Inainte, mai 1981 (Anul 38, nr. 11230-11255)
1981-05-01 / nr. 11230
ÎNAINTE NUMELE TÎRZI Eu nu strig numele țării în poeme de dragoste, îl șoptesc sau poate și mai mult în fiecare clipă-1 gîndesc (în taină) cu mintea, cu fapta, cu inim care scrie aceste cuvinte, sau poate și mai mult cu toată dragostea, desigur cu viața, cu singura mea viață sau poate și mai mult. Constantin OPRICA cenaclul literar „Condeie muncitorești" Veniți cu zările în brațe Cu aștri, aripe de zbor — Un soare nou azi înflorește In noi, mirific viitor. Deschideți porțile la inimi Să intre-n ele mări de vise Și curgeți, lumină fierbinte, Peste cărările deschise. Veniți cu sete de lumină Durînd din cîntece stindard. O primăvară comunistă Ne cheamă-n mugurii ce ard. Barbu STANCIU-DOLJ cenaclul „Condeie muncitorești“ FLORILEGIU LIRIC FLOARE ROȘIE DE MAI UN CUVÎNT, UN DESTIN Când ai fi trecut pragul înțelegerii am prins cu sfială un cuvînt, o pasăre dorită pe care o așteptam cu înfrigurare. De-atunci l-am auzit și l-am trăit neîntrerupt. Unde era lumină venea s-o sporească cu razele lui de foc și de maci. Unde era întuneric și greu, odată rostit, aprindea inimile și încorda trupurile punând umărul și mintea. Cuvîntul acesta e un destin, la iîstanțelepciunii e tot mai tînăr fiindcă el întinerește lumea. Cuvîntul acesta, cuvîntul Partid, e numele meu și al vostru, e numele împlinirilor noastre. Toma GRIGORIE cenaclul literar „Tudor Arghezi" Mîndră zi de primăvară crești sub steaua de rubin - flacără de-azur, pe țară și pe frunte — gînd senin. Tu, în primăvara țării, tinerețe de ne-nfrînt, aripi mari redai cîntării libertății pe pămînt. Peste noapte, răsărituri să reînflorești mereu, să te urce în zenituri flacăra — Partidul meu. DESCHIDEȚI PORȚILE LUMINII OFRANDA Primește-mă cu brațele larg deschise. Vin de departe. Din grădina florilor de mai Ți-am adus lumină și dragoste pentru tot ce-i mai frumos. • Ți-am adus corole de cîntec, de sînge picurat din petale de lalele. O floare rară ți-aduc, Partid., Primește-mă cu brațe deschise, Să-ți bucur casa cu lumină din mai, Să-ți luminez tîmplele cu pace, cu dragoste și cer senin. Camelia FLORESCU elevă la Liceul „N. Bălcescu“ Craiova Floare roșie de mai, treaptă fragedă spre soare, către-al fructelor alai spre viața înnoitoare. N. PETREVRANCEANU Asociația „Doliul literar și artistic“ ÎNROURARE Noi avem încă înțelepciunea de-a ne înroura la foșnetul ierbii și curajul de-a urî trecătoare ninsori de rugină ale planetei. Abia rostite, cuvintele noastre prind aripi, devin cîntec, lumină și vindecă răni. Pentru că singurele arme pe care de milenii le perfecționăm sunt omenia și mistuitoarea sete de adevăr. Dumitru BALA cenaclul „Tudor Arghezi“ « 1 — V — 1981 Ms Cîntec de arminden (Urmare din pag. I) sporesc originalitatea spațiului din inima Băniei. Meritul le aparține in buner măsură proiectanților și arhitecților ale căror nume s-ar cuveni, respectîndu-se pe mai departe niște obiceiuri ce ne onorează, să le descoperim înscrise pe un crîmpei de fronton. Se construiește cu febrilitate pe marile platforme industriale, ducîndu-se mai departe succesele din primul trimestru al anului cînd planul de investiții a fost depășit. Citesc intr-o revistă prăfuită, culeasă dintr-o arhivă, că în alte vremuri, o primă zi din luna mai a fost sărbătorită in Lunca Jiului unde s-au intîlnit în jurul bucatelor așezate pe ștergare, meseriașii și calfele din atelierele orașului, împreună cu familiile lor. Timpul a trecut. Bănia acelor ani a întinerit, a devenit un oraș al electrotehniștilor, chimiștilor, constructorilor de tractoare, de utilaj greu, de autoturisme, al studenților și al unor oameni care, in diferite compartimente de activitate, pu număr voinic la dezvoltarea societății in lumina unor linii directoare stabilite cu rigurozitate științifică de partidul nostru care, aniversîndu-și 60 de ani de la înființare, se dovedește mai tînăr ca niciodată. La noianul de împliniri cu care am intrat în cea de a 60-a primăvară a partidului, oamenii muncii adaugă valori ce le sporesc demnitatea. Cei de la Întreprinderea de utilaj greu, deși nu au o tradiție in industria constructoare de mașini, unitatea lor fiind tinără (actul ei de naștere a fost semnat cu prilejul uneia dintre vizitele de lucru pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a făcut in municipiul nostru), construiesc prese de 80 de tone-forță, strunguri gigant, freze longitudinale portal. Printre alte succese de seamă, muncitorii de la „Electroputere“ echipează hidrocentrala de la poalele muntelui Cioclovina cu transformatorul electric de 130 MVA, grăbind momentul inaugural al Sistemului hidrotehnic și energetic Cerna — Motru — Tismana. Craiova trimite produse chimice în țări de pe alte continente, prezintă tractoare multifuncționale la târguri internaționale. Craiova se afirmă ca un centru cultural de prim rang al patriei, tinerii instruiți în facultățile ei se statornicesc în diferite colțuri de țară pentru a le da tinerețe. tea Reflectind la toate acescindrozele-nfloresc, avem imaginea atmosferei sărbătorești căreia ii sporim frumusețea tniîmpinind cele două sărbători. Și fiindcă mai avem și o pornire ancestrală spre cîntec și spre joc, așa cum o dovedim într-o adevărată dezlănțuire de spiritualitate românească pe scenele Festivalului național „Cintarea României", suntem pe deplin pregătiți. Ne vom întîlni în piețele orașului, în parcuri, unde se leagănă bulgări de liliac in ramuri și ne incintă flăcările lalelelor, în locurile de popas. Alămurile și alăutele și jocurile vor da glas cintecului de arminden, preludiu in această primăvară la marele jubileu politic din viața patriei. Cu prilejul zilei de 1 Mai, colectivul ziarului nostru felicită călduros cititorii săi, pe colaboratorii și corespondenții voluntari, urîndu-le noi succese în muncă și viață. I ■ Te; 5 (Agent 13677), I Ordinat I ora 18 I crizie I matur, I cadrul I maturgi I ■ '.Pi I 43850), f I de argi 1 11; 13, 8 20,15. K Ilefon 14 I Fiica a I neutra Icolului I 16; 18 I Decemb I 33236), inul vin. 1 rone — 1 II, 1 13,15 ;ori I crucea I tuni, ori I „8 Mai" U filmul: Orele 16 ; g PHMH (telefonația calei de artă §§ nr. 10 ) sunt de: § rele 10 = Olteniei La Corecți: rasa ! H vizitate 1 10—18, g cesul 1 g feriști ; g iunie-ii g leateg între o (Urmare din pag I) în opera gigantică de făurire a unei civilizații materiale și spirituale superioare în patria noastră, sensul înalt pe care-1 atribuim acestei activități constructive în care vedem principala noastră contribuție la afirmarea superiorității socialismului, la creșterea forțelor țărilor socialiste. Mărturie a capacității creatoare a unui popor liber, stăpîn pe destinele sale, succesele noastre se constituie într-un puternic imbold de luptă pentru masele muncitoare din țările care suportă încă lugul exploatării, pentru popoarele c are au pornit să-și făurească un nou destin. Sub flamurile sărbătorești de armindeni, ne-am reînnoit și înfăptuim angajamentul obștesc de a intensifica ritmul muncii noastre pentru a supune și comprima timpul, pentru a deveni o țară dezvoltată, pentru păși in rîndul națiunilor a avansate, materializînd cu fermitate programul de anvergură, definit magistral, cu clarviziune și realism științific de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al Xll-lea al partidului. In sincronism cu dezvoltarea impetuoasă, multilaterală a țării, județul Dolj cunoaște o ascensiune economico-socială viguroasă și complexă, devenind, dintr-o zonă lipsită de industrie, cu o agricultură aservită latifundiilor „celor 1000 de moșieri", un județ al industriilor de vîrf, al unei agriculturi moderne, cetate a învățămîntului, științei și culturii, a civilizației și bunăstării. In cincinalul recent încheiat, producția globală industrială în județ a crescut cu 48 la sută față de cincinalul anterior, realizîndu-se, față de aceeași perioadă, sporuri cu 16 la sută la îngrășăminte azotoase, cu aproape 60 la sută la motoare electrice, cu 13 la sută la transformatoare electrice și cu 14 la sută la prefabricate din beton armat, iar numărul apartamentelor date în folosință populației crescut cu circa 77 la sută. La nivelul anului 1980, Doljul realizează întreaga producție de transformatoare de forță a țării, 61,6 la sută din producția de locomotive electrice și diesel-electrice, aproape 20 la sută din producția națională de îngrășăminte chimice, 5 la sută din cea de tractoare, proporții însemnate din producțiile de zahăr, ulei, confecții și multe alte produse ale industrial ușoară și alimentară. Sub raportul investițiilor materializate în Județ, Doljul ocupă locul patru pe țară, noile obiective și capacități moderne intrate recent în funcțiune sau în curs de finalizare amplificînd perspectiva afirmării industriale a Județului, creșterii ponderii sale în activitatea de export. Ocupăm, de asemenea, la nivelul anului 1980, locul opt pe țară in ce privește numărul personalului muncitor — clasa muncitoare, organizația județeană de partid, cu puternice tradiții revoluționare, afirmă o experiență și capacitate de mobilizare concretizate în mari și prestigioase înfăptuiri, într-o tot mai profundă modelare a climatului etico-moral, a virtuților profesionale și umane superioare, proprii omului nou. O evoluție mereu ascendentă înscrie agricultura, ramură principală a economiei, care a beneficiat de un remarcabil efort de investiții din partea statului, materializate in sisteme de irigații însumînd în Dolj aproape un sfert de milion hectare, în importante dotări tehnice, capacități zootenice moderne. In cincinalul 1976—1980, față de cel anterior, producția medie de cereale boabe a crescut, pe total județ, cu 226,9 mii tone, din care la porumb boabe cu peste 198 mii tone, la floarea-soarelui cu 17,3 mii tone, la sfeclă de zahăr cu 28,8 mii tone, la cartofi cu 20.8 mii tone, la legume cu 65,4 mii tone și la fructe cu 14.9 mii tone. Remarcabile sînt înfăptuirile în domeniul ridicării bunăstării populației, cincinalul 1976—1980 marcînd creșterea retribuțiilor reale ale oamenilor muncii și a veniturilor țărănimii cu circa 30 la sută, sporirea pensiilor, un vast program al construcțiilor de locuințe, determinând remodelarea zonei centrale a Craiovei și dezvoltarea unor mari ansambluri urbanistice dotate complex, înflorirea orașelor din județ și a comunelor. In noul cincinal în care am intrat, Doljul se va afirma, în continuare, tot mai puternic, ca unul din județele dezvoltate ale țării, cu o pondere accentuată a industriilor de vîrf, cu o agricultură avansată, corespunzător noii revoluții pe care o înfăptuim în acest domeniu. Intîmpinăm Inițiul de mai și jubileul partidului cu planul producției marfă industrială, investițiile și alți indicatori — pe perioada care a trecut din acest an — realizați înainte de termen, cu importanta campanie a însămînțării porumbului încheiată încă de la 24 aprilie — succese care dovedesc că, in industrie, în agricultură, oamenii muncii acționează ferm în direcția realizării unei calități noi, superioare, în toate sectoarele de activitate. După cum se știe, recent au fost înmînate de însuși secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, înalte distincții conferite Județului Dolj pentru locuri fruntașe ocupate în întrecerea județelor țării, pentru rezultatele obținute în industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor, precum și în agricultură, iar o serie de unități economice doljene au cîștigat titlurile de fruntașe sau evidențiate pe ramură. Avem, de asemenea, numeroase întreprinderi care se mențin consecvent in clasamentul fruntașilor județului, unități agricole cu producții medii valoroase la culturile agricole, te zootehnie, te alte domenii. Toate aceste înfăptuiri au fost dobîndite învingîndu-se o serie greutăți, de neajunsuri de în multe întreprinderi, ca și în unități agricole, în condițiile acestei capricioase primăveri cînd lucrătorii ogoarelor doljene au apărat culturile de amenințarea apelor, dovedindu-se încă dată, că atunci cînd acțioonăm cu pricepere și hărnicie, in strînsă unitate, pot fi învinse orice greutăți, pot fi îndeplinite sarcinile ce ne stau in față. Cu prilejul sărbătoresc al Zilei muncii, al jubileului partidului, adresăm fruntașilor tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industrie, agricultură, intelectualității, organelor și organizațiilor de partid, sindicale și de tineret, comuniștilor, cele mai calde felicitări împreună cu urarea de a obține noi și mari succese In viitor ! Stă In tradiția mișcării noastre revoluționare, a bunului simț românesc și cu deosebirea oamenilor acestor meleaguri — ca intr-o asemenea zi de sărbătoare să evocăm nu numai ceea ce am realizat ci, totodată, să ne mobilizăm energiile pentru cîștigarea bătăliilor care ne așteaptă. Anul pe care ne aflăm este hotărîtor pentru abordarea obiectivelor noului cincinal, pentru a realiza pași hotărâți în efortul de înfăptuire a unei calități superioare in industrie, a unei profunde revoluții agrare. In această perspectivă, trebuie să acționăm stăruitor, zi de zi, pentru îndeplinirea producției fizice și nete, cu prioritate a exportului, să asigurăm utilizarea intensivă a capacităților valorificarea de producție, superioară resurselor interne, economia șirea materiilor prime, combustibililor și energiei, îmbunătățind continuu calitatea produselor. Pe șantiere să implyiem pretutindeni ordinea și disciplina, spiritul gospodăresc, lichidarea risipei, aplicarea celor mai eficiente soluții pentru a asigura punerea in funcțiune la termen și chiar în devans a tuturor obiectivelor, la prioritatea marilor investiții pentru care 1981 constituie un an hotăritor. Lucrătorii ogoarelor — țărani, mecanizatori, specialiști, să asigure buna întreținere a culturilor, toate lucrările agricole, activitatea complexă și de înaltă răspundere din zootehnie — astfel incit să obținem producții cit mai mari în toate domeniile, pe măsura potențialului valoros, material și uman, de care dispunem, a cerințelor economiei naționale. Să facem totul pentru a răspunde chemării partidului, a secretarului nostru general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, spre a da viață prevederilor Programului partidului, hotărîrilor Congresului al Xll-lea al P.C.R. pentru dezvoltarea economico-socială tot mai accelerată a patriei, spre binele și prosperitatea întregii națiunii. Cu certitudinile prezentului si VINI 10,30 H toresc. g cîntece g triptice g nare. 1 g mim, 1 g omagiu g și dan tătorii g cu trii m patriei. Vrii. 11, g viată ric. u H — zile g trupei g Concer gj Telex, g dem. g de ere = def er g Teatru H ehe, It g dem. I. g titlului H inimile H Timp ; g creație g 18,50 Îl g Telesu! = și act. g nată ! g unitate g muncii g spectat g natzig 21,00 g „Facep g produc g Bucuri g jurnal. IE& g Prev 1 în OU g mătoa: g comun g rologu g Vreme Ü bătoare tempei grabil ,g locale ,g ploaie, g poviță g Vîntul m rat. Tig nime g Intre 1 g maxiit § 1# gra Ibuh