Inainte, februarie 1980 (Anul 37, nr. 10843-10867)

1980-02-01 / nr. 10843

ÎNAINTE Zilele L. Ca­rag­ie­le . „D-ALE CARNAVALULUI" Teatrul liric din Craiova a găzduit, ieri după-amiază, spectacolul de aleasă ținută artistică cu comedia în trei acte „D-ale carnavalului“, susținut de un colectiv al Teatrului de Nord din Satu Mare. Tînărul regizor Bog­dan Ulmu — care, împreună cu soția sa, Olimpia, sem­nează și scenografia — a ambiționat și în bună mă­sură a reușit să realizeze o reprezentație aparte, în care accentul este pus nu numai pe prostia și abjecția personajelor caragialiene, ci și pe agresivitatea și vio­lența acestora. Cei ce compun „fauna“ indivizilor din piesa „D-ale carnavalului“ sunt predispuși în permanență la ceartă, sînt mereu iritați de ceva, cu­prinși de un soi de isterie datorită obsesiei că vor pierde „bunurile“ la care țin atît de mult — de fapt, niște mărunțișuri la fel de neîn­semnate ca... idealurile pe care le au. De aici și iposta­zele ridicole, pe alocuri chiar grotești în care ei a­­par, bineînțeles fără a fi conștienți de propria condi­ție, afișînd o superioritate nelalocul ei, prostească. „Personalități“ ale maha­lalei (cu limbaj și moravuri specifice), eroii din „D-ale carnavalului“ se află prinși, după cum bine sugerează regizorul Bogdan Ulmu prin spectacolul său, într-o ade­vărată sarabandă a distru­gerii, în al cărei... arsenal intră tot felul de obiecte, precum bastoane, brice, clești, vase cu vitriol etc. Actorul Damian Oancea a intuit cîteva dintre moda­litățile scenice cele mai ex­presive pentru conturarea personajului Nae Girimea, patronul fără scrupule al unei mici frizerii în care se face, de fapt, negoț cu sen­timente și iluzii, el însuși fiind amant al Miței Baston, (întreținută, la rîndul ei, de Crăcănel) pe care o... iubeș­te într-atît încît o înșeală cu Didina Mazu (care este întreținută, cu „nevinovă­ție“, de Iancu Pam­­pon). Siguranță și natu­ralețe probează Lazăr, în rolul lui Laurențiu Iancu Pampon. O bună evoluție au avut, de asemenea, ac­torii Marcel Mirea, Doina Joja, Viorica Suciu, Ște­fan Mirea, Carol Erdos, Petre Panait, Radu Sas și Toea Badiu. e £ . II O NOAPTE FURTUNOASA și Ieri la amiază am vizionat cu interes și plăcere o altă versiune scenică a piesei „O noapte furtunoasă“ — aceea a studenților de la Institutul de teatru din Tg. Mureș, avînd în postură de regizori artistici pe lect. univ. Elena Burlacu și prof. univ. Constantin Codrescu. Reprezentația a convins prin dăruirea cu care stu­denții și-au luat în serios rolurile: Dan Glasu (Jupîn Dumitrache), Gabriela Cuc (Zița), Maria Teslaru (Veta), * Spectacolul „Inele, cercei, beteală“, pe care Teatrul „C. I. Nottara“ din Bucu­rești urma să-l prezinte a­­seară pe scena Naționalului Gheorghe Marin (Ipingescu), Ion Ruscuț (Chiriac), Mar­cela Andrei (Spiridon) și George Custură (Rică). Dan LUPESCU , craiovean, nu a mai avut loc datorită nesosirii la timp a decorurilor. Reprezenta­ția va fi reprogramată. M­E­D­I­C­UL VA SFĂTUIEȘTE Ce trebuie să știe suferinzii de boli pulmonare în anotimpul friguros Fie că sunt bronșitici, pur­tători de bronșiectazii sau fibroze pulmonare, acești bolnavi au mijloace de apă­rare deficitare „în sensul că mucoasele respiratorii ne­­maifiind intacte, nu mai pot elimina sau neutraliza a­­genții fizici, chimici sau bacterieni introduși odată cu aerul în plămîni. Apoi, in­tervine și obiceiul fumatu­lui sau prezența altor fu­mători care contribuie la alterarea acestei mucoase. Pe de altă parte, anotim­pul rece și umed favorizea­ză înmulțirea microbilor din organism, care invadează zonele alterate ale plămînu­­lui. Infecțiile și fibrozele a­­duse de acest anotimp rece scad și mai mult rezistența organismului, stimulînd în continuare multiplicarea ger­menilor. O agravare a a­cestei suferințe pulmonare poate declanșa o insuficiență cardiacă. Cunoscînd, așadar, aceste aspecte, este bine ca sufe­rinzii de boli pulmonare să aerisească locuința de mai multe ori pe zi, să facă mișcare în aer liber, cel puțin o jumătate de oră zil­nic în ritmul îngăduit de respirație (cu evitarea zile­lor umede sau cu vînt) ; să continuie cu tenacitate, toa­tă viața, gimnastica medi­cală respiratorie deoarece aceasta favorizează expulzia din căile respiratorii a unor secreții stagnate, contribuie la creșterea tonusului muș­chilor respiratori și ai dia­fragmei, mărește ventilația plămînilor și aportul de oxi­gen în zonele mai puțin ac­tive ale acestora. Reamintim și cîteva re­comandări privind alimen­tația: Masa să cuprindă can­tități moderate de alimente variate, în care obligatoriu vor intra proteinele, legu­mele și fructele , seara, să fie cît mai ușoară și servită în jurul orelor 18. Pentru cei care expectorează dificil sînt utile ceaiurile de tei, pătlagină, rădăcină de nalbă. Ce trebuie să evite bol­navul ? In primul rînd fu­matul, pe cei ce fumează în jur, atmosfera poluată cu pulberi sau vapori iritanți, contactul cu persoanele bol­nave de gripă sau aglome­rațiile în timpul epidemiilor. De asemenea, nu sunt în­găduite : creșterea în greu­tate , urmarea sfaturilor u­­nor persoane­ necompetente , tratamentul­­ cu antibiotice sau cu alte medicamente ne­indicate de medic. In cazul în care respirația devine di­ficilă, tusea este mai frec­ventă și expectorația abun­dentă și apar febra transpirațiile, bolnavul , sau se va adresa de îndată medi­cului care-i cunoaște afec­țiunea, singurul în măsură să-l ajute. Dr. Iuliu­s STF.FANESCU medic primar la Spitalul clinic nr. 3 Craiova Plenara Consiliului județean al frontului Democrației și Unității Socialiste (Urmare din pag. I) cîte doi în 83 de circum­scripții și cîte unul în nu­mai 42 de circumscripții electorale. Pentru consiliile populare comunale au fost propuși 3 621 de candidați : cîte unul în numai 131 de circumscripții, cîte doi în 1­496 de circumscripții cîte trei în 166 de circum­și­scripții. De menționat, ca element inedit pentru apro­piatele alegeri, faptul că în 10 circumscripții județene, în șase municipale, în nouă orășenești și 190 comunale, candidaturile vor fi mixte, urmînd să candideze pentru același loc atît bărbați cît și femei. De altfel, din tota­lul candidaților pentru ale­gerile din martie, peste 1­800 sînt femei. Interesant de menționat — așa cum a re­ieșit din informare — este și faptul că în pregătirea alegerilor este antrenat un mare număr de oameni ai muncii și cetățeni ai jude­țului, numai în comisiile electorale teritoriale și de circumscripție fiind cuprinși aproape opt mii de cetățeni, din care 2 218 membri indi­viduali ai organizațiilor lo­cale ale democrației și uni­tății socialiste, și alte măsuri Menționînd întreprinse pînă în prezent în pregă­tirea alegerilor, informarea a punctat, în final, etapele următoare și semnificația a­­cestora. In continuarea lucrărilor, tovarășul Gheorghe Găvruș, prim-vicepreședinte al Con­siliului popular județean, a prezentat candidații în ale­gerile de la 9 martie a.c. pentru fiecare din cele 139 de circumscripții electorale județene, plenara aprobînd candidatura celor propuși. La punctul următor al or­dinii de zi, tovarășul Ion Vlăduț, șeful secției propa­gandă a Comitetului jude­țean de partid, membru al biroului executiv al Consi­liului județean al F.D.U.S., a prezentat planul principa­lelor acțiuni politico-edu­cative de masă pentru cam­pania electorală, în care sunt stabilite măsuri concrete și numeroase manifestări ce se vor desfășura în toate localitățile județului. Așa după cum reiese din plan, aceste activități urmăresc antrenarea maselor de oa­meni ai muncii de la orașe și sate, a tuturor cetățeni­lor la o tot mai profundă cunoaștere și însușire a ho­­tărîrilor celui de-al XII-lea Congres al partidului, celorlalte documente de par­­­tid și de stat și, în mod deo­sebit, a strălucitelor teze și idei elaborate de secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la făurirea unei vieți noi, înfloritoare în pa­tria noastră. Planul cu­prinde, totodată, acțiuni me­nite să impulsioneze înde­plinirea importantelor sar­cini ce revin în acest an industriei și agriculturii Doljului, precum și partici­parea maselor la buna gos­podărire și înfrumusețare a tuturor localităților. In încheiere, plenara a aprobat componența celor patru comisii ale Consiliu­lui județean al F.D.U.S.J or­ganizatorică, de propagan­dă, de răspîndire a cunoș­tințelor științifice și de con­trol al oamenilor muncii. * Tot în cursul zilei de ieri s-a desfășurat și plenara Consiliului municipal Cra­iova al Frontului Democra­ției și Unității Socialiste care a dezbătut, la nivelul municipiului, aceleași pro­bleme. Circumscripțiile electorale din Dolj (Urmare din pag. I) Seaca de Pădure, Brabova, Carpen, Vîrtop, Orodel, Săl­­cuța, Terpezița și Vela. Circumscripția electorală nr. 8 Calafat cuprinde cetă­țenii din orașul respectiv, precum și pe cei din Ciu­­percenii Noi, Maglavit, Ce­tate, Poiana Mare și Desa. Circumscripția electorală nr. 9 Băilești include orașul respectiv și comunele Ca­­raula, Galicea Mare, Moță­­ței, Izvoare, Piscu Vechi, Rast, Seaca de Cîmp și Ne­goi. Circumscripția electorală nr. 10 Segarcea, în afara populației din orașul amin­tit mai înglobează localită­țile Drănic, Calopăr, Țu­­glui, Perișor, Giubega, Ra­dovan, Malu Mare, Teasc, Lipovu, Afumați, Cioro­tași și Siliștea Crucii. Circumscripția electorală nr. 11 Bîrca cu populația din localitatea amintită, pre­cum și din comunele Goicea, Urzicuța, Giurgița, Cerăt, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Gighera, Valea Stanciu­lui, Gîngiova, Ostroveni și Bistreț. Circumscripția electorală nr. 12 Bechet cuprinde lo­calitatea amintită și comu­nele Sadova, Dobrești, Dă­­buleni, Călărași, Amărăștii de Jos, Amărăștii de Sus, Daneți. Circumscripția electorală nr. 13 Leu, în afara acestei comune înglobează localită­țile Dioști, Teslui, Apele Vii, Castranova, Celaru, Brato­­voiești, Mîrșani, Robănești, Drăgotești și Coșoveni. Actul I, tabloul I Fundal sonor: Dora Simi­­nică citind amarnic pe me­lodia „Inel, inel de aur, cu piatră la mijloc“. Prim-plan : o tarabă cu inele și verighete. La prima vedere, ai jura că sunt de aur, așa cum sună și cînte­­cul. O lupă puternică, inter­pusă intre obiectiv și „bi­juterii“ atestă un fals gro­solan. Comperat vocal. — Ia verigheta, neamule, că nu te -­­ai întilnești cu norocul ăsta. Ia inelul cu piatră mai ceva ca diamantul... Gros­ plan: un vis, pe cărui mutră naivitatea se­­ citește de la șapte poște, probează un inel și-l plă­tește. — Hai că-mi făcuși sa s­­teaua. Care mai ia ? Nu pierdeți ocazia ! Tabloul al II-lea Comperat vocal ! — Ia halvița un­guriță. Fabricație proprie. Delicioasă și gus­toasă. Are și vitamine! Filmare pe două planuri. Primul — taraba cu halvițe multicolore, lunguiețe și lă­tărețe. Al doilea — un li­ghean în care „mixtura“ pentru halviță, lucrată „particular", este învîrtită la foc moale cu un făcăleț negru și gros cît o piște. Secvență prin microscop : pe marginea ligheanului, pe făcăleț și în amestecul co­lorat, microbii se amuză. Unul dintre ei, deci se pare, exclamă înainte de a pro­lifera : „Unde ești tu, Hy­­geea, că ce bine ne simțim fără prezența ta!“... In semn de confirmare, în prim-plan apar două mîini care nu s-au întîlnit cu să­punul cam demult și care „trefilează“ halvița, să re­cunoaștem, cu oarecare în­ slilu­l de mînare, ceea ce trădează o practică îndelungată. Prim-plan final i O gură care îngurgitează „produ­sul“ cu... microbi cu tot. Este a unui client... im­prudent. Tabloul al III-lea Stil caleidoscop. Mâini cu inele de tinichea, guri care mănâncă „bomboane agri­cole", mere pe băț și hal­viță, vaze care adăpostesc flori artificiale de o groso­lănie nemaiîntilnită — toate vîndute pe bani buni. Sancta simplicitas... Actul II, tabloul 1 și ul­timul Obiectivul se plimba in­sistent pe cîteva mutre luate etalon al unor ase­menea indivizi care, în loc să muncească, se ocupă cu fel de fel de expediente. Fiecare figură este însoțită de anunțul crainicului: 1. Gheorghița Ungureanu, str. Craiovița nr. 8­­2. Ma­ria Văduva, str. Maramu­reș nr. 201 3. Dumitru Gherghinoiu, str. Mesteacă­nului nr. 29; 4. Constantin Barbati, str. Toporaș nr. 41 și încă alții. Final, se execută confis­­­­carea „mărfurilor“ și sanc­ționarea celor prinși in fla­grant cu... mărunțișuri. Si­­minică tace. Gura care mînca halvița se închide cu un clămpănit puternic. Unul dintre protagoniști, în nu­mele tuturor, fluieră a pa­gubă. Să fie sănătos! C­ DELEANU Cine fluieră a pagubă ?... — Scenariu în 2 acte și 4 tablouri — S-a redat în folosință hotelul „Minerva“ După minuțioase lucrări de restaurare, la care și-au adus o contribuție deosebită meseriași­i specialiști de la I.J.G.C.L., arhitecți, pre­cum și personalul O.J.T., ieri, s-a redat în folosință pereții încăperilor, televi­cunoscutul hotel „Minerva“ zoare și frigidere, aparate din Craiova. Constructorii telefonice. La solicitarea au realizat restaurarea în stil maur a holurilor și ce­lor 47 de camere ale hotelu­lui, dintre care 10 garso­niere cu cîte două locuri. încă de la intrarea în ho­lul principal, hotelul im­presionează prin eleganță, grad de confort ridicat, at­mosferă intimă, plăcută. în camere se află mobilier stil, din lemn masiv, sculptat, covoare și mochete în cu­lori asortate cu tapițeria și pasagerilor, micul dejun se poate aduce în camere. In prezent, continuă lu­crările la sala maură a res­taurantului, care va fi dată în folosință în următoarele luni. Sala este pardosită cu marmură și va fi dotată cu mobilier adecvat arhitec­turii acestui reprezentativ local al alimentației publice doljene. A. FOPESCU I 94“, c­u borul I unda I­țiunea I pus­ 1 telefo­­n Lăsat I ■ I orele T 1 soaie 1 tacol I Teatri I­landr­­­­resti. I ■ . I 43850), I teamă I orele : 1 17,15 ! 1 trai“ I filmul I orele ! 15,45 ! 1 „30 D ! ion 1 Opera § orele I 18. 20.! 1­lefon ! Șerifu I partea I 16 !­lf ! Depe H Băileș­t­iul d Ü .Arta M filmul 1 inaint­e dența' g filmei B tus și I m J­g­garce. S ma fr WE = s 1 g (telefc­n j fi viz jf 10—18 ) lecții g artă, m 10 (tel­e deschi 1­9—16­ g teniei' B s' sec Í­nie (C gg „Prodi­­§ cereri 8 din H pot fi §§ orele U zeul 1 B­iova Ü str. 1 g este c If tre or H 20. [ m m 1­g 16,0( se direct ) m­că. s ín g 18,25 1 = 18,35­1 1001 c H lejuri f§­tualit, g alegei g marti' g rie B „Orsó­g Ion N. H artist: 1 div. 1 21,40 I Pre §§ urmă g­ore B metec g Șerbi §§ Cerul B acope g preci g sub Ü Vinti g pînă g­inten g rare, g minii g prins §1 gradi g izolat B iar I­I și 1 B ridici f§ ginni illilll M

Next