Inainte, iulie 1980 (Anul 37, nr. 10971-10997)

1980-07-01 / nr. 10971

r ANUL XXXVI NR 10 971 MARȚI 1 IULIE 1980 4 PAGINI 30 BANI Zile fierbinți pe ogoarele județului BĂTĂLIA SECERIȘULUI, LA COTE TOT MAI ÎNALTE! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Duminică pe ogoarele județului Duminică, în pofida faptului că sîm­­bătă noaptea au căzut precipitații în multe localități din județ, un mare număr de cooperatori și mecanizatori au fost prezenți în timp la strînsul recoltei de păioase și a furajelor, la eliberarea­­e­renului, însămînțarea culturilor duble, la întreținerea culturilor prășitoare. Re­­coltatul griului a continuat în ritm sus­ținut în multe din unitățile din consi­liile unice agroindustriale Dăbuleni, Poiana Mare și Bechet. Tot în cursul zilei de duminică, s-a realizat recoltatul orzului și de pe str­­arețele care au ajuns mai tîrziu la ‘unitate sau unde nu s-au putut folosi zile. La ora de față, orzul este c județul nostru de pe toate cele Este însă de neînțeles de ce i­­ndicațiile date și măsurile a­­nu s-a recuperat, ci dimpo­accentuat decalajul dintre strînsul recoltei, eliberarea terenului și însămînțarea culturilor duble. Astfel, din cele 37 299 ha de pe care s-a strîns orzul, suprafața eliberată se ridică la 14 810 ha, cea arată și pregătită la 13 016 ha, iar cea însămînțată cu culturi duble la abia 11804 ha, ceea ce reprezintă nu­mai 30 la sută din program. Pe de altă parte, datorită în mare măsură nefolo­­sirii la întreaga capacitate a mijloacelor de transport, unitățile n-au reușit să transporte în bazele de recepție decît ceva mai mult de 50 la sută din canti­tatea de orz destinată fondului central al statului. Starea de lucruri înfățișată reclamă măsuri mult mai energice menite să de­termine — odată cu imprimarea unui ritm mai alert la recoltatul griului — încheierea grabnică a livrărilor în bazele de recepții, a eliberării terenului și res­pectarea riguroasă a programului de în­­sămințare a culturilor duble. unitățile din Consiliul unic agroindustrial Poiana Mare jinele „mărșăluiesc“ în lanurile de grîu MUL RECOLTĂRII SEN­SILICA DE LA LA ALTA. H IERI LA PRINZ, IN SPIte w ’UL COOPERATI­VEI ^ & > DESA AU VENIT JILOZt­I“, IAR AS­­­­IM INTRA In lan ZECE. ■ COMBINELE SUNT REGLATE DE 2—3 ORI PE ZI ÎN FUNCȚIE DE GRA­DUL DE UMIDITATE A GRIULUI. Declanșat cu citeva zile în urm­ă, secerișul griului continuă să se desfășoare în ritm susținut pe terenurile unităților din consiliul unic agroindustrial Poiana Mare. Ieri, la ora prînzului, ne aflam în punctul de recol­tare „Valea Borii“, din pe­rimetrul C.A.P. Desa. Lu­crau din plin în lanul auriu cinci combine conduse de mecanizatorii Ion Boagiu, Ștefan Nețoiu, Petre Pîrlo­­gescu, Angelică Ristea și Oprea Peșa. împreună cu combinerii i-am găsit aici pe toți factorii de răspun­dere ai comunei respective. Tovarășul C­ornel Popescu, inginerul șef al cooperati­vei, ne-a precizat că din cele 620 ha care trebuie re­coltate, secerișul a fost în­cheiat pe 85. „Pînă deseară vom mai recolta circa 33 ha, întrucît dintr-un mo­ment în altul așteptăm să ne sosească de la S.M.A. Poiana Mare încă șase com­bine“ — sublinia interlocu­torul. Intr-adevăr la ora 12,45 în capătul tarlalelor din punctul respectiv și-a făcut apariția un modul alcătuit din­­ șase combine. Conducă­torul acestui modul, mais­trul mecanic Ilie Bancă, dădea asigurări că­ fiecare dintre combine este în per­fectă stare de funcționare. Fără tatonări și alte prepa­rative tehnice, care de cele mai multe ori conduc la pierderi de vreme, mecani­zatorii Dumitru Bistriceanu, Romulus, CIN­CA (Continuare to pag. a Ill-a) cu prilejul „Zilei învățătorului“ Duminică, cadrele didac­tice din municipiul Craiova și comunele suburbane au participat la adunarea festi­vă prilejuită de sărbătorirea Zilei învățătorului“. Festi­vitatea a fost deschisă de prof. Gheorghe Călbureanu, inspector general al Inspec­toratului școlar județean, care a prezentat un edifica­tor bilanț al rezultatelor ob­ținute în acest an de învă­­țămînt. Salutul Ministerului Educației și învățămîntului, al Uniunii Sindicatului în­­vățămînt, știință și cultură a fost transmis de tovarășul Costin Boiangiu, director în (Continuare in pag. a II-a) ■»- «i»nn T ............................. ......................0..............z"‘----—— TELEGRAMA Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Cu sentimente de vibrantă mîndrie patriotică și satisfacție deplină, comuniștii, toți cei ce trăiesc și muncesc pe înflo­ritoarele meleaguri ale Doliului socialist au primit cu nespusă bucurie vestea lumînării de către tovarășul Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, a Ordinului „Karl Marx“, ce i-a fost conferit cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și a peste 45 de ani de activitate revoluționară. Această înaltă distincție, — care se adaugă, în mod fericit, în salba altor prestigioase ordine și medalii primite de pe mai toate meridianele globului — ce i-a fost înminată dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, reprezintă o nouă și elocventă expresie a deose­bitei prețuiri de care vă bucurați nu numai din partea poporului nostru, ci pretutindeni în lume, în fața tuturor națiunilor iubitoare de pace și progres, pentru pilduitorul exemplu de activitate revoluționară consacrată, timp de peste 45 de ani, luptei pentru libertatea și independența popoarelor, pentru triumful cauzei socialismului și comu­nismului în lume. Permiteți-ne să folosim acest fericit prilej pentru a vă adresa, cu toată căldura inimilor noastre, sincere felicitări pentru înalta distincție ce poartă numele întemeietorului COMITETUL JUDEȚEAN DOLJ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare în pag. a III-a) O expresie elocventă a marilor resurse existente și a capacităților de valorificare a acestora în economia județului. Expoziția „Recuperare, recondiționare, refolosire,eficientă“ Ieri dimineață, în holul mare al Universității din Craiova s-a deschis expozi­­ția realizărilor în activita­­­tea de recuperare, recondi­ționare și refolosire a ma­terialelor, organizată în co­laborare de Consiliul jude­țean de control muncitoresc al activității economice și sociale și Secția propagandă a Comitetului județean de partid. La vernisaj a luat parte tovarășul Miu Dobrescu, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Au fost prezenți membri ai biroului și ai secretaria­tului Comitetului județean de partid, Comitetului ai municipal Cra­iova al P.C.R., conducători întreprinderi, de instituții, școli, activiști de par­tid, ai organi­zațiilor de ma­să și obștești, muncitori, ca­dre tehnico-in­­ginerești, cadre universitare alți specialiști, și un numeros pu­blic. Purtînd genericul „Recu­perare, recondiționare, re­­folosire , eficiență“, expo­ziția constituie o impresio­nantă mărturie a potenția­lului de inteligență tehnică, inițiativă și organizare al colectivelor de oameni muncii din industrie, agri­ci­cultură, transporturi, din cercetarea științifică uni- Adrian FULG­A (Continuare în pag. a II-a) C (15233 C opleșitoare este salba de imagini, pînă mai ieri inedite, pe care o oferă călătorului traversa­rea porții de est a Craio­­vei. Urmează o nu mai pu­țin surprinzătoare trecere printr-o altă poartă sui-ge­­neris, modelată insă nu de imaginația și mina omului, ci de curgerea imperturba­bilă a mileniilor, în centura colinară care înconjoară Ce­tatea Băniei, centură ase­mănătoare unor ziduri de cetățuie matusalemică, îm­brăcate acum în mantie ve­getală. Coborîrea din acest veritabil pridvor, caligra­fiat după rectuli de o sim­plitate geamănă cu rafina­­motivl,pe care numai na­tura li cunoaște, — spre fabulosul amfiteatru al cîm­­piei doljene se poate face urmîtor un itinerariu pa ale cămibțe’-'t'r.­­nt înscrise loca­­lități. ' miri ce con­denseaLu ,c multiple: Leu, Castra,.ova, Apele Vii, Celaru, Amărăști, sau alt itinerariu, cu aceleași rezo­nanțe : Malu Mare, Teasc, Bratovoiești, Dobrești, La­ perdeaua de aur acum a ni­sipurilor zburătoare și gea­na de azur a Dunării, cunoscut în anii din urmă a spectaculoase mutații, co­muna Dăbuleni, ca de altfel toate localitățile patriei, fiind catapultată cu sigu­ranță pe orbita generoase­lor împliniri socialiste. Noua geografie a locurilor, reflex realizează o producție glo­bală agricolă și industrială de circa un sfert de miliard lei anual. Cifra poate să pară incredibilă, dar ea este in deplină concordanță cu realitatea. In acest sfert de miliard de lei se regă­sesc dăruirea si abnegația, responsabilitatea și maturi­tatea unor oameni care au îl prezintă vizitatorului, in viața nouă pe care oamenii de aici o trăiesc pe deplin“ — a mărturisit, ghicindu-ne parcă gindul, Virgil Boboc, unul dintre cei mai tineri (dacă nu cumva chiar cel mai tinăr) primari din Dolj ! Producții de 3 G00 -1000 kg ""’f-------*£ -12 000 kg cartofi la ha sunt cu atit mai semnificative cu cit ele se obțin de pe tere­nuri cu o fertilitate redusă. Pînă nu demult, solul de aici amintea de cel al Sa­­harei sau de cel selenar — născător de reverii roman­tice, dacă îl admiri de la distanță o sursă de îngrijo­rare și amărăciune, dacă ești nevoit să-ți smulgi de pe el hrana necesară vieții. Pri­vit de aproape, pămîntul a­­cesta părea atins de un soi de pelagră, părea mistuit de un foc subteran, gata mereu să pîrjolească toate încercă­rile omului de a obține roa­de de pe el. Strunite de forța inteligenței, hărniciei și tenacității umane, nisi­purile zburătoare s-au văzut obligate să-și domolească pa­timile... La Dăbuleni, în­treaga „moșie“ de 16 000 ha de teren agricol a fost su­pusă unor ample procese de modernizare. Sistemul de irigații, unul dintre cele D­in I­ VPESCU ■*( Dag. a III-a) de strălucite împliniri la construcția socialistă DĂBULENI­ — autoportret pe nisip aurifer Simpozion național de anatomie Ieri dimineață, în sala Teatrului Național din Cra­iova, a avut loc deschiderea lucrărilor celui de-al 3-lea Simpozion național de ana­tomie, cu tema „Organele limfoide, sistemul venos și vasele limfatice“, subiecte de mare importanță în cer­cetarea și practica medicală românească. Organizatorii au programat, pe parcursul celor două zile prevăzute pentru desfășurarea lucră­rilor, și o masă rotundă in­titulată „Metodologia pre­dării anatomiei — învăță­­mînt-cercetare-integrare“. La această prestigioasă manifestare participă cadre didactice și de cercetare din centrele universitare medi­cale, medici cu experiență din rețeaua sanitară, stu­(Continuare in pag. a IV-a)

Next