Inainte, iulie 1980 (Anul 37, nr. 10971-10997)
1980-07-01 / nr. 10971
r ANUL XXXVI NR 10 971 MARȚI 1 IULIE 1980 4 PAGINI 30 BANI Zile fierbinți pe ogoarele județului BĂTĂLIA SECERIȘULUI, LA COTE TOT MAI ÎNALTE! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Duminică pe ogoarele județului Duminică, în pofida faptului că sîmbătă noaptea au căzut precipitații în multe localități din județ, un mare număr de cooperatori și mecanizatori au fost prezenți în timp la strînsul recoltei de păioase și a furajelor, la eliberareaerenului, însămînțarea culturilor duble, la întreținerea culturilor prășitoare. Recoltatul griului a continuat în ritm susținut în multe din unitățile din consiliile unice agroindustriale Dăbuleni, Poiana Mare și Bechet. Tot în cursul zilei de duminică, s-a realizat recoltatul orzului și de pe strarețele care au ajuns mai tîrziu la ‘unitate sau unde nu s-au putut folosi zile. La ora de față, orzul este c județul nostru de pe toate cele Este însă de neînțeles de ce indicațiile date și măsurile anu s-a recuperat, ci dimpoaccentuat decalajul dintre strînsul recoltei, eliberarea terenului și însămînțarea culturilor duble. Astfel, din cele 37 299 ha de pe care s-a strîns orzul, suprafața eliberată se ridică la 14 810 ha, cea arată și pregătită la 13 016 ha, iar cea însămînțată cu culturi duble la abia 11804 ha, ceea ce reprezintă numai 30 la sută din program. Pe de altă parte, datorită în mare măsură nefolosirii la întreaga capacitate a mijloacelor de transport, unitățile n-au reușit să transporte în bazele de recepție decît ceva mai mult de 50 la sută din cantitatea de orz destinată fondului central al statului. Starea de lucruri înfățișată reclamă măsuri mult mai energice menite să determine — odată cu imprimarea unui ritm mai alert la recoltatul griului — încheierea grabnică a livrărilor în bazele de recepții, a eliberării terenului și respectarea riguroasă a programului de însămințare a culturilor duble. unitățile din Consiliul unic agroindustrial Poiana Mare jinele „mărșăluiesc“ în lanurile de grîu MUL RECOLTĂRII SENSILICA DE LA LA ALTA. H IERI LA PRINZ, IN SPIte w ’UL COOPERATIVEI ^ & > DESA AU VENIT JILOZtI“, IAR ASIM INTRA In lan ZECE. ■ COMBINELE SUNT REGLATE DE 2—3 ORI PE ZI ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE UMIDITATE A GRIULUI. Declanșat cu citeva zile în urmă, secerișul griului continuă să se desfășoare în ritm susținut pe terenurile unităților din consiliul unic agroindustrial Poiana Mare. Ieri, la ora prînzului, ne aflam în punctul de recoltare „Valea Borii“, din perimetrul C.A.P. Desa. Lucrau din plin în lanul auriu cinci combine conduse de mecanizatorii Ion Boagiu, Ștefan Nețoiu, Petre Pîrlogescu, Angelică Ristea și Oprea Peșa. împreună cu combinerii i-am găsit aici pe toți factorii de răspundere ai comunei respective. Tovarășul Cornel Popescu, inginerul șef al cooperativei, ne-a precizat că din cele 620 ha care trebuie recoltate, secerișul a fost încheiat pe 85. „Pînă deseară vom mai recolta circa 33 ha, întrucît dintr-un moment în altul așteptăm să ne sosească de la S.M.A. Poiana Mare încă șase combine“ — sublinia interlocutorul. Intr-adevăr la ora 12,45 în capătul tarlalelor din punctul respectiv și-a făcut apariția un modul alcătuit din șase combine. Conducătorul acestui modul, maistrul mecanic Ilie Bancă, dădea asigurări că fiecare dintre combine este în perfectă stare de funcționare. Fără tatonări și alte preparative tehnice, care de cele mai multe ori conduc la pierderi de vreme, mecanizatorii Dumitru Bistriceanu, Romulus, CINCA (Continuare to pag. a Ill-a) cu prilejul „Zilei învățătorului“ Duminică, cadrele didactice din municipiul Craiova și comunele suburbane au participat la adunarea festivă prilejuită de sărbătorirea Zilei învățătorului“. Festivitatea a fost deschisă de prof. Gheorghe Călbureanu, inspector general al Inspectoratului școlar județean, care a prezentat un edificator bilanț al rezultatelor obținute în acest an de învățămînt. Salutul Ministerului Educației și învățămîntului, al Uniunii Sindicatului învățămînt, știință și cultură a fost transmis de tovarășul Costin Boiangiu, director în (Continuare in pag. a II-a) ■»- «i»nn T ............................. ......................0..............z"‘----—— TELEGRAMA Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Cu sentimente de vibrantă mîndrie patriotică și satisfacție deplină, comuniștii, toți cei ce trăiesc și muncesc pe înfloritoarele meleaguri ale Doliului socialist au primit cu nespusă bucurie vestea lumînării de către tovarășul Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, a Ordinului „Karl Marx“, ce i-a fost conferit cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și a peste 45 de ani de activitate revoluționară. Această înaltă distincție, — care se adaugă, în mod fericit, în salba altor prestigioase ordine și medalii primite de pe mai toate meridianele globului — ce i-a fost înminată dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, reprezintă o nouă și elocventă expresie a deosebitei prețuiri de care vă bucurați nu numai din partea poporului nostru, ci pretutindeni în lume, în fața tuturor națiunilor iubitoare de pace și progres, pentru pilduitorul exemplu de activitate revoluționară consacrată, timp de peste 45 de ani, luptei pentru libertatea și independența popoarelor, pentru triumful cauzei socialismului și comunismului în lume. Permiteți-ne să folosim acest fericit prilej pentru a vă adresa, cu toată căldura inimilor noastre, sincere felicitări pentru înalta distincție ce poartă numele întemeietorului COMITETUL JUDEȚEAN DOLJ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare în pag. a III-a) O expresie elocventă a marilor resurse existente și a capacităților de valorificare a acestora în economia județului. Expoziția „Recuperare, recondiționare, refolosire,eficientă“ Ieri dimineață, în holul mare al Universității din Craiova s-a deschis expoziția realizărilor în activitatea de recuperare, recondiționare și refolosire a materialelor, organizată în colaborare de Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale și Secția propagandă a Comitetului județean de partid. La vernisaj a luat parte tovarășul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Au fost prezenți membri ai biroului și ai secretariatului Comitetului județean de partid, Comitetului ai municipal Craiova al P.C.R., conducători întreprinderi, de instituții, școli, activiști de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, muncitori, cadre tehnico-inginerești, cadre universitare alți specialiști, și un numeros public. Purtînd genericul „Recuperare, recondiționare, refolosire , eficiență“, expoziția constituie o impresionantă mărturie a potențialului de inteligență tehnică, inițiativă și organizare al colectivelor de oameni muncii din industrie, agricicultură, transporturi, din cercetarea științifică uni- Adrian FULGA (Continuare în pag. a II-a) C (15233 C opleșitoare este salba de imagini, pînă mai ieri inedite, pe care o oferă călătorului traversarea porții de est a Craiovei. Urmează o nu mai puțin surprinzătoare trecere printr-o altă poartă sui-generis, modelată insă nu de imaginația și mina omului, ci de curgerea imperturbabilă a mileniilor, în centura colinară care înconjoară Cetatea Băniei, centură asemănătoare unor ziduri de cetățuie matusalemică, îmbrăcate acum în mantie vegetală. Coborîrea din acest veritabil pridvor, caligrafiat după rectuli de o simplitate geamănă cu rafinamotivl,pe care numai natura li cunoaște, — spre fabulosul amfiteatru al cîmpiei doljene se poate face urmîtor un itinerariu pa ale cămibțe’-'t'r.nt înscrise localități. ' miri ce condenseaLu ,c multiple: Leu, Castra,.ova, Apele Vii, Celaru, Amărăști, sau alt itinerariu, cu aceleași rezonanțe : Malu Mare, Teasc, Bratovoiești, Dobrești, La perdeaua de aur acum a nisipurilor zburătoare și geana de azur a Dunării, cunoscut în anii din urmă a spectaculoase mutații, comuna Dăbuleni, ca de altfel toate localitățile patriei, fiind catapultată cu siguranță pe orbita generoaselor împliniri socialiste. Noua geografie a locurilor, reflex realizează o producție globală agricolă și industrială de circa un sfert de miliard lei anual. Cifra poate să pară incredibilă, dar ea este in deplină concordanță cu realitatea. In acest sfert de miliard de lei se regăsesc dăruirea si abnegația, responsabilitatea și maturitatea unor oameni care au îl prezintă vizitatorului, in viața nouă pe care oamenii de aici o trăiesc pe deplin“ — a mărturisit, ghicindu-ne parcă gindul, Virgil Boboc, unul dintre cei mai tineri (dacă nu cumva chiar cel mai tinăr) primari din Dolj ! Producții de 3 G00 -1000 kg ""’f-------*£ -12 000 kg cartofi la ha sunt cu atit mai semnificative cu cit ele se obțin de pe terenuri cu o fertilitate redusă. Pînă nu demult, solul de aici amintea de cel al Saharei sau de cel selenar — născător de reverii romantice, dacă îl admiri de la distanță o sursă de îngrijorare și amărăciune, dacă ești nevoit să-ți smulgi de pe el hrana necesară vieții. Privit de aproape, pămîntul acesta părea atins de un soi de pelagră, părea mistuit de un foc subteran, gata mereu să pîrjolească toate încercările omului de a obține roade de pe el. Strunite de forța inteligenței, hărniciei și tenacității umane, nisipurile zburătoare s-au văzut obligate să-și domolească patimile... La Dăbuleni, întreaga „moșie“ de 16 000 ha de teren agricol a fost supusă unor ample procese de modernizare. Sistemul de irigații, unul dintre cele Din I VPESCU ■*( Dag. a III-a) de strălucite împliniri la construcția socialistă DĂBULENI — autoportret pe nisip aurifer Simpozion național de anatomie Ieri dimineață, în sala Teatrului Național din Craiova, a avut loc deschiderea lucrărilor celui de-al 3-lea Simpozion național de anatomie, cu tema „Organele limfoide, sistemul venos și vasele limfatice“, subiecte de mare importanță în cercetarea și practica medicală românească. Organizatorii au programat, pe parcursul celor două zile prevăzute pentru desfășurarea lucrărilor, și o masă rotundă intitulată „Metodologia predării anatomiei — învățămînt-cercetare-integrare“. La această prestigioasă manifestare participă cadre didactice și de cercetare din centrele universitare medicale, medici cu experiență din rețeaua sanitară, stu(Continuare in pag. a IV-a)