane și romano-bizan­­___________ tine. Noii veniți n-au pu­tut sfărîma unitatea etnică, de civilizație și de limbă a autohtonilor. Rolul slavilor în destinele istorice ale romanității daco-moesice (în afară de faptul că îi vor asimila pe agricultorii, dar nu și pe păstorii din Moesia și vor fi ei asimilați de tra­­co-romanii din Dacia) se va limita la unele influențe, cu deosebire de ordin lingvistic, care însă n-au afectat structural și n-au stînjenit procesul de formare a po­porului român și a limbii române, proces care se încheie în secolul al VII-lea e.n. Străromânii și românii din secolele VII—XI e.n., atestați istoric și arheiologic în toate teritoriile care au făcut parte odinioară din statul dac condus de Burebista, vor conti­nua să populeze masiv aceste meleaguri, cu toate că un nou val de populații în migrație avea să se abată asupra acestor părți ale Europei (bulgari, maghiari, pecenegi, uzi, armani). Permanența și unitatea etnică, de civiliza­ție și lingvistică traco-geto-dacică, romani­zarea — începînd cu secolul I i.e.n. a Moe­­siei și a întregii Dacii — precum și conti­nuitatea de viață traco-romană în spațiul carpato-ponto-balcanic explică apariția în istorie a românilor, in ultimele secole ale mileniului I e.n., in teritoriile limitate de granițele statului dac centralizat și indepen­dent din vremea lui Burebista, care a fost „cel dinții și cel mai mare dintre toți regii pe care Tracia i-a avut vreodată“. Conf. univ. dr. O. TOROPII 2650 de ani de la crearea statului geto-dacic centralizat și independent, șase decenii de la formarea statului național român unitar 1 OCTOMBRIE 9,00 Magazin radiofonic duminical. In cuprins: Noi lumini în salba Oltului. 10,00 Femina. 10,15-11,00 în sat la noi. De unde s-a recoltat în vară orz, recoltăm acum porumb. * Sticla împotriva zgomotului în Polonia, la Combinatul de sticlă pentru construcții „Vitrobund" din Sandomir, a fost asimilată producția unui nou tip de sticlă pen­tru ferestre. Ea este formată din două straturi, este ter­­m­oizolantă și apără de zgo­mot. Proprietățile de absorbire a zgomotului ale noului tip de sticlă sunt similare cu ce­le ale unui perete de cără­midă cu o grosime de 8 cm. Spre exemplu, dacă in stra­dă nivelul zgomotului atin­ge 40 decibeli, într-o încă­pere ale cărei ferestre sunt prevăzute cu o astfel de sticlă zgomotul este redus la 13 decibeli. Tehnologia de producție este simplă : două foi de sticlă se asamblează cu o ramă subțire de alu­miniu, între ele se introduce un absorbant de umiditate special, care înlătură perico­lul de aburire a suprafețelor interioare. Marginile gea­mului se ung cu o compozi­ție care le ermetizează. înainte —~— MANUSCRIS ----­Anotimp de slavă Un Bărăgan ne cheamă cu griul prins in steme Spre setea la lumină ce-n roșu se-nfășoară Și ochiul de răcoare din toamna ca o fructă de mingile cu frunze in zbatere ușoară. Garoafele din suflet in rouă ne-mpresoară In dimineți de țară cioplite din iubire Și sună peste lume un corn de biruință, Ce-n anotimp de slavă presimte împlinire.­ DUMITRU UDRE.V ! tipograf I Montana ORIZONTAL : 1) Drumuri de munte — Duce poveri. 2) Pericol montan pe timpul iernii. 3) Perla Carpaților — Virf. 4) Înflo­rește primăvara timpuriu — Plante agăță­toare. 5) Apă încurcată I — Muntean. 6) String butoaie — Metalele prețioase din munții noștri. 7) In Vîrful cu Dor I — La izlaz. 8) Numărul zonelor geologice ce com­pun Carpații Orientali — Atmosferă (abr.). 9) In Carpați­ — Masiv muntos în Carpații Orientali. 10) Complex muntos în Carpații Occidentali — Indicatorul magnetic al bu­solei. VERTICAL : 1) Obișnuit cu riscul. 2) Par­curge înălțimile — Carte poștală. 3) Rucsac — Lac montan. 4) Platou muntos in U.R.S.S. — Garanție. 5) Nu sunt buni — Lacuri de munte. 6) Cu­ muntele de mare — Golf al Mării Mediterane. 7) Din nou — Virf în Munții Dinarici . 8) Casă montană — Pe­rioadă de timp. 9) La ieșirea din avion — Șir de munți. 10) Slove — „Muntele“..., ma­siv in Carpații Meridionali. MIRCEA ȘTEFANESCU cercul rebusist „Feroviarul" Craiova Computerul alege ruta ■ Alegerea rutelor pentru căile ferate, automagistrale, conducte este o muncă ex­trem de dificilă, care com­portă calcule complexe. Un grup de cercetători de la Institutul de petrochimie și industria gazelor din U.R.S.S. a propus un nou procedeu, care aduce o eco­nomie de un milion de ru­ble. „Proiectant“ al rutei a devenit mașina electronică de calcul. Pe ce teren va trece dru­mul , păduros sau muntos, cu rîuri și lacuri, cu sol ni­sipos sau argilos . Toate a­­ceste elemente se iau în considerare și se codifică. Apoi computerul întocmește un model matematic, în care se cuprind datele fotogra­fiilor aeriene, ale observa­țiilor de la bordul sateliți­lor, costul construcției. Ana­­lizindu-se toate variantele, se alege calea cea mai bună și mai avantajoasă. Aparat de telecopiat rapid Firma japoneză „Ricoh“, in colaborare cu ,,Kalie In­­force", din grupul vest-ger­­­an „Hoechst", au anunțat comercializarea unui nou a­parat de telecopiat rapid. In funcție de finețea soluției alese, acest aparat transmite o telecopie în 35 secunde, un minut sau două minute. Prinde viață schița de sistematizare Oricine trece prin Măceșu de Jos poate să-și dea sea­ma că și această localitate își schimbă necontenit în­fățișarea edilitar-gospodă­­rească. Referindu-se la ase­menea aspecte, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia la Conferința pe țară a pre­ședinților con­siliilor popu­lare: „...reali­zarea sistema­tizării și res­­trîngerea supra­fețelor satelor și comunelor constituie o cerință obliga­torie pentru a putea înfăp­tui programul de ridicare a gradului de urbanizare de civilizație al tuturor le­și calităților din patria noas­tră". Pornind de la acest de­ziderat, noi acționăm în așa fel incit toți cetățenii să participe la realizarea obiec­tivelor preconizate, încă din perioada întocmirii schiței de sistematizare a localității, a investigațiilor întreprinse pentru delimitarea vetrei sa­tului, pentru amplasarea ju­dicioasă a obiectivelor eco­nomice și a celor de interes social, am îndemnat pe oa­meni să chibzuiască bine, să facă propuneri concrete. Ca urmare a acestor acțiuni, vatra satului s-a restrîns cu 13 ha. Cei 17 deputați și alte cadre cu munci de răspun­dere, printre care Marin F. Cocoșilă, Dumitru Niță, Ște­fan Stoian, Nedelea Tran­dafir, Ilie­­ Boțea, Ștefan F. Deca, au desfășurat o largă muncă pentru cunoașterea și res­pectarea întocmai de către toți cetățenii comunei prevederilor­ Legii sistema­n­tizării. De altfel, aș vrea să pre­cizez că multe din obiecti­vele înscrise în planul de sistematizare au și prins con­tur. Este vorba de o școală cu un etaj, o grădiniță cu 120 de locuri, un castel de apă, o termocentrală. Dacă la aceste obiective adăugăm și cele ce se găsesc in curs de realizare (baie comunală, blocuri cu apartamente și garsoniere pentru specialiști, noi spații comerciale), avem astfel o imagine elocventă o imagine a progreselor importante realizate pe linia creșterii gradului de urbanizare civilizație al comunei noas­pi­tre. FLOREA achim secretar al comitetului comunal de partid, primar al comunei Măceșu de Jos [­ h»t* sîmui Noua rasă de oi O nouă rasă de oi creată în insula australiană Tasma­nia este pe cale de a fi in­trodusă în numeroase țări. Această rasă foarte produc­tivă, denumită Cormo, pro­vine din împerecherea oilor Merinos saxone cu berbeci Corriedale selecționați. Una din caracteristicile rasei Cormo este capacitatea de a s adapta in țări cu că­deri frecvente de zăpadă In cursul iernii și la începutul primăverii. Aceste oi sunt crescute fără adăpost și fă­ră hrană artificială. Rasa Cormo produce lină de calitate, densă, lucioasă, suplă și de culoare albă. 1978 Dialog cu cetățenii Drumul județean Craiova — Vînju Mare, pe porțiunea de la Răchita pină Ia co­muna Bălăcița, a devenit im­practicabil din cauza gropi­lor. De aproape cinci ani s-a întrerupt asfaltarea a­­cestei porțiuni de drum. Vă rugăm insistent să interve­niți pentru luarea de măsuri urgente, așa incit și pe acest drum circulația să se desfă­șoare în condiții normale. CONSTANTIN DUMITRU comuna Cleanov Pentru întreținerea dru­mului județean Craiova — Vînju Mare, în sectorul ki­lometrilor 38—55 (neasfaltat pe teritoriul județului Dolj), s-a prevăzut de către Direc­ția județeană de drumuri și poduri aprovizionarea cu 2 800 mc balast. De aseme­nea, s-au executat lucrări de reparare a podurilor și de­­ scurgere a apelor. In planul anului 1979 este pre­văzută asfaltarea a 9 km drum, urmînd ca lucrarea să continue în 1980 pină la limita județului Dolj. Suntem un grup de 33 de absolvenți ai Școlii postli­­ceale „Electroputere“ pro­moția anului 1978, speciali­tatea tehnologi-construcții mașini și aparataje electrice. Nu cunoaștem ce demersuri s-au făcut pentru repartiza­rea noastră în producție. De aceea, apelăm la sprijinul dv pentru clarificarea aces­tei probleme. Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocro­tiri sociale ne informează că o parte din absolvenți au fost încadrați la întreprin­derea „Electroputere“ și în­treprinderea de celule pre­fabricate din Băilești. Con­­­ducerea liceului cit și în­treprinderea „Electroputere“ au dat asigurări că toți ab­solvenții vor fi încadrați în posturi corespunzătoare până cel târziu în luna octombrie a.c. Am dori, totuși, să atra­gem atenția absolvenților ce ne-au scris, că au omis un „amănunt“ pe care noi l-am reținut pe parcursul Inter­vențiilor. La data terminării cursurilor, conducerea liceu­lui și a „Electroputere“ întreprinderii v-a făcut propunerea, până la crearea posibilităților corespunză­toare, să vă Încadrați, tem­porar, ca­­ muncitori califi­cați. Dv. nu ați acceptat, deși în scrisoarea trimisă redacției vă manifestați do­rința de a fi cât mai utili societății. Acest fapt vi s-a părut nesemnificativ 7 Materiale petrochimice în construcțiile de automobile Un studiu recent a com­­parat, în perspectiva viito­rilor cinci ani, costul ener­giei ce va fi consumată pen­tru fabricarea unei aripi de automobil din oțel, alumi­niu sau material plastic. Piesa din material plastic ar necesita jumătate din ener­gia consumată pentru cea din oțel și cu o treime mai puțin decit pentru cea din aluminiu. Dacă în 1960 un automobil fabricat in Statele Unite cu­prindea 10 kg de materiale plastice, in prezent aceste materiale contribuie cu 85 kg la greutatea totală a au­tomobilului, și constructorii prognozează continuarea a­­cestei tendințe. In prezent, în structura unui automobil american întră circa 160 kg de produse petrochimice (materiale plastice, cauciuc sintetic, solvenți, aditivi etc.). A fost explicat „paradoxul lui Gray" ? Cu 40 de luii în urmă, zoo­logul D. Gray a stabilit că cetaceele înoată mult mai repede decât le permite for­ța mușchilor. Acest fenomen a fost denumit „paradoxul Orașul Erevan, capitala Armeniei, se trage din cetatea Erebuni. O les­pede de bazalt descope­rită aici cu prilejul unor săpături a confirmat da­ta exactă cînd a luat naș­tere orașul — anul 782 înaintea erei noastre. In foto : intrarea în cetatea Erebuni din Ere­van, lui Gray“. Oamenii de știin­ță sovietici au emis o ipo­teză care explică fenomenul. In corpul unui cașalot sînt cîteva cavități umplute cu aer, unite prin canale între ele, cu plămînii ,și cu un organ enigmatic aflat în cap. Acest organ e un fel de instalație energetică. Cum funcțion­eazâ această „centrală electrică“ ? Ieșind la suprafață cașalotul inspi­ră intens aer, acumulînd a­­zot. Greutatea lui specifică devine mai mică decit a a­­pei, care „propulsîndu-l“, ii imprimă o viteză suplimen­tară. mB 13677), H 19. H5E In sar I ci­ „Olte­n­iova, or: [ educativ. I dor Cost­i­liana Cil ÎM I Luni, trului 7 19: VA I.A. „Pati 43850), f SARUI I.A. ore 13,30; 15. La gr.­ io­ a a film. . p NOAST S­TA, o; g YORK, M seriile gr 14, 17; . S­cembrie' iȘ 33236), jg FILMUL. 1 PUBLICA Plaza ci != filmul: |NAV­A p 1894, o 14,30. gj 20,30. , U­­ telefon jg le : DIN O­MULUI ! EI TA Jj F jgj VITEAZ, 1^233 r­ i ■ „Ex­it deschisă gj unversităț­ |țg tre orele 20. g cietatea j| in preajrr j§ voluționar g deschisă H de artă t ^j și poate g zilnic Int 13 și 17-: du: m 1 oct ji 8,00 Gni !| domiciliu. H înainte. 9, jg triei. 9,20 gj pentrji^­o tril­­isămi] IspViata sa |g Bucuriile g 12,30 De i fg 13,00 Te*< gbum di H Fotbal: un curești g§ Ilunedoai­a — repri­­gj 16,50 Coi jj creație d­e lă­șești; Ü cint, pot fi ediția a gj 17,30 Far și una mari jg din. 18,2 gi­neză — I gj Chu. ü seri. 19,0 1 gj 19,20 An­ lg tică. g artistic. . gj din visu jjj­lejurnal. j jj campiona = chiai de € lin. Previd­ ! ziua d­e Vxerne; [ cărzi; { schimb; ! țări m­­{­prima j ; filtul. j minime ! se­rii ! iar m^ : și 25 g;

Next