Inainte, mai 1981 (Anul 38, nr. 11230-11255)

1981-05-01 / nr. 11230

ÎNAINTE NUMELE TÎRZI Eu nu strig numele țării în poeme de dragoste, îl șoptesc sau poate și mai mult în fiecare clipă-1 gîndesc (în taină) cu mintea, cu fapta, cu inim care scrie aceste cuvinte, sau poate și mai mult cu toată dragostea, desigur cu viața, cu singura mea viață sau poate și mai mult. Constantin OPRICA cenaclul literar „Condeie muncitorești" Veniți cu zările în brațe Cu aștri, aripe de zbor — Un soare nou azi înflorește In noi, mirific viitor. Deschideți porțile la inimi Să intre-n ele mări de vise Și curgeți, lumină fierbinte, Peste cărările deschise. Veniți cu sete de lumină Durînd din cîntece stindard. O primăvară comunistă Ne cheamă-n mugurii ce ard. Barbu STANCIU-DOLJ cenaclul „Condeie muncitorești“ FLORILEGIU LIRIC FLOARE ROȘIE DE MAI UN CUVÎNT, UN DESTIN Când ai fi trecut pragul înțelegerii am prins cu sfială un cuvînt, o pasăre dorită pe care o așteptam cu înfrigurare. De-atunci l-am auzit și l-am trăit neîntrerupt. Unde era lumină venea s-o sporească cu razele lui de foc și de maci. Unde era întuneric și greu, odată rostit, aprindea inimile și încorda trupurile punând umărul și mintea. Cuvîntul acesta e un destin, la iîsta­nțelepciunii e tot mai tînăr fiindcă el întinerește lumea. Cuvîntul acesta, cuvîntul Partid, e numele meu și­ al vostru, e numele împlinirilor noastre. Tom­a GRIGORIE cenaclul literar „Tudor Arghezi" Mîndră zi de primăvară crești sub steaua de rubin - flacără de-azur, pe țară și pe frunte — gînd senin. Tu, în primăvara țării, tinerețe de ne-nfrînt, aripi mari redai cîntării libertății pe pămînt. Peste noapte, răsărituri să reînflorești mereu, să te urce în zenituri flacăra — Partidul meu. DESCHIDEȚI PORȚILE LUMINII OFRANDA Primește-mă cu brațele larg deschise. Vin de departe. Din grădina florilor de mai Ți-am adus lumină și dragoste pentru tot ce-i mai frumos. • Ți-am adus corole de cîntec, de sînge picurat din petale de lalele. O floare rară ți-aduc, Partid., Primește-mă cu brațe deschise, Să-ți bucur casa cu lumină din mai, Să-ți luminez tîmplele cu pace, cu dragoste și cer senin. Camelia FLORESCU elevă la Liceul „N. Bălcescu“ Craiova Floare roșie de mai, treaptă fragedă spre soare, către-al fructelor alai spre viața­ înnoitoare. N. PETRE­VRANCEANU Asociația „Doliul literar și artistic“ ÎNROURARE Noi avem încă înțelepciunea de-a ne înroura la foșnetul ierbii și curajul de-a urî trecătoare ninsori de rugină­ ale planetei. Abia rostite, cuvintele noastre prind aripi, devin cîntec, lumină și vindecă răni. Pentru că singurele arme pe care de milenii le perfecționăm sunt omenia și mistuitoarea sete de adevăr. Dumitru BALA cenaclul „Tudor Arghezi“ « 1 — V — 1981 Ms Cîntec de arminden (Urmare din pag. I) sporesc originalitatea spațiu­lui din inima Băniei. Me­ritul le aparține in buner măsură proiectanților și ar­hitecților ale căror nume s-ar cuveni, respectîndu-se pe mai departe niște obi­ceiuri ce ne onorează, să le descoperim înscrise pe un crîmpei de fronton. Se construiește cu febrili­tate pe marile platforme in­dustriale, ducîndu-se mai departe succesele din pri­mul trimestru al anului cînd planul de investiții a fost depășit. Citesc intr-o revistă pră­fuită, culeasă dintr-o arhivă, că în alte vremuri, o primă zi din luna mai a fost săr­bătorită in Lunca Jiului unde s-au intîlnit în jurul bucatelor așezate pe șter­gare, meseriașii și calfele din atelierele orașului, îm­preună cu familiile lor. Timpul a trecut. Bănia acelor ani a întinerit, a de­venit un oraș al electroteh­­niștilor, chimiștilor, construc­­­­torilor de tractoare, de uti­­­­laj greu, de autoturisme, al­­ studenților și al unor oa­meni care, in diferite com­partimente de activitate, pu n­­­umăr voinic la dezvoltarea societății in lumina unor li­nii directoare stabilite cu ri­gurozitate științifică de par­tidul nostru care, aniversîn­­du-și 60 de ani de la în­ființare, se dovedește mai tînăr ca niciodată. La noianul de împliniri cu care am intrat în cea de a 60-a primăvară a partidu­lui, oamenii muncii adaugă valori ce le sporesc demni­tatea. Cei de la Întreprinde­rea de utilaj greu, deși nu au o tradiție in industria constructoare de mașini, uni­tatea lor fiind tinără (actul ei de naștere a fost semnat cu prilejul uneia dintre vi­­­zitele de lucru pe care to­varășul Nicolae Ceaușescu le-a făcut in municipiul nos­tru), construiesc prese de 80 de tone-forță, strunguri gi­gant, freze longitudinale portal. Printre alte succese de seamă, muncitorii de la „Electroputere“ echipează hi­drocentrala de la poalele muntelui Cioclovina cu trans­formatorul electric de 130 MV­A, grăbind momentul inaugural al Sistemului hi­drotehnic și energetic Cerna — Motru — Tismana. Craiova trimite produse chimice în țări de pe alte continente, prezintă tractoa­re multifuncționale la târ­­guri internaționale. Craiova se afirmă ca un centru cul­tural de prim rang al pa­triei, tinerii instruiți în fa­cultățile ei se statornicesc în diferite colțuri de țară pentru a le da tinerețe. tea Reflectind la toate aces­cind­rozele-nfloresc, avem imaginea atmosferei sărbătorești căreia ii sporim frumusețea tniîmpinind cele două sărbători. Și fiindcă mai avem și o pornire ancestrală spre cîn­tec și spre joc, așa cum o dovedim într-o adevărată dezlănțuire de spiritualitate românească pe scenele Festi­valului național „Cintarea României", suntem­ pe deplin pregătiți. Ne vom întîlni î­n piețele orașului, în parcuri, unde se leagănă bulgări de liliac in ramuri și ne in­cintă flăcările lalelelor, în locurile de popas. Alămurile și alăutele și jocurile vor da glas cintecului de arminden, preludiu in această primă­vară la marele jubileu po­litic din viața patriei. Cu prilejul zilei de 1 Mai, colectivul ziarului nostru felicită călduros cititorii săi, pe colabo­ratorii și corespondenții voluntari, urîndu-le noi succese în muncă și viață. I ■ Te; 5 (A­g­e­n­t 13677), I Ordinat I ora 18 I crizie I matur, I cadrul I maturgi I ■ '.Pi I 43850), f I de argi 1 11; 13,­ 8 20,15. K I­lefon 14 I Fiica a I neu­tra I­colului I 16; 18 I Decemb I 33236), i­­­nul vin. 1 rone — 1 II, 1 13,15 ;ori I crucea I tuni, ori I „8 Mai" U filmul: O­rele 16 ; g PH­M­H (telefon­a­ția cale­i de artă §§ nr. 10 ) sunt de: § rele 10­ = Olteniei L­a Corecți: r­asa ! H vizitate 1 10—18, g cesul 1 g feriști ; g iunie-ii g lea­te­­g între o (Urmare din pag I) în opera gigantică de fău­rire a unei civilizații mate­riale și spirituale superioare în patria noastră, sensul înalt pe care-1 atribuim a­­cestei activități constructive în care vedem prin­cipala noastră contribuție la afirmarea superiorității so­cialismului, la creșterea for­țelor țărilor socialiste. Măr­turie a capacității creatoare a unui popor liber, stăpîn pe destinele sale, succesele noastre se constituie într-un puternic imbold de luptă pentru masele muncitoare din țările care suportă încă lugul exploatării, pentru po­poarele c are au pornit să-și făurească un nou destin. Sub flamurile sărbătorești de armindeni, ne-am reîn­noit și înfăptuim angajamen­tul obștesc de a intensifica ritmul muncii noastre pen­tru a supune și comprima timpul, pentru a deveni o țară dezvoltată, pentru păși in­ rînd­ul națiunilor a­ a­vansate, materializînd cu fermitate programul de an­vergură, definit magistral, cu clarviziune și realism științific de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­gresul al Xll-lea al parti­dului. In sincronism cu dez­voltarea impetuoasă, multi­laterală a țării, județul Dolj cunoaște o ascensiune eco­­nomico-socială viguroasă și complexă, devenind, dintr-o zonă lipsită de industrie, cu o agricultură aservită lati­fundiilor „celor 1000 de mo­șieri", un județ al indus­triilor de vîrf, al unei agri­culturi moderne, cetate a în­­vățămîntului, științei și cul­turii, a civilizației și bună­stării. In cincinalul recent încheiat, producția globală industrială în județ a cres­cut cu 48 la sută față de cincinalul anterior, realizîn­­du-se, față de aceeași peri­oadă, sporuri cu 16 la sută la îngrășăminte azotoase, cu aproape 60 la sută la mo­toare electrice, cu 13 la sută la transformatoare electrice și cu 14 la sută la prefabri­cate din beton armat, iar numărul apartamentelor date în folosință populației crescut cu circa 77 la sută.­­ La nivelul anului 1980, Dol­jul realizează întreaga pro­ducție de transformatoare de forță a țării, 61,6 la sută din producția de locomotive e­­lectrice și diesel-electrice, a­­proape 20 la sută din pro­ducția națională de îngrășă­minte chimice, 5 la sută din cea de tractoare, proporții însemnate din producțiile de zahăr, ulei, confecții și multe alte produse ale industrial ușoară și alimentară. Sub raportul investițiilor materializate în Județ,­ Dol­jul ocupă locul patru pe țară, noile obiective și ca­pacități moderne intrate re­cent în funcțiune sau în curs de finalizare amplificînd perspectiva afirmării indus­triale a Județului, creșterii ponderii sale în activitatea de export. Ocupăm, de ase­menea, la nivelul anului 1980, locul opt pe țară in ce privește numărul personalu­lui muncitor — clasa mun­citoare, organizația jude­țeană de partid, cu puternice tradiții revoluționare, afir­mă o experiență și capaci­tate de mobilizare concre­tizate în mari și prestigioase înfăptuiri, într-o tot mai profundă modelare a clima­tului etico-moral, a virtuți­lor profesionale și umane superioare, proprii omului nou. O evoluție mereu ascen­dentă înscrie agricultura, ramură principală a econo­miei, care a beneficiat de un remarcabil efort de investi­ții din partea statului, ma­terializate in sisteme de iri­gații însumînd în Dolj a­­proape un sfert de milion hectare, în importante do­tări tehnice, capacități zoo­­tenice moderne. In cincina­lul 1976—1980, față de cel anterior, producția medie de cereale boabe a crescut, pe total județ, cu 226,9 mii tone, din care la porumb boabe cu peste 198 mii tone, la floarea-soarelui cu 17,3 mii tone, la sfeclă de zahăr cu 28,8 mii tone, la cartofi cu 20.8 mii tone, la legume cu 65,4 mii tone și la fructe cu 14.9 mii tone. Remarcabile sînt înfăptui­rile în domeniul ridicării bunăstării populației, cinci­nalul 1976—1980 marcînd creșterea retribuțiilor reale ale oamenilor muncii și a veniturilor țărănimii cu cir­­ca 30 la sută, sporirea pen­siilor, un vast program al construcțiilor de locuințe, determinând remodelarea zo­nei centrale a Craiovei și dezvoltarea unor mari an­sambluri urbanistice dotate complex, înflorirea orașelor din județ și a comunelor. In noul cincinal în care am intrat, Doljul se va afir­ma, în continuare, tot mai puternic, ca unul din jude­țele dezvoltate ale țării, cu o pondere accentuată a in­dustriilor de vîrf, cu o agri­cultură avansată, corespun­zător noii revoluții pe care o înfăptuim în acest dome­niu. Intîmpinăm Inițiul de mai și jubileul partidului cu planul producției marfă in­dustrială, investițiile și alți indicatori — pe perioada care a trecut din acest an — realizați înainte de termen, cu importanta campanie a însămînțării porumbului în­cheiată încă de la 24 aprilie — succese care dovedesc că, in industrie, în agricultură, oamenii muncii acționează ferm în direcția realizării unei calități noi, superioare, în toate sectoarele de acti­vitate.­­ După cum se știe, recent au fost înmînate de însuși secretarul general al parti­dului, președintele Repu­blicii, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, înalte distincții conferite Județului Dolj pen­tru locuri fruntașe ocupate în întrecerea județelor țării, pentru rezultatele obținute în industrie, construcții, transporturi, circulația măr­­furilor, precum și în agri­cultură, iar o serie de uni­tăți economice doljene au cîștigat titlurile de fruntașe sau evidențiate pe ramură. Avem, de asemenea, nume­roase întreprinderi care se mențin consecvent in clasa­mentul fruntașilor județului, unități agricole cu producții medii valoroase la culturile agricole, te zootehnie, te alte domenii. Toate aceste înfăptuiri au fost dobîndite învingîndu-se o serie greutăți, de neajunsuri de în multe întreprinderi, ca și în unități agricole, în condițiile acestei capricioase primă­veri cînd lucrătorii ogoare­lor doljene au apărat cul­turile de amenințarea ape­lor, dovedindu-se încă dată, că atunci cînd acțio­o­năm cu pricepere și hărni­cie, in strînsă unitate, pot fi învinse orice greutăți, pot fi îndeplinite sarcinile ce ne stau in față. Cu prilejul sărbătoresc al Zilei muncii, al jubileului partidului, adresăm frunta­șilor tuturor colectivelor de oameni ai muncii din indus­trie, agricultură, intelectua­lității, organelor și organi­zațiilor de partid, sindicale și de tineret, comuniștilor, cele mai calde felicitări îm­preună cu urarea de a ob­ține noi și mari succese In viitor ! Stă In tradiția mișcării noastre revoluționare, a bu­nului simț românesc și cu deosebire­a oamenilor aces­tor meleaguri — ca intr-o asemenea zi de săr­bătoare să evocăm nu nu­mai ceea ce am realizat ci, totodată, să ne mobilizăm energiile pentru cîștigarea bătăliilor care ne așteaptă. Anul pe care ne aflăm este hotărîtor pentru abordarea obiectivelor noului cincinal, pentru a realiza pași hotă­râți în efortul de înfăptuire a unei calități superioare in industrie, a unei profunde revoluții agrare. In această perspectivă, trebuie să ac­ționăm stăruitor, zi de zi, pentru îndeplinirea produc­­­ției fizice și nete, cu priori­tate a exportului, să asigu­răm utilizarea intensivă a capacităților valorificarea de producție, superioară resurselor interne, economi­a șirea materiilor prime, com­bustibililor și energiei, îm­bunătățind continuu calita­tea produselor. Pe șantiere să implyiem pretutindeni or­dinea și disciplina, spiritul gospodăresc, lichidarea risi­pei, aplicarea celor mai efi­ciente soluții pentru a asi­gura punerea in funcțiune la termen și­­ ch­iar în devans a tuturor obiectivelor, la prioritate­a marilor investi­ții pentru care 1981 consti­tuie un an hotăritor. Lucră­torii ogoarelor — țărani, me­­canizatori, specialiști, să asi­gure buna întreținere a cul­turilor, toate lucrările agri­cole, activitatea complexă și de înaltă răspundere din zootehnie — astfel incit să obținem producții cit mai mari în toate domeniile, pe măsura potențialului valoros, material și uman, de care dispunem, a cerințelor eco­nomiei naționale. Să facem totul pentru a răspunde chemării partidu­lui, a secretarului nostru general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, spre a da viață prevederilor Progra­mului partidului, hotărîrilor Congresului al Xll-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea e­­conomico-socială tot mai ac­­celerată a patriei, spre bi­nele și prosperitatea întregii națiunii. Cu certitudinile prezentului si VIN­I 10,30 H toresc. g cîntece g triptice g nare. 1 g mim, 1 g omagiu g și dan­­ tătorii g cu trii m patriei. V­rii. 11, g viată ric. u H — zile g tru­pei g Concer gj Telex, g de­m. g de ere = def er g Teatru H ehe, It g dem. I. g titlului H inimile H Timp ; g creație g 18,50 Îl g Telesu! = și act. g nată ! g unitate g muncii g spectat g nat­zi­g 21,00 g „Facep g produc g Bucuri g jurnal. I­E& g Prev 1 în OU g mătoa: g comun g rologu g Vreme Ü bătoar­e tempei g­rabil ,g locale ,g ploaie, g poviță g Vîntul m rat. Ti­g nime g Intre 1 g maxiit § 1# gra Ibuh

Next