Inainte, august 1982 (Anul 39, nr. 11618-11642)

1982-08-01 / nr. 11618

Cuprinzătoare și rodnică. In plan e­­ducativ, a fost paleta de manifestări culturale grupate sub genericul Zilele revistei „Luceafărul“ în județul Dolj, organizate de cunoscutul hebdomadar al Uniunii scriitorilor din România In colaborare cu Comitetul Județean de cultură și edu­cație socialistă. Dedicată ce­­lei de-a 38-a aniversări a revoluției de eliberare socia­lă și națională, antifascistă și antiimperialistă, acțiunea a programat, de-a lungul a patru zile, întîlniri ale unor scriitori din Bucu­rești și Craiova cu creatori și iubitori doljeni de literatură. Au avut loc co­locvii, dezbateri, șezători literare — la Regionala de căi ferate Craiova, la așezămintele culturale din comunele Bechet și Ostroveni, la I.P.I.L.F. Ca­lafat, localități în care condeierii au efectuat și vizite de documentare, în unități economico-sociale. Afișul ma­nifestărilor a cuprins, de asemenea, lansarea (la „Casa cărții" din Craiova) a volumului de versuri „Elegii poli­tice“ purtînd semnătura apreciatului poet Ion Gheorghe; împreună cu aces­ta, la acțiunile amintite au mai parti­cipat poetul Nicolae Dan Fruntelată, redactor șef al revistei „Luceafărul“, criticul literar Arthur Silvestri, redac­tor la aceeași revistă, cărora li s-a a­­dăugat un „pluton“ masiv de conde­ieri doljeni, dintre care amintim pe Ilarie Hinoveanu (directorul Editurii „Scrisul românesc“), Dan­ Ion Vlad, Ion Pachia Tatomirescu, Nicolae Pe­­tre­ Vrânceanu, Ioana Dinulescu, Ște­fan Tunsoiu, Constantin Dumitrache, Petre Ivancu. Dintre cenacliștii amfi­trioni au citit din creațiile proprii sau au participat la dezbateri Cornelia Hristea-Cebucescu, Elena Preda, Con­stantin Păun, Val. Smarand Popescu, Mihai Marcu, Sorin George Vidoe, loan Nică, Gh. Toma Ofițerescu, Ni­colae Ionescu, Mitre Arambașa, Gh. Boaghe, Elena Chițimia, Ștefan Mai­­mare și Ionel Popa. Numărul mare al acestor candidați la... eternitatea literară probează vi­goarea activității cenacliste din jude­țul nostru. Merită a fi subliniată cali­tatea cu totul deosebită a manifestă­rilor organizate, satisfacția oaspeților (mărturisită, de altfel, în public), fiind cu atât mai mare, cu cit ei au putut constata că la Bechet, Os­troveni, Calafat și Cra­iova dragostea pentru li­teratură este susținu­tă de... inima mare a multora dintre cei amintiți, unii din­tre ei de o înzestrare creatoare incon­testabilă. Și, dacă pentru însemnările noastre am ales drept titlu Aurul din „Clepsidre“... am făcut-o pentru că, la Bechet, acolo unde activează cenaclul „Clepsidre“ (apropo de nisipurile zbu­rătoare din zonă și nu numai...), am avut sentimentul înălțător al întilnirii cu cel mai valoros cerc de creație li­terară din sudul Olteniei, cerc în com­ponența căruia intră oameni de har, ce și-au făcut un frumos ideal din promovarea literaturii originale, pa­triotice și umaniste. DAN LUPESCU Zilele revistei „Luceafărul“ în județul Dolj Aurul din „Clepsidre“••• Cooperativa meșteșugă­rească „îmbrăcămintea“ Craiova. Gh. Rizea și Iu­lian Agulescu sunt apre­ciați de clientelă pentru calitatea superioară a confecțiilor executate. Foto. Gelu Giurcă ÎNAINTE Dezbatere pe teme medicale La Craiova a avut loc recent o interesantă și instructivă dezbatere publică pe marginea prevederilor Proiectului Programului de ali­mentație științifică a populației, organizată de Universitatea cultural-științifică, Direcția județeană sanitară și Filiala Dolj al U.S.S.M. Tema dezbaterii „Alimentația științifică și starea de sănătate“ a dat posibilitate unui viu și fructuos dialog între dr. Cornelia Tă­­nase și publicul prezent la această reușită acțiune. S-a evidențiat, cu acest prilej, rolul important al unei alimentații raționale, echi­librate in prevenirea îmbolnăvirilor. S-a reliefat, totodată, necesitatea cunoaș­terii și însușirii prevederilor Proiectului Pro­gramului de alimentație științifică, formării deprinderilor de alimentație științifică, de către fiecare cetățean, factor important în asigurarea sănătății tuturor oamenilor. RADIO CRAIOVA DUMINICA 1 AUGUST 9,00 Univers sonor dumini­cal. Anii Eliberării, anii lu­minii (I) — Drobeta-Turnu Severin. 10,00 Prietenii mu­zicii. 10,20 Album săptămî­­nal. 11,00 Sistemele de iriga­ții la întregul potențial — în Dolj. 12,00 Radio-club mu­zical. 12,45 Femina. Activi­tăți privind alimentația ști­ințifică a populației. 13,30 Album folcloric. 14,00 Afir­mări sub soarele lui August 23 — Tg. Jiu. 14,10 Melodii din filme. Autoservice „Dacia“ din Segarcea (Urmare din pag. I) Autoservice „Dacia“ din Cra­iova și primăria din Segar­cea care, împreună cu lotul de construcții al T.C. Ind., cu elevii Liceului agroindus­trial și cu personalul altor unități, au contribuit la re­alizarea diferitelor lucrări calificate și necalificate, în­tre care și 200 mc umpluturi de pămînt, obținîndu-se ast­fel economii la prețul de cost al construcției in valoa­re de peste 200 000 lei. Nu putem conchide această su­mară prezentare fără a sub­linia eforturile susținute de­puse de propriii muncitori de la Autoservice „Dacia" din Segarcea, care au parti­cipat zilnic la montajul și punerea în funcțiune a uti­lajelor și a altor instalații. EPIGRAME Unui elev : Mintea-i strălucește Dar are o boală. Aeru-i priește Dincolo­ de școală. MILTIADE IONESCU Dioptrii: Patru ochi ai cind știi carte Zice azi orice netot Unii doar de vorbă-au parte Chiar eu... ochelari cu tot. D. F. IONESCU-GHINDENI ■ 1 — VIII — 1982 Manuscris Rotundă fără De-alung de veacuri te cîntară Poeții toți, rotundă țară, Și-n sufletele lor curate Ei te-au păstrat cu demnitate. Sub cerul tău scăldat în soare Ți-au dăltuit în chihlimbar O vatră-n veci nemuritoare Cu scut de inimi pe hotar. Toți voievozii adormiți în lut, Cu dragostea în el nevătămată, Veghează pacea noului născut — Orologiul libertății ne-ncetat să bată. Cînd plugul de lumină peste veacuri ară Să înflorească-n veacuri candelabre noi — Tu, far nestins, rotundă țară, Urci în eternitate încununînd eroi. BARBU STANCIU-DOLJ cenaclul „Condeie muncitorești“ Curier juridic lg Chircu Florea, Brato­­voești. Vă rugăm să vă a­­dresați direct organului de miliție, care va face cerce­tările și stabili faptele. H­ioteanu Tudor, Do­­brești. Decretul Consiliului de Stat nr. 395 din 25 decem­brie 1981 privind contractă­rile și achizițiile de anima­le, păsări și produse animale a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1982. Bufii Teodora. Drănic. Sunt scutiți de taxă de în­scriere și de abonament pen­tru radio, televiziune și ra­­dioficare, invalizii de război gradele I sau II (Decretul nr. 473/1977). De asemenea, inva­lizii de război sunt scutiți de plata impozitelor și taxelor locale reglementate prin De­cretul Consiliului de Stat nr. 425/1981.­­ Nițu­ Gheorghe, Făgețel, jud. Olt. Problema sesizată de dv. este de competența consiliului de conducere, ca organ executiv al adunării generale a cooperativei agri­cole de producție, căruia vă sfătuim să vă adresați. II I­upu Ioana, Școlile profesionale Băilești, pregă­tesc muncitori calificați în strânsă legătură cu cerințele de forță de muncă ale eco­nomiei naționale pentru anu­mite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat po­trivit legii. Retribuția tarii fără a muncitorilor se stabi­­lește diferențiat, pentru fie­care categorie sau funcție, pe un nivel de bază și două trepte de retribuire. Prin treptele de retribuire, în ca­drul categoriei de încadrare, retribuția tarifară se dife­rențiază în funcție de calită­țile personale ale muncitori­lor, reflectate prin rezulta­tele obținute în muncă (art. 49 din Legea nr. 28-­1978 și art. 16 din Legea nr. 57/1974. C. BOGHEANU consilier juridic Simpozioane întreprinderea cinemato­grafică județeană, în colabo­rare cu Consiliul municipal Craiova al sindicatelor și co­mitetele de partid de la I.R.A., I.T.M.A., I.U.G., „E­­lectroputere", Regionala C.F.R. Craiova, a organizat ample simpozioane pe tema : „România socialistă promo­toare fermă pentru dezar­mare și pace“. Dezbaterile au fost urmate de vizionarea filmelor „Mondo umano“, „Zidul“, „Liniștea din „ dineuri“, „Convoiul“. m­agazin dlumin ...pentru transportul nisi­pului și pietrișului necesare construcției Sistemului hi­droenergetic și de navigație de la Porțile de Fier I a fost realizată o instalație unică în felul ei ? E vorba de un funicular construit pe două fire, fixate pe piloni de sus­ținere situați la 465 metri unul de altul j înălțimea a­­cestora : 43 metri. Au fost necesare 40 de cabluri de o­­țel, unele cu diametrul de 60 mm. ..la Sf. Gheorghe (județul Tulcea) se află cea mai în­­ știați că... tinsă plajă de pe litoralul românesc al Mării Negre și cea mai compactă suprafață (240 000 ha) stuficolă de pe glob ? ...au fost găsite, intacte, boabe de orez din recolta de acum 700 de ani ? Se aflau pe o corabie construită în timpul dinastiei Song (1127— 1279), descoperită nu demult, la 3 metri adincime, pe o plajă a Golfului Tsinancheou din China ? DUMITRU VASI-ȘOIMOȘANU­ I C­A­L Fără cuvinte... Supărare la Elche Cînd, acum 4 ani, micul orășel Elche de pe litoralul sud-estic al Spaniei, a fost ales ca loc de desfășurare a meciurilor din cadrul cam­pionatului mondial de fot­bal, cei 200 000 de locuitori au spus că a sosit momentul să-și redreseze balanța fi­nanciară. Dar, cu toate că aici au jucat meciuri echipe­le Belgiei, Ungariei și Sal­vadorului, orașul n-a suferit nici o schimbare. Majorita­tea locuitorilor a preferat te­levizorul, iar turiștii și su­porterii — plăjile. Ca urma­re, majoritatea biletelor au rămas nevindute. „Tot ceea ce am realizat — a declarat cu amărăciune primarul ora­șului — a fost un împrumut de 300 000 de dolari, cu plata în 10 ani, pen­tru a șoseaua repara care duce spre sta­dion­. Cămilele in lume Somalia este țara cu cel mai mare număr de cămile din lume. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agri­cultură (F.A.O.), cele apro­ximativ 5,4 milioane de că­mile, care există în Somalia, reprezintă o treime din în­treaga lor populație de pe glob. Deși circulația bancnotelor este larg răspîndită în în­treaga țară la unele triburi nomade din Somalia, poziția PRETUTINDENI socială a cuiva este aprecia­tă după numărul și calitatea cămilelor sale. De asemenea, schimburile de cadouri care pecetluiesc o căsătorie se desfășoară în cămile. Acest animal asigură o ga­mă foarte largă de nevoi pentru nomad — de la fap­tele de foarte bună calitate care, frecvent, constituie ba­za dietei zilnice, la pielea folosită la confecționarea sandalelor spre a-i proteja picioarele în lungile călăto­rii de-a lungul și de-a latul deșerturilor dogoritoare ale țării. Opiniile sunt asupra împărțite rezis­tenței la secetă, iar despre povestirile aceas­tă capacitate a cămilei par a fi echivalentul din deșert al istoriilor pescărești. Po­trivit specialiștilor, droma­­derul, cămila cu o cocoașă, din Africa, poate trăi fără apă între 18 și 20 de zile de­­pinzînd de gradul de umidi­tate al hranei și temperatu­ra exterioară. Dar, s-a sta­bilit că aceste mamifere nu depozitează apa nici în co­coașă, nic­i în compartimente speciale ale stomacului. Ceea Emancipare Posturile de poliție din Singapore au primit ordinul să fie cu ochii-n patru la fetele... frumoase îmbrăcate în blugi. In oraș activează o bandă de tinere fete care îi acostează pe bărbați și le fură obiectele de preț și por­tofelele cu bani. Secțiile de poliție susțin că aceste fete erau „nadele“ bandelor de borfași din acest oraș. \ 1 La mare ORIZONTAL : 1) Perla li­toralului românesc — Nume de fată. 2) Pe Dunăre în jos — Briza mării (fig.). 3) în­tins pe plajă — Numai atîta. 4) George Dunăreanu — Hoi­­nar. 5) Serviciu la marină — Din nou. 6) Abreviație me­dicală pentru „lipotiamin­­plrofosfat“ s­— Stațiune bal­­neoclimatică pe Valea Pra­hovei. 7) Eforie Est­ — Au­torul melodiei „Marea salută România". 8) Corabie mai veche — A-și atribui pe­ne­ce face cămila potrivit vieții în deșert este capacitatea de a-și ajusta temperatura cor­pului la cea a mediului și posibilitatea înlocuirii apei pierdute prin transpirație din diferite țesuturi interne, drept o calitate. 9) Roșii de cimp — Dificil. 10) Stațiune balneară pe litoral — Trata­ment la mare. VERTICAL: 1) Stațiune balneară pe litoral. 2) Pofti­cios — Băi calde. 3) Rămas în urmă­­ — Cep ! — Uscat avansat în mare. 4) Fuge după vînat (fem­.) — Con­venție. 5) Port in Portugalia — Ion Ursu. 6) Fruntaș — Loc arid. 7) Ieșită din mare — Cuprinsul mării. 8) Două stațiuni balneare pe litoral — Fără vedere. 9) Unul din pseudonimele lui Vlahuța — AHA stațiune balneară pe li­toral. 10) Stațiune balneară — A­val. Dicționar : STP, PORTO.­ BILA PISOSCHI Craiova ■ „Pa 43850), fi­latorul orele 8,41 15,45 ! 18 grădină, mul . nionist. Pi (telefon 1 Campioni 9 I 1­5 , 18; 20,15­cembrie“ 33236), fi se intoai 11 , 13,30 19,30. La 21,15. fi (telefon I Non-stop, 11; 15,30 , „8 M 19286), fi­racolul ora 16. husarilor seriile I 1 g Exp I ședințele 1 Ceaușesc­ i lumii“ 1 „Nicolae 4 pot fi vi « zeul Olti­s-poziția I „Maria­­ deschisă I etnografi­i m­ei“. 1 „Dosația I 1 quidi“ I salon na : I­tă fotogr 1 chise in I zeului de I poziția I universal I Secția ce I zeului de I poziția d' I res­ift D I­chisă în I­lor de a I vardul 2 I 9 ; vizion­a­rele 10— DL 1 A gf 8,00 Tei că. 8,40 ^ nătatea.­­ q patriei.­­ H muzicii. 1 §­ tului. 11, 0 piilof. §§ duminical I H ne animi portaj pi­gini din Teatru­l șatinii. Cumpăna 18.00 viitor. O curs pent 19.00 Tei Arc pesi August 19,50 Cir­inei, nedoara. 1 artistic, sei retur pe țară, studiouri 22,20 Tei Studioul re. 120V g ProfijM­ jgj Oltenia Evalul 1 _ — 2 aur §g Vremea H ral frum variabil. _ semnala g ploaie, în­­­cărcări < 8 tul va­se la model turnle a cuprins? _ grade, 1; si între 14 (Meteoro d­u Cai­­­ria).

Next