Inainte, noiembrie 1985 (Anul 42, nr. 12625-12650)

1985-11-01 / nr. 12625

Viața și munca într-o sugestivă cine-oglindă O veste sosită recent la Clubul muncitoresc „Elec­troputere“ a produs nedisi­mulată satisfacție și bucurie, confirmind optimista nerăb­dare și îndreptățită încre­dere cu care a fost așteptată. In virtutea ei, pe panoplia bogată a laureaților din a­­cest an ai „Cîntării Româ­niei" și-au Înscris din nou numele — ca în fiecare edi­ție a marelui festival națio­nal — și colectivul cineclu­­bului ce poartă emblema cetății cra­ie­vene a electro­tehnicii românești. Cele două filme realizate de ini­mosul nucleu ___________ cineamator , prezentate _ etapa finală, de la Băile Herculane, le-au fost decernate de juriul re­publican premiile II și III. Abia acum, tânărul munci­tor Valerie Pribeagu, unul din operatorii filmelor, me­sager al cineamatorilor elec­­trotehniști craioveni la ga­lele finale ale festivalului, își mărturisește emoțiile : „Intr-adevăr, peliculele noastre au primit aplauze la... ecran deschis, dacă-mi este permisă parafraza. Semn bun, cum s-ar spune. Dar eu, care urmărisem atî­­tea filme remarcabile ale colegilor de concurs de la alte cinecluburi, am trăit mai intens competiția. Nive­lul acesteia a fost ridicat și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere ar­tistic. De aceea, cu atât mai mare este bucuria succesu­lui !“. Firesc, am căutat explica­ția acestei repetate perfor­manțe care-i situează pe ci­­neamatorii doljeni printre cei mai buni din țară. Petre Ganea, principalul animator al cineclubului de la „Elec­­troputere", o consideră la îndemînă și o formulează lapidar : „Scenarii cu o te­matică racordată la realită­țile întreprinderii, la marile comandamente economico­­sociale actuale". Apoi, simte nevoia unui argument con­cret : „Iată, de pildă, sînt semnificative fie și numai titlurile ultimelor noastre două filme premiate în „Cîntarea României" : Mais­trul — placa turnantă a ac­tivității productive (un por­tret cinematografic colectiv) și Pentru creșterea mai ac­centuată a productivității muncii (o cine-anchetă eco­nomică). In general, ne im­plicăm cu mijloace specifice celei de-a șaptea arte, în dezbaterea și înfăptuirea unor programe prioritare care privesc permanenta creștere a calității muncii și vieții colectivului". La rîndul său, Ion Ferariu, scenaristul și regizorul gru­pului, ține la o altă preci­zare : „Reflectarea celor mai stringente probleme ale ac­tualității politice și econo­­mico-sociale conferă auten­ticitate filmelor noastre. Dar pentru ca ele să fie eficiente, adică să dovedeas­că forță educativă, colegii ____________mei care mînu­­­iesc aparatul de filmat fac o adevărată risipă de talent și fantezie. Cred că numai această îm­binare ne-a adus numeroase succese...“. Numeroase, nu este cu nimic exagerat. Stau mărtu­rie zecile de diplome care literalmente tapetează pereții studioului cineclubului. Și stă mărturie o bogată filmo­tecă în care kilometri de peliculă se constituie într-o sugestivă cine-oglindă muncii și vieții din între­a­prinderea „Electroputere" și chiar de dincolo de granițele acesteia, din municipiu și din județ: „Inerții sub sem­nul întrebării" (Marele pre­miu la Hunedoara în 1974 și preluat de televiziune), „De­fecțiune... morală", „Ce fac ei cînd noi muncim ?“ — filme de intervenție critică : „Căutînd brățările de aur", „Intilnire cu tinerețea", „Muncind mai bine, trăim mai bine !“ — filme-dezba­­tere ; „Gigantul de 400 MV­A", „Locomotiva 1000“, „Aripi" (prima locomotivă electri­că), „Zile fierbinți", „Craio­va — Rediviva", „Mugure­­lul", „Revelion muncitoresc" — file de cine-cronică, „Electroputere — 35 de ani“ și „Electroputere sub sem­nul Congresului al IX-lea al partidului“ — filme aniver­sare la care se adaugă fil­­me-portret și filme-alegorii. Toate subsumindu-se la ta­lentul și pasiunea unor en­tuziaști cine­amatori care imortalizează pe memoria peliculei devenirea unui ma­re detașament muncitoresc craiovean In timpul socialist al patriei. FLORIN STAMA în La „Electroputere Veterani în mijlocul elevilor Organizația U.T.C. a Cen­trului școlar nr. 5 Craiova, în colaborare cu Casa Ar­matei din municipiu, a or­ganizat o emoționantă mani­festare cultural-educativă. Dialogul cu veterani ai răz­boiului antihitlerist a fost cit se poate de instructiv, după care invitații elevilor­­uteciști au prezentat un vi­brant montaj literar-muzi­­cal — autentică pagină de istorie trăită, cu adinci ecouri în inimile și con­științele tinerilor spectatori. ) ÎNAINTE în spiritul sarcinilor și îndemnurilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, formulate la cel de-al III-lea Congres al consiliilor populare întreaga obște a comunei—antrenată la acțiunile edilitar-gospodărești Leu — frumoasă așezare doljeană, te întîmpină, in orice anotimp ai vizita-o, cu înfățișare înnoită, de per­petuă prospețime,­­ in care ordinea și curățenia oglin­desc munca fără preget a oamenilor, dorința lor de a-și face comuna mai fru­moasă și mai bogată. Este meritul celor peste 7 200 de cetățeni care au făcut ca această așezare să fie renu­mită ca una din cele mai prospere localități ale Dol­jului. In comună ființează două cooperative agricole (Leu și Zănoaga), cu o su­prafață arabilă de peste 6­300 ha, complexul de berbecuți din cadrul A.E.I.C.I.O., întreprindere agricolă de stat­­ (care numai pe raza comu­nei are 2140 ha teren ara­bil), cinci grădinițe de copii, C.P.A.D.M. și S.M.A., spații comerciale, diverse alte do­tări edilitare. In ultimii 20 de ani, fon­dul locativ al comunei a fost­ aproape în întregime recon­struit, iar de cițiva ani s-au construit case cu etaj, așa cum prevede schița de siste­matizare. Și este o deosebită plăcere să admiri ce gospo­dării frumoase au cetățenii Aurel Apostu, Marin Cră­ciun, Aurel Berceanu, Aurel Safta și mulți alții. Locuitorii, mobilizați de cei 21 deputați comunali au întreprins, de la alegerile din martie și pînă în pre­zent, importante acțiuni de muncă patriotică. Intre a­­cestea : pietruirea șoselei dintre Zănoaga și Castra­­nova pe o distanță de 4 km, a drumului comunal în sec­torul „Grozani“ pe distanța de 5 km, repararea fîntînii de la intrarea în comună dinspre Craiova, executarea a 3 km de șanțuri, văruirea și plantarea de pomi. „Con­siliul popular comunal Leu se autofinanțează și soldul contribuției în bani a cetă­țenilor este de peste 1,3 mi­lioane lei“ — ne-a spus to­varășul Ion Fieriu, vicepre­ședinte al consiliului popu­lar. In comuna Leu sunt a­­proape 1­200 navetiști cu te­renuri in acord global mulți dintre ei au partici­pi­pat și la acțiunile între­prinse de consiliul popular. Cițiva dintre ei sunt Ion Boană, Chiroiu Gheorghe, Ion Bîrcu, Marin Crăciun, Constantin Grigore, Ion Ni­cola, Marin Gîrgavu, Ilie Grigore. Puternic mobilizați de în­demnurile tovarășulu­i Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, la Congresul consiliilor popu­lare, oamenii au făcut pro­puneri ca, in­ viitorul cinci­nal, pe lingă consiliul popu­lar să se înființeze o secție de transport hipo, un ate­lier de reparat radio-TV, o cizmărie, o secție de vulca­nizare, un atelier de reparat obiecte de uz casnic, o croi­torie. Desigur, și in viitor depu­tații vor fi în primele rîn­­duri la toate acțiunile din comună. Alături de ei, toți locuitorii — din rîndul că­rora s-au mai remarcat la acțiunile edilitar-gospodă­rești Florentin Călinescu, e­­lectrician la C.A.P. Leu, Ma­ria Dineu, membră coopera­toare, Bircu T. Ion, Tudor, Niculina Ștefănescu, statisti­cian, Aurică Diaconu, mem­bru cooperator, Constanța Tudor, șefă de echipă la coo­perativa agricolă, și mulți alții — își vor aduce con­tribuția la realizarea progra­melor de dezvoltare în pro­fil teritorial a comunei. MARIN DUMITRU Juristul vă răspunde I Ciobotea Constantin, Brabova. Vechimea în mun­că este necesar să fie dove­­dită. Documentul principal prin care se face dovada vechimii în muncă sau în profesiune, a vechimii ne­întrerupte în muncă, vechi­mea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în func­ție, meserie sau specialitate, a timpului lucrat în locuri de muncă cu condiții deose­bite, a retribuției tarifare de încadrare și altor drep­turi ce se includ în aceasta, îl constituie carnetul de muncă. De menționat că atunci cînd, din motive te­meinice, unele persoane nu au carnete de muncă, sau dacă anumite perioade nu au fost înscrise în carnetul de muncă, dovada activită­ții se poate face cu alte acte care, potrivit normelor le­gale, sunt valabile pentru confirmarea vechimii muncă, cum ar fi adeverm­­en­tele de vechime în muncă, etc. Ig Manda Dumitru și Stoica Matei Floarea, Cra­iova. Potrivit art. 22 din Legea nr. 5/1973, in caz de divorț, dacă soții nu au con­venit altfel, beneficiul con­tractului privitor la locuință aparține soțului căruia s-au dat în îngrijire copiii,­­ iar în cazul că nu sunt co­pii, soțului care a obținut divorțul. In toate celelalte situații, instanța care pro­nunță divorțul va hotărî care dintre soți va avea be­neficiul contractului privi­tor la locuință. Pentru alte relații adresați-vă la între­prinderea județeană de gos­podărie comunală și loca­­tivă. gg Dumitru Vila, Cetate. Art. 41 din Legea nr. 28/1978 C. BOGHEANU consilier juridic 1 XI — 1985 Vernisaj plastic Ieri după-amiază, la Ga­leria „Arta“ a Filialei Cra­iova a U.A.P. a avut loc vernisajul expoziției de pic­tură a artistei Elisabeta Dorobăț, a șaptea personală în decurs de un deceniu de fructuoasă activitate crea­toare. De fapt, prima expo­ziție a fost la Timișoara, în ani de studenție, următoa­rele patru (trei de pictură și una de artă decorativă) la Craiova, iar ultima — găzduită de București, în 1982. In palmaresul întîlniri­­lor sale cu iubitorii de fru­mos, se înscriu expozițiile de grup (Timișoara și Sla­tina), precum și participă­rile la toate expozițiile ju­dețene și interjudețene or­ganizate în ultimii ani de Filiala Craiova a U.A.P. Și de data aceasta, Elisabeta Dorobăț, o personalitate dis­tinctă în peisajul plastic craiovean, se prezintă cu 50 de picturi remarcabile prin armonia cromatică. Expozi­ția a fost prezentată de cri­ticul de artă Marin Miha­­lache, prevede: „La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diplomă de absolvire a în­­vățământului obligatoriu de 10 ani, precum și certificat de calificare, care le dau dreptul să se încadreze în producție ca practicanți în meseriile în care s-au pre­gătit, să se înscrie în învă­­țămîntul profesional ori să continue studiile în treapta a 11-a a învățămintului li­ceal“. Poșta redacției :­ Lipoveanu Gheorghița, Gighera. Situația dv. a fost discutată cu conducerea cooperativei agricole de producție din comună, cla­­rificîndu-se faptul că, lu­­crînd la I.A.S., deci tot în agricultură, nu este cazul să vi se aplice amendă. ■ M­i­t­r­a­n Gheorghița, Craiova. Consiliul popular al comunei Bucovăț ne-a informat că s-a luat legă­tura cu Tăbăcăria Bucovăț în ceea ce privește furnizarea apei, dimineața și seara. El Florei, Pavel, Craiova. Cele semnalate de dv. cu privire la activitatea gestio­narei Maria Petrovici, de la centrul de­pline și pro­duse lactate nr. 202, nu se confirmă întrutotul. Pentru unele deficiențe constatate, ea a fost sancționată contra­vențional cu amendă, con­form H.C.M. nr. 2506/969. ANA­DICU In unitatea nr. 31 I.C.S. Metalo-chimice Cra­a­iova se desface către populație un variat sorti­ment de jucării. Nu mică mi-a fost mirarea tind, intr-o dimineață, in loc de silueta arhicunoscută a femeii de serviciu de la bloc (care in loc să măture scările adună mai mult frun­zele de pe alei) văd că-mi taie calea o ditamai namită îmblănită in alb, din virful urechilor pină la virful de­getelor de la picioare. M-a cuprins tremuriciul (deși fe­bruarie e încă departe), de­oarece arătarea radia un aer... polar. Cred că ați in­tuit, ca și mine de altfel, că era... chiar Fram in persoa­nă. „N-o băga pe mine că deoarece sunt binecrescut — imi zice namila .' Sunt cum­va in raza asociației de lo­catari nr. 9 din Calea Bucu­rești — Craiova ?". In loc de răspunsul afir­mativ pe care voiam să i-l dau, am scos un mormăit din cauza țurțurilor de ghea­UU­, I din ca­ 99 ță care mi-au ornat mustața, instantaneu. — Atunci , bine, cunosc­ți limba asta, a continuat Fram. Dar pe Petrică unde il găsesc ? Felicitindu- mă cd­nu mă cheamă ața, l-am întrebat: — Care Petrică ? — Cum, stimabile, ești ve­nit de la Polul Nord de nu știi ce se intimplă in aso­ciație ? — Parol că nu știu... — Rău, foarte rău. După Petrică Popescu, șeful de echipă de la E.C.R.A.L., ve­nisem, să-l felicit pentru că la iarnă o să pot locui aia. — Păi, cum ? — Simplu. Pentru că-mi creează condiții. Poate că nu știi că in urmă cu doi ani asociația a cerut E.C.R.A.L.-ului să te mon­teze la fiecare scară de la blocurile E-l-S și A-11-13 cite un robinet pentru ca, in caz de nevoie, instalațiile fiind vechi, să se oprească apa numai la scara respec­tivă si nu pe întreaga aso­­­­­ciație cum se procedează in prezent. Ai priceput ? — Intructiva... — Ai să pricepi mai bine dacă vei afla că s-a propus ca instalațiile termice de la subsolul blocurilor să fie izolate cu vată specială, pen­tru a se evita pierderile de căldură. — Păi, atunci e bine. — Ba nu e bine deloc, pentru că in scopul efectuă­rii lucrărilor cuprinse in devizul privind blocurile E-1, E-4 si A-12 (in valoare de 60 000 lei) abia in iunie 1985 s-a prezentat șeful de echipă respectiv cu ortaci de-ai săi. — Decit de­loc, mai bine după doi ani, remarcat, de­j— am incercînd să-l imbune, oarece observam cu îngrijo­rare că i se roșesc ochii, ceea ce la urșii polari sem­nifică enervare. — Nu mă înțelegi, omule ! a urlat Fram, pierzindu-și calmul. Pentru că, după ce timp de o săptămînă au adus vară, robineți și alte mate­riale, iar după mai bine de o lună au insistat să li se semneze procesul-verbal de recepție cum că lucrarea e gata, au ...șters-o urgent, intrucit s-a constatat că nu montaseră nici un robinet, iar conductele termice erau izolate doar pe cite un me­tru, în părți, la intrarea în subsoluri. Au plecat cu ro­­binefii, iar sutele de kilo­grame de vară, între timp, s-au împrăștiat și degradat. Cine plătește vata și cum se va asigura locatarilor căldura ? Nai, răspunde ! — Stimate Fram, am în­cercat eu să-l iau cu bini­­șorul, ai venit de departe și poate vrei să faci o baie. Poftim, te rog, in subsolul blocului E-2, că acolo ai apă la dispoziție, in permanen­ță, ca la Veneția. Nu se in­teresează nimeni de rezolva­rea problemei, în ciuda ne­număratelor demersuri fă­cute la consiliul popular, la 4 E.C.S.A.L., la E.G.O. și mai ? știu eu pe unde. Se zice că V e vina constructorului (cine ț­i-o fi făcut acum 20—30 de f­ani ?) așa că apa roade me­­­­reu instalațiile și temeliile. ț Poți face baie pe îndelete, i înghiți pe acolo și vreun mi­­lon de țințari că poate ți­ e­­ foame și ai avantajul că ieși­­ cu blana neagră, că pe la­­ noi albul se poartă numai­­ vara...­­ Și, zicind acestea, zbughit-o prin tufișuri, am­­­in I timp ce Fram urla în urma­­ mea: — Unde-i E.C.R.A.h.-ul? ! Unde-i ? Din fugă, i-am arătat­­ încolo... De unde să știu eu J cum arată „felicitările“ unui­­ urs polar, fie ei și bine- i crescut ?„. c. constantinescu Felicitări 16 de la... Fram \ Foileton \ 1 ^ \ H Teatr nai (Agen 13677), ora­șul de la­­ nisip, B 1 (telefon 18 : Băil Sevilla.» 8B35E g „Patn 43850), far de zăpad 8,45. 11 ! 19.30 Q „C­lefon 1402 Zilele filmi culațic per orele : 9 ; pui dorințe 15 ; 17,30 ;­­ Decembrie“ 33236), Lin­șării, ora­­ și sălbatii I—II, orele 18 B „Moc fon 12724 Zilele filme culațic per orele : 9 ; 1 divers, ore 16.30 ; 19 I vița“ (telefi Săptămîna orele : 15 ; „8 Mai“ (tele -filmul : Sal Agree­a, ore „30 Decea Băilești, fn­­vocarea dra „Arta“ — O mul : O lom­nul X B dența“ — * 1 mul : Ciub „Victoria“ - cea, fi­ngil:­le se grăbes­ ­zQ y Comp] zeal județe Secția de is­chisă _^într 9—17 ; Secți sul luptător riști și pet: iunie-iulie 1 chisă Inti 9—17 ; Secții grafie — Ci —, deschisă 1­9— 17 ; Se deschisă înt 10— 17. ES­W VINE 1 NOIEN 20,00­­ 20,20 Actual 1 economie. 2< muri... ritmi chestra de ușoară a­ Ra, zu­l­a (c.). 2 dran mond 21,25 Serial Planeta vie Telejurnal. §§ ® SVR Centrul pi H vederea vrei B va. Progno B In Oltenia i­n­tervalul f­i­g ora 8—2 B ora 8. Vrei B Încălzi uși g fi temp- 8 Izolat, Săi­tul va sufla j§ la moderat. Es­turile maxim­e cuprinse într­e grade, 1g Intre 1 și f­ier 8 lat, ceață. „ B de serviciu, g Șerban).

Next