Inainte, noiembrie 1985 (Anul 42, nr. 12625-12650)
1985-11-01 / nr. 12625
Viața și munca într-o sugestivă cine-oglindă O veste sosită recent la Clubul muncitoresc „Electroputere“ a produs nedisimulată satisfacție și bucurie, confirmind optimista nerăbdare și îndreptățită încredere cu care a fost așteptată. In virtutea ei, pe panoplia bogată a laureaților din acest an ai „Cîntării României" și-au Înscris din nou numele — ca în fiecare ediție a marelui festival național — și colectivul cineclubului ce poartă emblema cetății craievene a electrotehnicii românești. Cele două filme realizate de inimosul nucleu ___________ cineamator , prezentate _ etapa finală, de la Băile Herculane, le-au fost decernate de juriul republican premiile II și III. Abia acum, tânărul muncitor Valerie Pribeagu, unul din operatorii filmelor, mesager al cineamatorilor electrotehniști craioveni la galele finale ale festivalului, își mărturisește emoțiile : „Intr-adevăr, peliculele noastre au primit aplauze la... ecran deschis, dacă-mi este permisă parafraza. Semn bun, cum s-ar spune. Dar eu, care urmărisem atîtea filme remarcabile ale colegilor de concurs de la alte cinecluburi, am trăit mai intens competiția. Nivelul acesteia a fost ridicat și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere artistic. De aceea, cu atât mai mare este bucuria succesului !“. Firesc, am căutat explicația acestei repetate performanțe care-i situează pe cineamatorii doljeni printre cei mai buni din țară. Petre Ganea, principalul animator al cineclubului de la „Electroputere", o consideră la îndemînă și o formulează lapidar : „Scenarii cu o tematică racordată la realitățile întreprinderii, la marile comandamente economicosociale actuale". Apoi, simte nevoia unui argument concret : „Iată, de pildă, sînt semnificative fie și numai titlurile ultimelor noastre două filme premiate în „Cîntarea României" : Maistrul — placa turnantă a activității productive (un portret cinematografic colectiv) și Pentru creșterea mai accentuată a productivității muncii (o cine-anchetă economică). In general, ne implicăm cu mijloace specifice celei de-a șaptea arte, în dezbaterea și înfăptuirea unor programe prioritare care privesc permanenta creștere a calității muncii și vieții colectivului". La rîndul său, Ion Ferariu, scenaristul și regizorul grupului, ține la o altă precizare : „Reflectarea celor mai stringente probleme ale actualității politice și economico-sociale conferă autenticitate filmelor noastre. Dar pentru ca ele să fie eficiente, adică să dovedească forță educativă, colegii ____________mei care mînuiesc aparatul de filmat fac o adevărată risipă de talent și fantezie. Cred că numai această îmbinare ne-a adus numeroase succese...“. Numeroase, nu este cu nimic exagerat. Stau mărturie zecile de diplome care literalmente tapetează pereții studioului cineclubului. Și stă mărturie o bogată filmotecă în care kilometri de peliculă se constituie într-o sugestivă cine-oglindă muncii și vieții din întreaprinderea „Electroputere" și chiar de dincolo de granițele acesteia, din municipiu și din județ: „Inerții sub semnul întrebării" (Marele premiu la Hunedoara în 1974 și preluat de televiziune), „Defecțiune... morală", „Ce fac ei cînd noi muncim ?“ — filme de intervenție critică : „Căutînd brățările de aur", „Intilnire cu tinerețea", „Muncind mai bine, trăim mai bine !“ — filme-dezbatere ; „Gigantul de 400 MVA", „Locomotiva 1000“, „Aripi" (prima locomotivă electrică), „Zile fierbinți", „Craiova — Rediviva", „Mugurelul", „Revelion muncitoresc" — file de cine-cronică, „Electroputere — 35 de ani“ și „Electroputere sub semnul Congresului al IX-lea al partidului“ — filme aniversare la care se adaugă filme-portret și filme-alegorii. Toate subsumindu-se la talentul și pasiunea unor entuziaști cineamatori care imortalizează pe memoria peliculei devenirea unui mare detașament muncitoresc craiovean In timpul socialist al patriei. FLORIN STAMA în La „Electroputere Veterani în mijlocul elevilor Organizația U.T.C. a Centrului școlar nr. 5 Craiova, în colaborare cu Casa Armatei din municipiu, a organizat o emoționantă manifestare cultural-educativă. Dialogul cu veterani ai războiului antihitlerist a fost cit se poate de instructiv, după care invitații eleviloruteciști au prezentat un vibrant montaj literar-muzical — autentică pagină de istorie trăită, cu adinci ecouri în inimile și conștiințele tinerilor spectatori. ) ÎNAINTE în spiritul sarcinilor și îndemnurilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, formulate la cel de-al III-lea Congres al consiliilor populare întreaga obște a comunei—antrenată la acțiunile edilitar-gospodărești Leu — frumoasă așezare doljeană, te întîmpină, in orice anotimp ai vizita-o, cu înfățișare înnoită, de perpetuă prospețime, in care ordinea și curățenia oglindesc munca fără preget a oamenilor, dorința lor de a-și face comuna mai frumoasă și mai bogată. Este meritul celor peste 7 200 de cetățeni care au făcut ca această așezare să fie renumită ca una din cele mai prospere localități ale Doljului. In comună ființează două cooperative agricole (Leu și Zănoaga), cu o suprafață arabilă de peste 6300 ha, complexul de berbecuți din cadrul A.E.I.C.I.O., întreprindere agricolă de stat (care numai pe raza comunei are 2140 ha teren arabil), cinci grădinițe de copii, C.P.A.D.M. și S.M.A., spații comerciale, diverse alte dotări edilitare. In ultimii 20 de ani, fondul locativ al comunei a fost aproape în întregime reconstruit, iar de cițiva ani s-au construit case cu etaj, așa cum prevede schița de sistematizare. Și este o deosebită plăcere să admiri ce gospodării frumoase au cetățenii Aurel Apostu, Marin Crăciun, Aurel Berceanu, Aurel Safta și mulți alții. Locuitorii, mobilizați de cei 21 deputați comunali au întreprins, de la alegerile din martie și pînă în prezent, importante acțiuni de muncă patriotică. Intre acestea : pietruirea șoselei dintre Zănoaga și Castranova pe o distanță de 4 km, a drumului comunal în sectorul „Grozani“ pe distanța de 5 km, repararea fîntînii de la intrarea în comună dinspre Craiova, executarea a 3 km de șanțuri, văruirea și plantarea de pomi. „Consiliul popular comunal Leu se autofinanțează și soldul contribuției în bani a cetățenilor este de peste 1,3 milioane lei“ — ne-a spus tovarășul Ion Fieriu, vicepreședinte al consiliului popular. In comuna Leu sunt aproape 1200 navetiști cu terenuri in acord global mulți dintre ei au participipat și la acțiunile întreprinse de consiliul popular. Cițiva dintre ei sunt Ion Boană, Chiroiu Gheorghe, Ion Bîrcu, Marin Crăciun, Constantin Grigore, Ion Nicola, Marin Gîrgavu, Ilie Grigore. Puternic mobilizați de îndemnurile tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, la Congresul consiliilor populare, oamenii au făcut propuneri ca, in viitorul cincinal, pe lingă consiliul popular să se înființeze o secție de transport hipo, un atelier de reparat radio-TV, o cizmărie, o secție de vulcanizare, un atelier de reparat obiecte de uz casnic, o croitorie. Desigur, și in viitor deputații vor fi în primele rînduri la toate acțiunile din comună. Alături de ei, toți locuitorii — din rîndul cărora s-au mai remarcat la acțiunile edilitar-gospodărești Florentin Călinescu, electrician la C.A.P. Leu, Maria Dineu, membră cooperatoare, Bircu T. Ion, Tudor, Niculina Ștefănescu, statistician, Aurică Diaconu, membru cooperator, Constanța Tudor, șefă de echipă la cooperativa agricolă, și mulți alții — își vor aduce contribuția la realizarea programelor de dezvoltare în profil teritorial a comunei. MARIN DUMITRU Juristul vă răspunde I Ciobotea Constantin, Brabova. Vechimea în muncă este necesar să fie dovedită. Documentul principal prin care se face dovada vechimii în muncă sau în profesiune, a vechimii neîntrerupte în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, a timpului lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, a retribuției tarifare de încadrare și altor drepturi ce se includ în aceasta, îl constituie carnetul de muncă. De menționat că atunci cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, sau dacă anumite perioade nu au fost înscrise în carnetul de muncă, dovada activității se poate face cu alte acte care, potrivit normelor legale, sunt valabile pentru confirmarea vechimii muncă, cum ar fi adevermentele de vechime în muncă, etc. Ig Manda Dumitru și Stoica Matei Floarea, Craiova. Potrivit art. 22 din Legea nr. 5/1973, in caz de divorț, dacă soții nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuință aparține soțului căruia s-au dat în îngrijire copiii, iar în cazul că nu sunt copii, soțului care a obținut divorțul. In toate celelalte situații, instanța care pronunță divorțul va hotărî care dintre soți va avea beneficiul contractului privitor la locuință. Pentru alte relații adresați-vă la întreprinderea județeană de gospodărie comunală și locativă. gg Dumitru Vila, Cetate. Art. 41 din Legea nr. 28/1978 C. BOGHEANU consilier juridic 1 XI — 1985 Vernisaj plastic Ieri după-amiază, la Galeria „Arta“ a Filialei Craiova a U.A.P. a avut loc vernisajul expoziției de pictură a artistei Elisabeta Dorobăț, a șaptea personală în decurs de un deceniu de fructuoasă activitate creatoare. De fapt, prima expoziție a fost la Timișoara, în ani de studenție, următoarele patru (trei de pictură și una de artă decorativă) la Craiova, iar ultima — găzduită de București, în 1982. In palmaresul întîlnirilor sale cu iubitorii de frumos, se înscriu expozițiile de grup (Timișoara și Slatina), precum și participările la toate expozițiile județene și interjudețene organizate în ultimii ani de Filiala Craiova a U.A.P. Și de data aceasta, Elisabeta Dorobăț, o personalitate distinctă în peisajul plastic craiovean, se prezintă cu 50 de picturi remarcabile prin armonia cromatică. Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Marin Mihalache, prevede: „La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diplomă de absolvire a învățământului obligatoriu de 10 ani, precum și certificat de calificare, care le dau dreptul să se încadreze în producție ca practicanți în meseriile în care s-au pregătit, să se înscrie în învățămîntul profesional ori să continue studiile în treapta a 11-a a învățămintului liceal“. Poșta redacției : Lipoveanu Gheorghița, Gighera. Situația dv. a fost discutată cu conducerea cooperativei agricole de producție din comună, clarificîndu-se faptul că, lucrînd la I.A.S., deci tot în agricultură, nu este cazul să vi se aplice amendă. ■ Mitran Gheorghița, Craiova. Consiliul popular al comunei Bucovăț ne-a informat că s-a luat legătura cu Tăbăcăria Bucovăț în ceea ce privește furnizarea apei, dimineața și seara. El Florei, Pavel, Craiova. Cele semnalate de dv. cu privire la activitatea gestionarei Maria Petrovici, de la centrul depline și produse lactate nr. 202, nu se confirmă întrutotul. Pentru unele deficiențe constatate, ea a fost sancționată contravențional cu amendă, conform H.C.M. nr. 2506/969. ANADICU In unitatea nr. 31 I.C.S. Metalo-chimice Craaiova se desface către populație un variat sortiment de jucării. Nu mică mi-a fost mirarea tind, intr-o dimineață, in loc de silueta arhicunoscută a femeii de serviciu de la bloc (care in loc să măture scările adună mai mult frunzele de pe alei) văd că-mi taie calea o ditamai namită îmblănită in alb, din virful urechilor pină la virful degetelor de la picioare. M-a cuprins tremuriciul (deși februarie e încă departe), deoarece arătarea radia un aer... polar. Cred că ați intuit, ca și mine de altfel, că era... chiar Fram in persoană. „N-o băga pe mine că deoarece sunt binecrescut — imi zice namila .' Sunt cumva in raza asociației de locatari nr. 9 din Calea București — Craiova ?". In loc de răspunsul afirmativ pe care voiam să i-l dau, am scos un mormăit din cauza țurțurilor de gheaUU, I din ca 99 ță care mi-au ornat mustața, instantaneu. — Atunci , bine, cunoscți limba asta, a continuat Fram. Dar pe Petrică unde il găsesc ? Felicitindu- mă cdnu mă cheamă ața, l-am întrebat: — Care Petrică ? — Cum, stimabile, ești venit de la Polul Nord de nu știi ce se intimplă in asociație ? — Parol că nu știu... — Rău, foarte rău. După Petrică Popescu, șeful de echipă de la E.C.R.A.L., venisem, să-l felicit pentru că la iarnă o să pot locui aia. — Păi, cum ? — Simplu. Pentru că-mi creează condiții. Poate că nu știi că in urmă cu doi ani asociația a cerut E.C.R.A.L.-ului să te monteze la fiecare scară de la blocurile E-l-S și A-11-13 cite un robinet pentru ca, in caz de nevoie, instalațiile fiind vechi, să se oprească apa numai la scara respectivă si nu pe întreaga asociație cum se procedează in prezent. Ai priceput ? — Intructiva... — Ai să pricepi mai bine dacă vei afla că s-a propus ca instalațiile termice de la subsolul blocurilor să fie izolate cu vată specială, pentru a se evita pierderile de căldură. — Păi, atunci e bine. — Ba nu e bine deloc, pentru că in scopul efectuării lucrărilor cuprinse in devizul privind blocurile E-1, E-4 si A-12 (in valoare de 60 000 lei) abia in iunie 1985 s-a prezentat șeful de echipă respectiv cu ortaci de-ai săi. — Decit deloc, mai bine după doi ani, remarcat, dej— am incercînd să-l imbune, oarece observam cu îngrijorare că i se roșesc ochii, ceea ce la urșii polari semnifică enervare. — Nu mă înțelegi, omule ! a urlat Fram, pierzindu-și calmul. Pentru că, după ce timp de o săptămînă au adus vară, robineți și alte materiale, iar după mai bine de o lună au insistat să li se semneze procesul-verbal de recepție cum că lucrarea e gata, au ...șters-o urgent, intrucit s-a constatat că nu montaseră nici un robinet, iar conductele termice erau izolate doar pe cite un metru, în părți, la intrarea în subsoluri. Au plecat cu robinefii, iar sutele de kilograme de vară, între timp, s-au împrăștiat și degradat. Cine plătește vata și cum se va asigura locatarilor căldura ? Nai, răspunde ! — Stimate Fram, am încercat eu să-l iau cu binișorul, ai venit de departe și poate vrei să faci o baie. Poftim, te rog, in subsolul blocului E-2, că acolo ai apă la dispoziție, in permanență, ca la Veneția. Nu se interesează nimeni de rezolvarea problemei, în ciuda nenumăratelor demersuri făcute la consiliul popular, la 4 E.C.S.A.L., la E.G.O. și mai ? știu eu pe unde. Se zice că V e vina constructorului (cine ți-o fi făcut acum 20—30 de fani ?) așa că apa roade mereu instalațiile și temeliile. ț Poți face baie pe îndelete, i înghiți pe acolo și vreun milon de țințari că poate ți e foame și ai avantajul că ieși cu blana neagră, că pe la noi albul se poartă numai vara... Și, zicind acestea, zbughit-o prin tufișuri, amin I timp ce Fram urla în urma mea: — Unde-i E.C.R.A.h.-ul? ! Unde-i ? Din fugă, i-am arătat încolo... De unde să știu eu J cum arată „felicitările“ unui urs polar, fie ei și bine- i crescut ?„. c. constantinescu Felicitări 16 de la... Fram \ Foileton \ 1 ^ \ H Teatr nai (Agen 13677), orașul de la nisip, B 1 (telefon 18 : Băil Sevilla.» 8B35E g „Patn 43850), far de zăpad 8,45. 11 ! 19.30 Q „Clefon 1402 Zilele filmi culațic per orele : 9 ; pui dorințe 15 ; 17,30 ; Decembrie“ 33236), Linșării, ora și sălbatii I—II, orele 18 B „Moc fon 12724 Zilele filme culațic per orele : 9 ; 1 divers, ore 16.30 ; 19 I vița“ (telefi Săptămîna orele : 15 ; „8 Mai“ (tele -filmul : Sal Agreea, ore „30 Decea Băilești, fnvocarea dra „Arta“ — O mul : O lomnul X B dența“ — * 1 mul : Ciub „Victoria“ - cea, fingil:le se grăbes zQ y Comp] zeal județe Secția de ischisă _^într 9—17 ; Secți sul luptător riști și pet: iunie-iulie 1 chisă Inti 9—17 ; Secții grafie — Ci —, deschisă 19— 17 ; Se deschisă înt 10— 17. ESW VINE 1 NOIEN 20,00 20,20 Actual 1 economie. 2< muri... ritmi chestra de ușoară a Ra, zula (c.). 2 dran mond 21,25 Serial Planeta vie Telejurnal. §§ ® SVR Centrul pi H vederea vrei B va. Progno B In Oltenia intervalul fig ora 8—2 B ora 8. Vrei B Încălzi uși g fi temp- 8 Izolat, Săitul va sufla j§ la moderat. Esturile maxime cuprinse între grade, 1g Intre 1 și fier 8 lat, ceață. „ B de serviciu, g Șerban).