Inainte, martie 1981 (Anul 38, nr. 11178-11203)
1981-03-01 / nr. 11178
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVII NR 11178 DUMINICA 1 MARTIE 1981 4 PAGINI 30 BANI La I. U. G. Craiova,își îndeplinesc maiștrii cu adevărat rolul lor de organizatori și conducători ai formațiilor de lucru . Dezvoltarea și modernizarea accelerată a producției materiale impune întărirea rolului maistrului în organizarea și conducerea procesului de producție, sporirea neîntreruptă a contribuției sale la utilizarea cu maximum de eficiență economică a resurselor materiale și umane. Aceste considerente privind rolul și atribuțiile maistrului în producție, locul acestuia în angrenajul complex al unei unități economice, au determinat în ultima vreme la I.U.G. Craiova inițierea unor acțiuni care să determine un salt calitativ în activitatea maiștrilor. Astfel, în urma unui test organizat de conducerea întreprinderii pentru a verifica cunoștințele maiștrilor, a rezultat că marea lor majoritate au o pregătire profesională, teoretică și pedagogică, corespunză to și semnifisuccese cative la întreprinderea „Electroputere“ — Craiova s-au încheiat probelor funcționale, de stand și laborator, la primul transformator de 190 MVA modernizat prin reproiectare, produs destinat să înlocuiască „vechile“ mașini similare aflate în exploatare în cadrul Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier-1". S-a materializat astfel una dintre importantele acțiuni inițiate de către specialiștii Centrului de cercetare științifică și inginerie tehnologii " „Electroputere", în dorare cu colectivul seca ..t de transformatoare mari, cunoscutei întreprinderi craiovene, pentru îmbunătățirea caracteristicilor funcționale ale mașinilor mari in scopul creșterii contribuției la mai buna gospodărire a resurselor energetice ale patriei, la îndeplinirea obiectivului stabilit de cel de-al Xll-lea Congres al partidului de a se asigura în următorii ani independența energetică a României. „Reproiectarea acestui transformator — care cu mai mult de un deceniu în urmă constituia o premieră în industria electrotehnică românească, începutul fabricării echipamentului electric de mare putere pentru sistemul electroenergetic național, a urmărit pe de o parte reducerea pierderilor în miezul magnetic și în înfășurări, actualii parametri contribuind la economisirea, în decurs de un an, la beneficiar, la o singură mașină, a cel puțin o jumătate de milion kvh energie electrică. Pe de altă parte, soluțiile adoptate asigură o substanțială creștere a fiabilității și sporirea siguranței în exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de pe Dunăre" — ne-a precizat inginerul Gheorghe Toma, șeful atelierului proiectări transformatoare de la C.C.S.I.T. — Marin COANDA {Continuare la pag. a III-a) toate, că își cunosc atribuțiile în procesul de producție, că au un nivel politic corespunzător. Cu prilejul diverselor controale ce se fac de către cadre cu munci de răspundere, în activitatea de zi cu zi, pentru realizarea sarcinilor de plan, ca și într-o recentă consfătuire de lucru, la care au luat parte aproape toți maiștrii din întreprindere, a reieșit însă că, deși din punct de vedere teoretic, mai toți maiștrii sînt bine pregătiți, cînd e vorba să aplice în practică cunoștințele pe care le au, puțini se străduiesc să le materializeze așa cum trebuie la locul de muncă. Că maiștrii nu își fac pe deplin datoria, rezultă și din nerealizarea indicilor de utilizare a mașinilor. In legătură cu această problemă, ni se pare deosebit de interesant punctul de vedere exprimat de maistrul Alexandru Chilidan, din secția mecano-energetic, care consideră că maiștrii din secțiile de prelucrări mecanice nu acordă atenția cuvenită executării la timp a lucrărilor de întreținere precum și reparațiilor mașinilor. Nu există o colaborare perfectă între factorii de răspundere, în primul rînd între maiștrii de la prelucrări mecanice și cei de la mecano-energetic. Nu se respectă planul de reparații și, ca urmare, s-a ajuns în situația cînd la unele mașini să se scurteze perioada între două reparații capitale. Pe întreprindere, indicele de utilizare a mașinilor și utilajelor este de numai 75 la sută față de 85 la sută planificat. Maistrul Eracle Petrescu, referindu-se la modul cum este folosită zestrea tehnică a întreprinderii, a scos în relief faptul că de multe ori, operatorii de pe mașinile aflate în revizii sau reparații nu iau parte la aceste lucrări, primind alte însărcinări. Aceasta atrage după sine, în mod direct, lungirea perioadei de staționare și, în al doilea rînd, operatorul, care nu ia parte activă la reparații, vădește lipsa acelui simț de răspundere, a grijii față de mașina pe care lucrează de a o păstra și îngriji corespunzător. Din relatările maiștrilor Nistor ȚUICU (Continuare In pag. a III-a) I.T.I.A. Craiova, Constantin Militaru în timpul reglării nei pompe de injecție Foto : D. Stănescu declanșăm imediat campania agricolă de primăvară! Ing.IOAN DIMIAN, vicepreședinte al Consiliului popular Județean, director general al D.G.A.I.A. Dolj Momentul declanșării campaniei agricole de primăvară a sosit. Cum zilele trec repede, toate pregătirile — absolut toate pregătirile, trebuie să fie încheiate cît mai urgent și cu cea mai mare răspundere. Pornind de la volumul mare de lucrări pe care-l avem de executat în perioada imediat următoare, biroul Comitetului județean de partid a analizat încă o dată stadiul pregătirilor în ajunul declanșării actualei campanii. S-a subliniat, cu acest prilej, faptul că organele și organizațiile de partid, consiliile populare, consiliile unice agroindustriale, organele agricole — în consens cu indicațiile și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la forumul agriculturii românești, cu exigențele noii revoluții agrare — au datoria să imprime un suflu nou, responsabil, întregii activități desfășurate la sate, astfel încît pretutindeni să se lucreze intens, fără răgaz, cu toate forțele și mijloacele. Totodată, s-a făcut recomandarea ca în fiecare unitate să se repartizeze riguros sarcinile și răspunderile pe formații de lucru, pe fiecare specialist sau cadru de conducere; înfăptuirea, punct cu punct, a planului de măsuri elaborat de D.G.A.I.A. reclamă mobilizarea tuturor factorilor pentru întărirea ordinii și disciplinei în respectarea tehnologiilor, realizarea unor lucrări de calitate — condiție hotăritoare pentru îndeplinirea angajamentelor pe care cei ce muncesc pe ogoarele Doljului și le-au asumat în acest an al actualului cincinal. Pregătirea pentru campania de primăvară se află, in general, la ora de față, în stadiu final. Toate tractoarele, celelalte utilaje ce vor fi folosite în campanie sunt puse în perfectă stare de funcționare, exigent recepționate , a fost asigurată și condiționată sămînța; în marea majoritate a unităților s-au încheiat arăturile actinei, s-au transportat și administrat pe cîmp mari cantități de îngrășăminte minerale și organice prevăzute în planurile de fertilizare. Folosind timpul prielnic din ultima decadă a lunii februarie, cooperatorii și mecanizatorii din unele consilii unice agroindustriale, ca de pildă: Segarcea, Șimnic, Plenița, Poiana Mare, au trecut la pregătirea patului germinativ, însămînțarea mazărei și a altor culturi din urgența întii. Noua revoluție în agricultură presupune, însă, o cotitură hotăritoare în întreaga noastră activitate, exigență și răspundere față de (Continuare In pag. a III-a) — Ce înseamnă creația literară pentru Fănuș Neagu ? Priviți literatura ca unic rost al vieții ? — Primul scop al vieții — de a fi trăită. Aliniez întîi verbul a fi — scris cu dăruire și înțelegere definitivă. Numai după aceea, dacă e să fim cuviincioși cu Cartea facerii, ne înscriem pasiunile. Eu, pare-se, m-am născut să scriu literatură. Și luînd aceasta ca un dat, ca o formulă primitivă și total inexactă, probabil, a talentului, mă supun cu bucurie acestei teribile aventuri care se cheamă scrisul. Indiscutabil, pentru mine, a scrie echivalează cu a fi, cu a a iubi, a-ți săruta copiii și împlini spicul griului. Scriu ca și cum aș respira abuz de pline caldă. Scriu, adică muncesc imens, citesc clădării de cărți, umblu, ascult, mă informez. Scriu pentru că numai astfel pot să mă desfășor plenar în geografia țării mele. — De ce credeți că depinde evoluția prozei românești, a literaturii noastre în general ? — Complicată întrebare. Două direcții, totuși, trebuie să urmeze (și cred că se și îmbrățișează) proza românească : sinceritatea și îndrăzneala. Deschiderea spre o lume civilizată, gîndită pe coordonatele socialismului, comportă mult curaj, multă răbdare, suferință și lepădarea de minciună. Nu poate exista decît un adevăr al omului și al vieții. — Dramaturgul Fănuș Neagu a tipărit pînă acum două piese de teatru ".Echipa de zgomote" și „Scoica de lemn". Poemul dramatic — unic în literatura noastră, „Echipa de zgomote", publicat în 1970, premiat de Uniunea Scriitorilor, a ajuns să vadă scena doar în 1980, la Teatrul Giulești, cu un Mircea Albulescu tulburător, iar „Scoica de lemn", jucată cu „casa“ închisă la Teatrul „Nottara", a primit premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor pe anul 1980. Ce considerați că singularizează aceste două piese — în raport cu dramaturgia românească actuală? — Am scris doar două piese de teatru. Dv. le-ați numit. Cu amîndouă am obținut premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor. Dar... (totdeauna acest dar marchează nesiguranță, nenoroc sau drum împotriva firii) cu „Echipa de zgomote" am ajuns să urc pe scenă la 10 (zece) ani după tipărire. Și atunci, tăiată pe ici, pe colo. Această echi-Convorbire realizată de Ion JIANU (Continuare in pag. a II-a) „Scriu ca și cum aș respira abur de pîine caldă" Convorbire cu scriitorul FANUȘ NEAGU Preocupări actuale ale comitetelor comunale de partid Fiecare metru pătrat de pămînt— cît mai eficient folosit! Locuitori ai satelor și orașelor ! Apreciind că o importantă suprafață agricolă se află în posesia locuitorilor de la sate și orașe, congresul vă adresează chemarea de a face totul pentru ca fiecare metru pătrat de pămînt din curțile gospodăriilor individuale să fie folosit intens, cu randament cît mai înalt, în scopul creșterii bunăstării fiecărei familii și al îmbunătățirii aprovizionării populației. (Din Chemarea Congresului consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor). Iată, așadar, o minunată și mobilizatoare chemare adresată deopotrivă oamenilor muncii de la orașe și sate, țărănimii, tuturor lucrătorilor din agricultură. O chemare-îndemn pentru valorificarea superioară pămîntului, ca factor esenațial de creștere a producției agricole, a bogatei baze tehnico-materiale de care dispune acest important sector de activitate al economiei naționale. în materializarea unei asemenea cerințe, un rol de primă importanță revine organelor și organizațiilor de partid, chemate să lupte cu fermitate pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor noii revoluții agrare. Și, așa cum a indicat secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru pe probleme de agricultură de la Brașov din 9 ianuarie a.c., încă în acest an trebuie să se cultive, pe lângă legume și alte culturi, pe terenurile pe care le deținem, —■ plante oleaginoase, floarea-soarelui, rapiță, precum și sfeclă de zahăr, fiecare producător asigurîndu-și astfel cel puțin necesarul pentru consumul propriu. Ce anume s-a prevăzut în acest sens, pentru anul în curs ? Cum sunt folosite terenurile intravilane și loturile în folosință ? Cum acționează organele și organizațiile de partid în vederea înfăptuirii cerințelor amintite ? Sunt întrebări la care am invitat să ne răspundă, pentru astăzi, tovarășii : Niță Toma, Ilie Diaconu, Dumitru Mitrică și Dumitru Mitroi, — secretari ai comitetelor comunale de partid Leu, Castranova, Coșoveni și Vîrtop. Redăm succint opiniile formulate de interlocutorii noștri: NITA TOMA: Cu ani în urmă, noi cumpăram varză de la Teasc sau din piața Craiovei. Acum, datorită muncii politice desfășurate de organizațiile de partid, ale Frontului Democrației și Unității Socialiste, de agitatori, precum și măsurilor întreprinse, cultura de legume pentru satisfacerea cerințelor locale este „la ea acasă", oamenii își valori Ion CIUCHETE .Continuare în pag. a III-a)