Inainte, iulie 1985 (Anul 42, nr. 12521-12546)

1985-07-02 / nr. 12521

Oră pe oră, din zori și pînă noaptea, cu toate forțele la Recoltarea și depozitarea in cel mai scurt timp a griului­ JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE ■ Pînă aspră grîul a fost recoltat pe 35 la sută din supafața totală. ■ Orice iniziere, cu­ de mică, înseamnă pier­dere de recolt, care nu poate fi admisă nicăieri, sub nici un motiv. ■ Hotărîtoare pentru accelerarea secerișului sînt organizarea temeinică a muncii formațiilor de combine, realizarea vitezelor de lucru pla­nificate. La Poiana Mare, secerișul w I avansează pe un front larg La Poiana Mare,ca de *U £el pretutindeni, ea mai amplă și mai spcoculoasă bătălie a anului - seceri­șul — e in plină dsfășu­­rare. Au stat in fa meca­nizatorilor 1 800 ha » griu, dar de la o zi la ta, cu eforturi maxime, d­trudă, lanurile întinse si nelibe­­rate de povara, atirită e, a rodului. „Griul peare-1­­­edem — ne spune ima­­rul comunei, Gheorg Ene e mai putin un r al pămintului cît mai și o ispravă a omului. Nah, nu 1 a prea ajutat, dar n se­ceta n-a avut prea­stă putere in fa­ța oamelor. Spicul e bun, dar talia­­ e suficient de înaltă pentru ploaia n-a vrut să se ttă și prin zona aceasta,­­la noastră e să-l strînge la­cura cit mai repede, să nu pierdem nimic din ceea ce trebuie pus la adăpost“. E multă îndîrjire în vor­bele și privirea primarului. Din mersul sacadat al șare­tei, care ne poartă spre punctele de lucru, pe în­tinse drumuri de hotar, ză­rim zeci și zeci de asper­­soare care pompează apa dătătoare de viață pe cul­turile viguroase de porumb, lucernă, soia, floarea-soare­­lui Se înțelege că ele nu ar fi arătat atît de bine dacă n-ar fi fost ajutate pină acum cu două-trei , prașile manuale și tot atâtea meca­nice și dacă, la general, pe Ungă aceste lucrări, munca oamenilor nu ar fi cunoscut ce e pregetul la mutatul conductelor, aripilor de ploa­ie, făcând ca măcar ploaia artificială să cadă la timp pe toate suprafețele culti­vate, de care se leagă nă­dejdile celor din Poiana Mare. ...Ajungem într-un tîrziu la tarlaua „Culme“ pe tere­nurile cooperativei agricole „înainte". Lanul de griu e frumos, galben cît vezi cu ochii și se leagănă leneș In adierea vîntului. Pe o fî­șie de miriște, undeva în urma combinelor, sînt adunați cîți­va oameni. Toți, arși de soare, grijulii cu problemele pe care le ridică realizarea vitezei zilnice a combinelor aflate In lucru. Oprea Sima, președintele cooperativei agricole, ne spune că tarlaua respectivă are 96 ha și pînă seara va fi „înghițită“ de cele 7 combine aflate in lu­cru. Contează pe destoinicia mecanizatorilor George Al­­bișoru, Ion Besoiu, Țucu Bărbieru, Ilie Ciobanu, Gheorghe Stoian, Ștefan Bă­­iețoiu, cu toții vrednici și pricepuți. Grija lor perma­nentă e să regleze aparatul de tăiere al combinelor cînd MIRCF.A CANTAK (Continuare in pag. a 111-a) __Mrt&rizatori, operatori, specialiști, oameni ai muii din agricultură ! Nu există acorotorie mai importantă de­cit aceea de a idei cu cea mai mare răs­pundere pentru slăbi secerișul. Folosiți, în acest scop, din­­ combinele și celelalte uti­laje, fiecare oră să de lucru în lanuri, pen­tru a pune cît ii repede la adăpost recolta de griu ! La I.P.S. Filiași Eforturi sistante pentru îndeplinea planului și economise materialelor Media de vizată a­­ ti­rului de la Intreprica de utilaje și piese de lb Filiași este de 24 de dar competența și dăruir co­­fesionale. l-au ajutat­­ b­­țină rezultate deosebin în trecerea socialistă a­­cest ultim și hotărito al actualului cincinal. lri­­mele cinci luni din re­­zultailele au fost tona­te in acest sens : depi de pian de 78 tone utilam­­tru industria materiei de construcții, si retract de 28 tone utilaje pen­n­­duplina exploatării șiu­ 4 crorii­­ lemnului și d­e milioane lei pi<de schimb la producțiaă ; la producția marfă -a­­toare suplimentară din l (KM) mii lei ; la profi­turiá muncii — un plus de 4 S>02 lei/lucrător. In ateliere și secții, mași­nile funcționau din plin. Ne-am oprit, pentru cîtva tim­p, in secția construcții­­montaj utilaje unde harnica formație a maistrului Ion Băcescu executa cu măies­trie un set de grătare, tran­sportoare pentru benzile de cărbune cu lungimea de 5 km, brațe culisante și gru­puri de antrenare pentru în­treprinderea minieră Ber­­bești-Alunu (Vîlcea). Ne-am interesat de calitatea lucră­rilor la controlul tehnic și am aflat că aici, de la în­ceputul anului și pînă în <'OSTII'A I’AM BI AN’U (Continuare în pag. a III-a) Fața în față consilii unice agroindustriale la realizarea vitezei zilnice pe data de 1 iulie a.c. (în procente) l­a nivelul județului, viteza de lucru la recoltatul griului s-a realizat ieri în procent de 77 la sută. AVANSAT* *. RAMASE IN URMA — Amarăștii de Jos la»8 — Molimiști 45 — Perișor 100 — Șimnic 51 — Birca 100 — Predești 65 — Bethel 100 — Moțăței T3 — Calafat 100 — Robănești M Ieri după-amiază, la Teatrul liric din Craiova, a avut loc Adunarea festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învățătorului“ Ieri după-amiază, în sala Teatrului liric din Craiova, intr-o atmosferă însufleți­­toare, a avut loc adunarea festivă consacrată sărbăto­ririi „Zilei Învățătorului“, manifestare tradițională, care au participat reprezen­ta­tanți ai conducerilor unită­ților școlare din județ, ai organizațiilor de tineret și copii, de masă și obștești, cadre didactice evidențiate in activitatea desfășurată in anul școlar recent Încheiat. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Gheorghe Călbu­­reanu, inspector general al Inspectoratului școlar jude­țean, care a relevat Însem­nătatea deosebită a acestui moment în viața școlii dol­­jene și a făcut un succint bilanț al activității, eviden­țiind rezultatele bune înre­gistrate în procesul instruc­tiv și educativ, în practica productivă, în amfiteatrele muncii patriotice. A urmat momentul emoționant al lu­minării diplomelor și titlu­lui de evidențiat unor învă­țători, educatori și profesori. în continuare, au luat cu­­vâr­tul tovarășii Marian Pir­­nea, Viorica Vancea, Liliana Covlea, Doina Știrbu care, In numele celor evidențiați, al tuturor slujitorilor școlii, au exprimat profunda re­cunoștință partidului, secre­tarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru grija statornică acordată dezvoltării continue a Invă­­țămîntului, perfecționării procesului instructiv-educa­­tiv, precum și mîndria legi­timă de a trăi și munci la cea mai fertilă perioadă din întreaga istorie a patriei — „Epoca Nicolae Ceaușescu“. In numele promoției de în­vățători 1985 a Liceului pe­dagogic din Craiova, a vorbit Mariana Cîrstea, iar în cu­vinte calde, emoționante, pioniera Irina Cotîrță, de la Școala nr. 12 din muni­cipiu, a adresat mulțumiri și vie recunoștință dascăli­lor din școlile doljene pen­tru eforturile pe care le de­pun in creșterea și educarea tinerelor vlăstare din această străveche vatră a țării. Me­sajul Ministerului Educației și Invățămintului și al Uni­unii sindicatelor din inva­­țămînt, știință și cultură a fost prezentat de tovarășul Filipoiu Miu, inspector ge­neral In M.E.I. Luînd cuvîntul, tovarășul Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, a relevat faptul că sărbă­torirea „Zilei învățătorului“ se desfășoară, în acest an, la puțin timp înaintea aniver­sării, de către întreaga noas­tră națiune, a două decenii de mărețe înfăptuiri socia­liste care au trecut de la Congresul al IX-lea, eveni­ment înscris cu litere de aur în cronica glorioasei epopei de transformare revoluțio­nară a țării, inaugurând cea mai rodnică perioadă din istoria patriei ce poartă pe frontispiciu numele drag scump inimilor și conștiin­­­­țelor noastre al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Apreciind rezultatele bune dobândite de școala doljeană, vorb­ito­rul a adresat calde felicitări tuturor slujitorilor ei, edu­catorilor, învățătorilor și profesorilor care, cu compe­tență, dăruire, cu vocație și continuu imbold al căutării noului și perfecționării neîn­trerupte, și-au consacrat pri­ceperea și cutezanța înde­plinirii nobilei misiuni în­credințate de partid — de a crește și educa tineretul in spiritul muncii, al cunoaș­terii, al dragostei față de patrie, de partid, de popor, al păcii și umanismului. Pri­mul secretar al Comitetului județean de partid a jalonat principalele direcții de ac­­­țiune in perspectiva pregă­tirii noului an școlar, 1085 - 1086, exprimindu-și convin­gerea ca slujitorii școlii dol­george i*or st­i (Continuare in pag , i v -<» Duminică, de „Ziua pionierului“ Serbările școlare—sub purpura prezentului eroic Duminică, în toate unită­țile de învățămînt ale jude­țului, intr-o atmosferă în­­suflețitoare, de înaltă vibra­ție patriotică, generată de apropiata aniversare a doua decenii de grandioase înfăp­tuiri socialiste ale „Epocii Nicolae Ceaușescu", s-au desfășurat, in cadrul „Zilei p­i­o­n­i­er­u­l­u­i", emoționan­tele serbări școlare, care au pus punct unui rod­nic an de muncă și în­vățătură, de activitate la­borioasă a purtătorilor cra­vatei roșii cu perimetre distinct tricolor. In marcate în­ incintele școlilor au avut loc mai întîi ceremonialele pionierești. Directorii uni­tăților școlare, ca și repre­zentanți ai organelor de partid și de stat de la ni­velul localităților, ai Ins­pectoratului și Consiliului școlar județean județean al organizației pionierilor, au înfățișat succint, in cifre și date elocvente pentru pri­nosul de dăruire și elan, de angajare revoluționară abnegație fierbinte, rezulta­și­tele acestui an școlar, în care Invățămîntul doljean a c­unoscut importante succese, adăugind noi cununi la pres­tigiul cîștigat în ultima vre­me. Au fost, apoi, luminate, la nivelul tuturor unităților de pionieri, 50 de mii de trese, eșarfe, diplome si in­signe pionierești celor me­rituoși, 19 purtători ai cra-GEORGE POPESC­U> Foto , DAN STANESCU și BADEA PETRESCU (Continuare în pag s II a­ laminarea distincțiilor pionierești la l­iceul de matematică-fizică .,Nico­lae Bălcescu" din Cra­iova.

Next