Inainte, martie 1986 (Anul 43, nr. 12726-12751)

1986-03-01 / nr. 12726

ANUL XLII NB 12 726 SIMBATA 1 MARTIE 1986 6 PAGINI 50 BANI] Dezbaterile în adunările cu activul de partid din agricultură Caracter concret, obiective și sarcini precise pentru creșterea producțiilor In aceste zile, la nivelul orașelor și comunelor din județul nostru au loc ple­nare lărgite cu activul de bază din agricultură, urma­te de adunări ale organiza­țiilor de partid în cadrul cărora se vor dezbate apro­fundat, exigent, într-un pronunțat spirit critic și autocritic, concluziile ce se desprind din activitatea des­fășurată în agricultură în 1985 și — lucru deosebit de important — se vor stabili sarcinile și măsurile ce tre­buie întreprinse cu privire la creșterea producției ve­getale și animale, a înfăptui­rii tuturor prevederilor în­setate în programe pe cul­turi și sectoare de activi­­tate, pentru transpunerea în viață a orientărilor și indi­cațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al partidului, în vederea realizării planului la toți indicatorii pe 1986. Aceste largi și aprofundate dezba­teri urmează recentei ple­nare lărgite a Comitetului județean de partid cu acti­vul de bază din agricultură, finalizării instruirilor ingi­nerilor șefi și șefilor de fermă din unitățile agricole, președinților cooperativelor agricole, celorlalte categorii de specialiști și cadre de conducere din unitățile agri­cole, de stat și cooperatiste, a întregului activ de partid și de stat. Acum este esen­țial ca, în toate comunele și unitățile, printr-o stărui­toare și competentă preocu­pare, să se elaboreze pro­grame pe culturi și sectoare de activitate judicios și res­ponsabil adaptate condițiilor specifice fiecărei zone în parte. In programele la ni­vel de comune și unități trebuie să se regăsească cu toată claritatea obiectivele, acțiunile, modalitățile de înfăptuire, sarcinile concre­te cu termene și responsa­bilități precise. Pornind de la indicațiile și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, în cuvîntarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Națio­nal al Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silvicultu­rii și Gospodăririi Apelor, de la sarcinile exprese deo­sebit de concrete date de la nivelul județului, organele și organizațiile de partid au datoria să asigure dezbate­rea într-un mod cu totul aparte a problemelor Viziuil buna gospodărire a fondului funciar, ridicarea potenția­lului de producție al pămîn­­tului, aplicarea normelor de organizare științifică a Ie-V (Contim_arc în pag. a II-a) Fertilizarea facială a păroaselor — cît mai grabnic finalizată­ in consiliile unice agro­industriale Măceșu de Jos, Amărăștii de Jos, Segarcea, Hi­rea, Catane, Plenița, Vîr­­top, Perișor, fertilizarea parraselor se află în stadiu avansat, în vreme ce la Plopșor, Seae­ști, Melinești, Robănești, lucrarea respec­tivă n-a fost realizată nici măcar in proporție de 50 la sută.­­ Mecanizatori, cooperatori, specialiști­­ f­olosiți la maximum timpul favorabil din aceste zile și reluați pe un front larg, cu toate forțele și mijloacele, acțiunea de fertilizare razială, pentru a o putea încheia înainte ca solul să se dezghețe! liste o condiție esențială pentru realizarea pro­ducțiilor prevăzute la grîu, orz și secară, cu deo­sebire pe suprafețele în cultură intensivă ! întreprinderea di utiluj greu l r.­­n.i. Utecistul Ni­­colae Matei realizează port lagărul unui strung tip N.N.D. 8150. l­oto : ,S. I.au Plenara extraordinară a Consiliului municipal al sindicatelor lari, la Craiova au avut loc lucrările plenarei extra­ordinare a Consiliului muni­cipal al sindicatelor, la al cărei prim punct al ordinii de zi au fost înscrise pro­bleme organizatorice. Tova­rășa Eugenia Albu, președin­tele Consiliului județean al sindicatelor, a precizat mai întîi că, pe baza principiului rotirii cadrelor, tovarășul Gheorghe David — căruia i-a apreciat activitatea des­fășurată ca președinte al Consiliului municipal al sin­dicatelor —, urmează să pri­mească o altă sarcină. Ple­nara a aprobat în unanimi­tate eliberarea tovarășului Gheorghe David din rîndul membrilor biroului executiv și din funcția de președinte al Consiliului municipal al sindicatelor. In continuare, plenară a aprobat în unanimitate cooptarea tovarășei Florica Dumitrescu în Consiliul mu­nicipal ai sindicatelor și în­­ Continuare in p. a IV-aj După ce a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarășul Nicolae secretar general a revenit în Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegației Partidului Comunist Român, a partici­pat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Con­gres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a reve­nit, vineri seara, în Capitală. L­a sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de membri și membri supleanți ai Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat­ și ai gu­vernului, de conducători ai unor instituții centrale, or­ganizații de masă și obștești, de alte persoane oficiale.­ Erau prezenți V.G. Poz­­dniakov, însărcinatul cu ala­(Continuare in pag. a IV-a) Ceaușescu, al P.C.R., patrie Intîlnire prietenească La 28 februarie­ 1986 a avut loc o intîlnire între tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Republicii Socialiste România, care în fruntea unei delegații de partid a participat la lucrările Con­gresului al XXVII-lea P.C.U.S., și Mihail Gorba­nl­osov, secretar general Comitetului Central al Parti­ai­dului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Parti­dului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Con­gres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secreta­rul general al C.C. al P.C.U.S., tovarășul Mihail Gorbaciov, și a urat, încă o dată, succes deplin lucrări­lor congresului, care au o mare însemnătate pentru în­făptuirea programelor pri­vind construcția socialistă ș­i comunistă în Uniunea So­vietică, pentru cauza gene­rală a socialismului și păcii, în cursul întîlnirii a fost exprimată satisfacția re­ciprocă față de dezvoltarea pe linie ascendentă a cola­borării dintre Partidul Co­munist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice, dintre Republica Socia­­­listă România și Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste, au fost examinate (Continuare in pag. a IV-a) Vizita la uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ Vineri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, însoțit de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului român, de­ alți membri ai delegației Parti­dului Comunist Român care participă la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., a fost oaspete al colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S." din Moscova. •La sosirea în această mare unitate industrială, cu Ix*­gate tradiții revoluționare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat de Nikolai Panicev, prim-adjunct al (Continuare la pag. a IV-a) Cea mai mare familie a constructorilor noștri — T.A.G.C. Ind. Craiova, a chibzuit și a hotărît unanim sensul major al evoluției sale în 1986 . Realizarea volumului de investiții și a punerilor în funcțiune, în condiții de eficiență sporită, o hotărîre fundamentată pe bilanțul bogat din 1985 și cincinalul recent încheiat, pe măsuri mai com­plexe și profunde de pregătire, organizare și derulare a lucrărilor în șantiere, creștere a producti­vității muncii, profesionalitate, hărnicie, răspundere în anul 1985. Trustul an­trepriză generală de con­strucții industriale Craiova a reușit să realizeze un vo­lum record de lucrări, care-l situează (după Centrala de construcții industriale Bucu­rești) ca cel mai mare trust de construcții al ministeru­lui respectiv , un trust mare și puternic nu numai prin volum ci prin colectivul său experimentat, harnic, cute­zător, care a edificat o salbă impresionantă ale socialismului de ctitorii și care înalță acum obiective pre­cum noile fabrici moderne de la Combinatul chimic, centralele termoenergetice Craiova II și Calafat in Dolj, marele combinat et­-raic, laminorul, capacități de forje și navale — în Me­hedinți, lucrările complexe de la centralele termice și sectorul extractiv — in Gorj, cele două laminoare, fabrica de rulmenți și cen­trala termică — în Olt... Darea de seamă prezentată forumului reprezentanților oamenilor muncii de către ing. Emil Țugui, președinte­le C.O.M., director al T.A.G.C. Ind., consemnează punerea în funcțiune, în 1985, a 64 capacități de pro­ducție industriale, agrozoo­tehnice și social-culturale, realizarea și depășirea cu 23 milioane lei a planului producției de construcții­­montaj terminată și cu 53 milioane lei a producției in­dustriale ș.a. Remarcabil este faptul că­ aceste reali­zări cantitative sunt obținute în condițiile unor indicatori de eficiență buni, precum: plus 43,1 mii lei/pers., față de plan, la productivitatea muncii, reducerea cheltuieli­lor totale și materiale cu 4,63 lei și, respectiv, 10,82 lei la fiecare 1­000 lei pro­ducție de construcții-montaj, însemnate economii materia­le și energetice,, beneficii suplimentare de 9,2 m­ili­oane lei... Și nu mai­ puțin remarcabil este faptul că asemenea rezultate s-au ob­ținut constant, în cincinalul trecut, — în 1985 unitatea situîndu-se fruntașă în cele 11 luni pentru care clasa­mentele au fost făcute cu­noscute. Sobri­­ și modești, cum îi știm, constructorii nu s-au Prea oprit, în dezbateri. ADRIAN I­ULGA (Continuare in pag. Ist­s») ADUNAREA GENERALA A OAMENILOR MUNCII— EXIGENT TOR AL AUTOCONDUCERII MUNCITOREȘTI E zi de 1 martie, zi de cumpănă intre anotimpuri. Mai ieri încă ningea intens peste cîmpuri și peste umerii noștri, încă mai ningea fru­mos peste ulițele satelor și peste orașele țării, In­ mantia de nea a anotimpului alb na spune și astăzi că mai este iarnă, mai este frig, chiar dacă la fiecare început de martie clipele încep a grăbi spre ech­inocțiul de primă­vară, rotunjindu-se în mu­guri și-n germinația semin­țelor așternute sub brazdă de palmele lucrătorilor ogoa­relor. E zi de 1 martie și soarele se apropie tot mai mult de strălucirea lui în primăvară, topindu-și razele in tulpinile copacilor, în rădăcinile­­ flo­rHor cu care ne înluminăm. privirea, și-n gindu­l nostru spre miezul pîinii viitoare , prima zi a întîiei primă­veri din noul cincinal ro­mânesc, a celei de-a șaizeci - șicincea primăveri de făurirea Partidului Comu­ta­rist Român și primăvara rinului Internațional al Pă­cii. Intr-o astfel de zi, intre clipele noastre de muncă și viață, de trăire si împliniri, își face loc, ca în fiecare an, un gest simbolic, de a­­tenție și mingîiere, gestul așezării unui mărțișor la re­verul hainei. Un mâțișor așezat in dreptul inimii ce­lor dragi, celor apropiați, ca mod al nostru de a intim•­pina primăvara cu căldură sufletească, cu bunătate iubire față de mame și su­fi­tori, de soții și fiice. Pentru că întotdeauna, întîiul de martie a însemnat o zi de timp curat și emoție, ziua sau ora noastră de poem scris cu petale de ghiocel, primul vestitor al primă­verii ieșit spre soare ca un nou născut sub car de pace. E zi de 1 martie, prag de primăvară spre care înain­tăm cu gîndul la frumoasele noastre rosturi constructive, cu gîn­dul la timpul de efort pentru belșugul anotimpuri­lor următoare. Și în ziua a­­easta a mărțișorului și traversării spre primăvară,­­ așa cum străbunii priveau întinsul câmpiei înainte de intrarea cu plugul în brazdă, noi ne-am obișnuit să scru­tăm zarea, să ne aplecăm și asupra bobului de grîu și a literei de carte, să facem loc in inimile noastre cu­vintelor conducătorului de țară, pentru ca, de la o pri­măvară la alta, să ne bucu­răm tot mai mult de roadele muncii, in egală măsură tiie faptei și gîndirii științifice, ale civilizației și bunăstării Este felul nostru de a gîndi întotdeauna, ca și in această zi dintre anotimpuri, Ziua Mărțișorului. . ȘTEFAN TI'NSOIU La poarta dinspre primăvară

Next