Inainte, decembrie 1978 (Anul 35, nr. 10482-10508)
1978-12-01 / nr. 10482
ten * íiíilililílillillíiilltii ilililillllHiiülüllüllllllíllllllüiillllHIIIliiilililiilüilllültllllillli! „Alcătuirea statului românesc național unitar nu este deci un dar, rezultatul unor conferințe internaționale, ci rodul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forțe ale societății, de masele largi populare pentru unire, produsul logic al dezvoltării istorice, sociale și naționale, a poporului român“. NICOLAE CEAUȘESCU I 1 ROMÂNIA SOCIALISTĂ - stat național unitar și independent Marea unire, consimțită la Alba-Mic acum șase decenii, ca o încununare a voinței ierne a întregului popor, ca rod al luptei îndelungate desfășurate de cele mai înaintate forțe social- politice ale poporului, reprezintă, fără îndoială, un moment crucial în viața națiunii noastre, deoarece a contribuit la o mai puternică dezvoltare a forțelor de producție, a economiei naționale, a științei și culturii, a mișcării muncitorești și a tuturor forțelor progresiste.a I Dar, așa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae I Ceaușescu, „...actul unirii n-a putut rezolva toate problemele sociale și naționale, n-a împlinit toate așteptarile maselor largi populare care luptau pentru noi condiții de viață, pentru relații egale între toți cetățenii patriei, fără deosebire de naționalitate“. România și-a cucerit pe deplin Independența și suveranitatea națională abia după 23 August 1944, dată ce a marcat, totodată, și înnceperea istoriei noi a împlinirii idealurilor de dreptate națională și socială. Devenită cu adevărat stăpin pe destiinele sale și asumindu-și rolul de făuritor conștient al propriei sale istorii libere și independente, poporul nostru a trecut cu hotârice, sub conducerea P.C.R., la făurirea noii orânduiri. Și astfel, dintr-o țară agrară și slab dezvoltată, România s-a transformat intr-un statut industrial-agrar cu o economie dinamică, tot mai modernă, care obține azi producție industrială de 3Î0 de ori mai mare decit cea din preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. In fiecare din ultimii doi ani, In țara noastră s-au obținut in jur de 20 de milioane de tone de cereale, iar venitul național este 1 mai mare. In prezent, de la g ori decit în anul 1950, tn ji ceea ce privește grija pentru nevoile materiale și spirite tuale ale maselor, acesta e un domeniu în care au fost si cu mult depășite prevederile :=| inițiale și, chiar dacă amin=| Am doar două aspecte, contesiderăm că argumentele sunt ?! suficiente. te modul cum Ne referim la s-a înfăptuit 1 creșterea retribuției în prima etapă și la sporirea nuterărului de apartamente pentetru populație, care, pe parte cursul acestui cincinal, vor te insista, în total, peste un F5 milion. In obținerea acestor § impresionante succese, unitetatea de voință și acțiune te a poporului nostru, creată de pe o nouă bază socială și economică, a reprezentat un factor de cea mai mare importanță ce va continua să fie un veritabil stimul al progresului și în viitor. Faptul că toți cetățenii țării, indiferent de naționalitate, se bucură de largi drepturi și libertăți democratice, dar mai ales că participă real la guvernarea statului, la conducerea societății, reprezintă înfăptuirea unui nobil ideal al maselor care unește strîns interesele și aspirațiile întregii națiuni în jurul partidului. In anii socialismului, Doljul, această străveche vatră românească în care aproape că nu este loc care să nu amintească de un anume moment al luptei poporului, a cunoscut transformări impresionante pe toate planurile existenței materiale și spirituale. Datorită bogatelor sale resurse materiale și umane și ca urmare a aplicării în viață a politicii partidului de ridicare a zonelor rămase în urmă, Doljul se situează astăzi în rîndul celor mai dezvoltate județe ale țării. Oamenii muncii de aici asigură economiei naționale pentru cerințele interne și de export, aproape 60 la sută din producția țării de locomotive Dieseleectrice și electrice, 21 la sută din motoarele electrice și Ingrășămintele chimice, 9,4 la sută din energia electrică, o largă gamă de mașini agricole, două tipuri de tractoare moderne și alte bunuri materiale ale industriei ușoare și alimentare. Ca să ne dăm seama de unde a început Industria noastră și unde a ajuns în prezent, e suficient să amintim că in 1977 în Dolj s-a produs de 143 de ori mai mult decit în 1938. Această comparație nu are în vedere, firește, viitoarea producție de autoturisme de mic litraj, nici mașinile, utilajele și instalațiile ce se vor fabrica la noua întreprindere de utilaj greu, ca și amintim doar două din marile obiective ce se materializează în acest cincinal. An de an a sporit și producția agricolă a județului, domeniu in care se fac mari Investiții, mai ales în lucrări de irigare și în zootehnie. In Dolj există unități agricole decorate cu înalte distincții ale țării, unele chiar și cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, datorită obținerii unor recolte de excepție. Cu câțiva mili in urmă, Doljul obținea cea mai mare producție medie de sfeclă de zahăr pe țară, iar în ultimul timp, legumicultorii din acest județ asigură aproximativ jumătate din exportul României cu tomate timpurii. Craiova, centrul politicoadministrativ al Doljului, se înscrie printre primele municipii ale țării, devenind o puternică citadelă muncitorească, cu o bogată viață spirituală, in prim-planul căreia se situează Universitatea, creată In anii socialismului, cu cei aproape 10 000 de studenți ai ei. Toate aceste mari prefaceri petrecute în anii luminoși ai socialismului dovedesc, cu multă forță de convingere, faptul că marile idealuri și aspirații, legate de crearea în urmă cu 60 de ani a statului național unitar român, s-au realizat cu adevărat și în întregime abia In anii socialismului victorios cind, devenit stăpân al destinelor sale, poporul și-a asumat, sub conducerea partidului, sarcina de făuritor conștient al propriei sale istorii libere și independente. Strălucitele succese obținute în dezvoltarea internă și in politica internațională a României, succese ce poartă amprenta magistralei activități a eminentului nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu, prestigioasă personalitate a contemporaneității, ilustrează faptul că Partidul Comunist Român își îndeplinește cu strălucire și răspundere misiunea de reprezentant al fundamentale ale intereselor națiunii, de forță politică conducătoare în țara noastră. 60 DE ANI DE LA CR NA VONAL UNI Im viața popoarelor sunt evenimente care suplinesc aspirații seculare și încorporează lupte de veacuri. Sunt evenimente care restabilesc dreptatea istorică și justifică grelele sacrificii care s-au dat pentru realizarea lor. In existența națiunilor sunt acte cruciale care constituie pietre de hotar In dezvoltarea lor, devenind pentru contemporane sau generațiile viitoare patrimoniu sacru spre păstrare, apărare, cinstire prețuire. Un astfel de monument crucial s-a înscris cu litere de aur in hronicul poporului nostru In urmă cu 60 de ani, prin împlinirea unui proces istoric obiectiv — formarea statului național unitar român —, ce reprezintă înfăptuirea năzuinței seculare de unitate a românilor, a visului pentru care au luptat și s-au jertfit nenumărate generații de înaintași. Izvorîți din aceeași fântână a celor „mai drepți și mai viteji dintre traci“, a geto-dacilor lui Burebista și Decebal și a romanilor așezați aici în secolele II—III i.n., românii s-au manifestat constant ca o unitate etnică, spirituală și lingvistică, au militat pentru refacerea efectivă a unității statale necesare, obiective. Întreaga istorie a poporului nostru atestă adevărul, consemnat de numeroase documente din veacurile XIV—XVI, că Moldova, Țara Românească și Transilvania, ca realități statale ale unuia și aceluiași popor, s-au menținut și au supraviețuit tuturor vitregiilor vremii prin efortul comun, prin legăturile și sprijinul permanent în momentele de restriște. Expresia cea mai înaltă a tendințelor de unitate politică, unirea realizată pentru scurtă vreme de Miihai Viteazul la cumpăna dintre două veacuri a lăsat urme acinei In conștiința poporului, a dobindit valoare de simbol, propulsînd pe noi coordonate năzuințele de unitate și independență ale poporului român, în condițiile transformărilor social-economice petrecute în societatea românească în secolul al XVIII-lea și la începutul veacului următor, unitatea de neam devenită idee forță, o ideologie națională, conștiință națională, se află intre obiectivele centrale ale răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan ,ale revoluției din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu și ale revoluției române de la 1848. Aceste eenimente istorice naționale și sociale de importanță excepțională, alături de alte multiple și ■ variate manifestări, conturează o realitate a cărei împlinire obiec- MOMENTE CRUCIALE AL Arum *8 de ănî In ^ Alba-Iulia Bill O ANIVERSARE CU ADINCI SEMNIFIC 1 VÎRSTELE UU Din munți coboară un cintec de virstă Și neștiută Prii Spre vaste orizonturi deschise In istorii, E cintecul de bucium din aprige Posade Ce l-au ciitat Carpații și toți eroii țării, și La ceas de sărbătoare cind focul se aprinde pe. Din inimile noastre pe zămi de nou destin, Ecoul lui pătrunde in spațiul dintre Bre ginduri E , Unind in idealuri pe cei ce-au fost și vin pac Șaizeci de ani — Unire cu timple de Șir argint Și ■ Te-avem numai de-o viață, dar parcă-i Și-t de-o vecie Și-t Că de la Burebista și pină-n viitor I A fost și fi-va veșnic o trainică frăție. Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia cere a hotărât unirea Transilvaniei cu România — ca de altfel și hotâririle Sfatului Țării și ale Consiliului Național luate anterior — a avut un caracter plebiscitar, constituant. La Alba-Iulia cei 1228 de delegați au fost aleși prin vot deschis de către toate cercurile electorale, organizațiile politice, instituții românești din Transilvania și împuterniciți de alegători să voteze unirea cu România. Votul lor era întărit de prezența la epocalui eveniment a peste 100 000 de oameni din toate provinciile românești. Această largă participare națională constituia cea mai elocventă expresie voinței nestrămutate și hotărfrii întregului nostru popor de a realiza statul național unitar român. la, Declarația de la Alba-un document de bază aprobat de Adunare, a proclamat solemn unirea Transilvaniei cu România și, la expresie a voinței forțelor populare, a luptelor revoluționare de pe întreg cuprinsul României, ea înscria fundamentale drepturi democratice: înfăptuirea reformei agrare, vot universal, egalitatea în drepturi a naționalităților conlocuitoare, prevederi care întregeau Actul unării cu măsuri ce aveau menirea să asigure un nou cadru social dezvoltării și propășirii poporului român. Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, Istorica Declarație, adoptând act al colaborării tuturor forțelor sociale române și ale naționalităților conlocuitoare din Transilvania și din întreaga țară, consfințea astfel marea dorință a poporului român de a trăi liber în vatra strămoșească. Declarația făcea o profundă prezentare a milenarei istorii a românilor, a luptei lor cu caracter de permanență pentru unire in vechiul teritoriu doric. „Veacuri de-a rîndul, poporul românesc adevăratul și legitimul proprietar al pămîntului ce fusese o dată Dacia a fost socotit străin și sclav pe pământul său strămoșesc... Bucățirea trupului românesc a fost act de barbarie... Teritoriile locuite de români de la Traian și pină astăzi au fost teritorii românești. După drept și dreptate, românii din Ungaria și Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de dînșii trebuie să fie uniți cu regatul României...”. Declarația preciza că Adunarea Națională decretează unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de ei Cu România, proclama deplina libertate națională pentru toate naționalitățile «înllocuitoare, egală îndreptățire și deplină libertate, înfăptuirea desăvîrșită a unui regim democrațic, libertatea presei, asocierii și Întrunirii, reformă agrară radicală, drepturi și libertăți muncitorești. Românii de la Alba-Iulia au salutat cu entuziasm nemărginit eliberarea națiunilor subjugate de monarhia austro-ungară. Adunarea Națională a considerat participarea României în primul război mondial ca o participare dreaptă, menită să ducă în final la unirea tuturor provinciilor românești. Tocmai pentru omagierea acestor fapte de eroism , „se închină plaintea memoriei acelor bravi români care și-au vărsat sîngele pentru libertatea și unitatea națiunii române". Marele act istoric de la 1 decembrie 1918 de la Alba- Iulia sintetizează încununarea victorioasă a luptei duse de secole de poporul român, de cărturari revoluționari și socialiști, constituind MAREA ADUNARE DE LA ALBA-IULIA Act plebiscitar, democratic al demnității românești un act al domninești. „Făurirea s ți ouui unitar voi se>liniază nn partidului nostru fost rezultatului de conjunctură, irilor interveniteitativelor; tratatei n-au făcut decit Hoțească o situat creată de lupii populare”. Odată cu făurii național unitari realizează cadrul tru dezvoltarea moderne. Acest bn riurle pozitiv întregii evoluții sociale și politic determină dezvoltăor progresiste al românești, dezvolei muncitoare, ei titlul lui Comnismíiinuailor fideliiilor de luptă d revoluționare și ale poporului nat activ In lupta pi pendența, suvena. Integritatea ier statului menționat mân strat univ Ion CAI. iiiiiiiiiiiiiiiiiNiiiiiiiijiiijiiiimiiiuiiiiiiiiiyirüiuiiiUiJiiiiiiiiyiiuiiiiiiHiiiiiMiiUiijiiiuiiuiiiimmiNiiuißiiiiiiniiuuiniuiiiuuiiiiiiiiiiiiuiihiuiiiiiiiijiiuiiiijiiijiiiiiiiiiiuitiiiiiiUiiiiiiriHiüriioiii liiumtummiiMiiiiiîiiiiiiiiiuniiiitiiui