Inainte, martie 1986 (Anul 43, nr. 12726-12751)
1986-03-01 / nr. 12726
ANUL XLII NB 12 726 SIMBATA 1 MARTIE 1986 6 PAGINI 50 BANI] Dezbaterile în adunările cu activul de partid din agricultură Caracter concret, obiective și sarcini precise pentru creșterea producțiilor In aceste zile, la nivelul orașelor și comunelor din județul nostru au loc plenare lărgite cu activul de bază din agricultură, urmate de adunări ale organizațiilor de partid în cadrul cărora se vor dezbate aprofundat, exigent, într-un pronunțat spirit critic și autocritic, concluziile ce se desprind din activitatea desfășurată în agricultură în 1985 și — lucru deosebit de important — se vor stabili sarcinile și măsurile ce trebuie întreprinse cu privire la creșterea producției vegetale și animale, a înfăptuirii tuturor prevederilor însetate în programe pe culturi și sectoare de activitate, pentru transpunerea în viață a orientărilor și indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în vederea realizării planului la toți indicatorii pe 1986. Aceste largi și aprofundate dezbateri urmează recentei plenare lărgite a Comitetului județean de partid cu activul de bază din agricultură, finalizării instruirilor inginerilor șefi și șefilor de fermă din unitățile agricole, președinților cooperativelor agricole, celorlalte categorii de specialiști și cadre de conducere din unitățile agricole, de stat și cooperatiste, a întregului activ de partid și de stat. Acum este esențial ca, în toate comunele și unitățile, printr-o stăruitoare și competentă preocupare, să se elaboreze programe pe culturi și sectoare de activitate judicios și responsabil adaptate condițiilor specifice fiecărei zone în parte. In programele la nivel de comune și unități trebuie să se regăsească cu toată claritatea obiectivele, acțiunile, modalitățile de înfăptuire, sarcinile concrete cu termene și responsabilități precise. Pornind de la indicațiile și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în cuvîntarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Național al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Gospodăririi Apelor, de la sarcinile exprese deosebit de concrete date de la nivelul județului, organele și organizațiile de partid au datoria să asigure dezbaterea într-un mod cu totul aparte a problemelor Viziuil buna gospodărire a fondului funciar, ridicarea potențialului de producție al pămîntului, aplicarea normelor de organizare științifică a Ie-V (Contim_arc în pag. a II-a) Fertilizarea facială a păroaselor — cît mai grabnic finalizată in consiliile unice agroindustriale Măceșu de Jos, Amărăștii de Jos, Segarcea, Hirea, Catane, Plenița, Vîrtop, Perișor, fertilizarea parraselor se află în stadiu avansat, în vreme ce la Plopșor, Seaești, Melinești, Robănești, lucrarea respectivă n-a fost realizată nici măcar in proporție de 50 la sută. Mecanizatori, cooperatori, specialiști folosiți la maximum timpul favorabil din aceste zile și reluați pe un front larg, cu toate forțele și mijloacele, acțiunea de fertilizare razială, pentru a o putea încheia înainte ca solul să se dezghețe! liste o condiție esențială pentru realizarea producțiilor prevăzute la grîu, orz și secară, cu deosebire pe suprafețele în cultură intensivă ! întreprinderea di utiluj greu l r.n.i. Utecistul Nicolae Matei realizează port lagărul unui strung tip N.N.D. 8150. loto : ,S. I.au Plenara extraordinară a Consiliului municipal al sindicatelor lari, la Craiova au avut loc lucrările plenarei extraordinare a Consiliului municipal al sindicatelor, la al cărei prim punct al ordinii de zi au fost înscrise probleme organizatorice. Tovarășa Eugenia Albu, președintele Consiliului județean al sindicatelor, a precizat mai întîi că, pe baza principiului rotirii cadrelor, tovarășul Gheorghe David — căruia i-a apreciat activitatea desfășurată ca președinte al Consiliului municipal al sindicatelor —, urmează să primească o altă sarcină. Plenara a aprobat în unanimitate eliberarea tovarășului Gheorghe David din rîndul membrilor biroului executiv și din funcția de președinte al Consiliului municipal al sindicatelor. In continuare, plenară a aprobat în unanimitate cooptarea tovarășei Florica Dumitrescu în Consiliul municipal ai sindicatelor și în Continuare in p. a IV-aj După ce a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarășul Nicolae secretar general a revenit în Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegației Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de membri și membri supleanți ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, de conducători ai unor instituții centrale, organizații de masă și obștești, de alte persoane oficiale. Erau prezenți V.G. Pozdniakov, însărcinatul cu ala(Continuare in pag. a IV-a) Ceaușescu, al P.C.R., patrie Intîlnire prietenească La 28 februarie 1986 a avut loc o intîlnire între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care în fruntea unei delegații de partid a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea P.C.U.S., și Mihail Gorbanlosov, secretar general Comitetului Central al Partiaidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarășul Mihail Gorbaciov, și a urat, încă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare însemnătate pentru înfăptuirea programelor privind construcția socialistă și comunistă în Uniunea Sovietică, pentru cauza generală a socialismului și păcii, în cursul întîlnirii a fost exprimată satisfacția reciprocă față de dezvoltarea pe linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate (Continuare in pag. a IV-a) Vizita la uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ Vineri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, însoțit de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului român, de alți membri ai delegației Partidului Comunist Român care participă la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., a fost oaspete al colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S." din Moscova. •La sosirea în această mare unitate industrială, cu Ix*gate tradiții revoluționare, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat de Nikolai Panicev, prim-adjunct al (Continuare la pag. a IV-a) Cea mai mare familie a constructorilor noștri — T.A.G.C. Ind. Craiova, a chibzuit și a hotărît unanim sensul major al evoluției sale în 1986 . Realizarea volumului de investiții și a punerilor în funcțiune, în condiții de eficiență sporită, o hotărîre fundamentată pe bilanțul bogat din 1985 și cincinalul recent încheiat, pe măsuri mai complexe și profunde de pregătire, organizare și derulare a lucrărilor în șantiere, creștere a productivității muncii, profesionalitate, hărnicie, răspundere în anul 1985. Trustul antrepriză generală de construcții industriale Craiova a reușit să realizeze un volum record de lucrări, care-l situează (după Centrala de construcții industriale București) ca cel mai mare trust de construcții al ministerului respectiv , un trust mare și puternic nu numai prin volum ci prin colectivul său experimentat, harnic, cutezător, care a edificat o salbă impresionantă ale socialismului de ctitorii și care înalță acum obiective precum noile fabrici moderne de la Combinatul chimic, centralele termoenergetice Craiova II și Calafat in Dolj, marele combinat et-raic, laminorul, capacități de forje și navale — în Mehedinți, lucrările complexe de la centralele termice și sectorul extractiv — in Gorj, cele două laminoare, fabrica de rulmenți și centrala termică — în Olt... Darea de seamă prezentată forumului reprezentanților oamenilor muncii de către ing. Emil Țugui, președintele C.O.M., director al T.A.G.C. Ind., consemnează punerea în funcțiune, în 1985, a 64 capacități de producție industriale, agrozootehnice și social-culturale, realizarea și depășirea cu 23 milioane lei a planului producției de construcțiimontaj terminată și cu 53 milioane lei a producției industriale ș.a. Remarcabil este faptul că aceste realizări cantitative sunt obținute în condițiile unor indicatori de eficiență buni, precum: plus 43,1 mii lei/pers., față de plan, la productivitatea muncii, reducerea cheltuielilor totale și materiale cu 4,63 lei și, respectiv, 10,82 lei la fiecare 1000 lei producție de construcții-montaj, însemnate economii materiale și energetice,, beneficii suplimentare de 9,2 milioane lei... Și nu mai puțin remarcabil este faptul că asemenea rezultate s-au obținut constant, în cincinalul trecut, — în 1985 unitatea situîndu-se fruntașă în cele 11 luni pentru care clasamentele au fost făcute cunoscute. Sobri și modești, cum îi știm, constructorii nu s-au Prea oprit, în dezbateri. ADRIAN IULGA (Continuare in pag. Ists») ADUNAREA GENERALA A OAMENILOR MUNCII— EXIGENT TOR AL AUTOCONDUCERII MUNCITOREȘTI E zi de 1 martie, zi de cumpănă intre anotimpuri. Mai ieri încă ningea intens peste cîmpuri și peste umerii noștri, încă mai ningea frumos peste ulițele satelor și peste orașele țării, In mantia de nea a anotimpului alb na spune și astăzi că mai este iarnă, mai este frig, chiar dacă la fiecare început de martie clipele încep a grăbi spre echinocțiul de primăvară, rotunjindu-se în muguri și-n germinația semințelor așternute sub brazdă de palmele lucrătorilor ogoarelor. E zi de 1 martie și soarele se apropie tot mai mult de strălucirea lui în primăvară, topindu-și razele in tulpinile copacilor, în rădăcinile florHor cu care ne înluminăm. privirea, și-n gindul nostru spre miezul pîinii viitoare , prima zi a întîiei primăveri din noul cincinal românesc, a celei de-a șaizeci - șicincea primăveri de făurirea Partidului Comutarist Român și primăvara rinului Internațional al Păcii. Intr-o astfel de zi, intre clipele noastre de muncă și viață, de trăire si împliniri, își face loc, ca în fiecare an, un gest simbolic, de atenție și mingîiere, gestul așezării unui mărțișor la reverul hainei. Un mâțișor așezat in dreptul inimii celor dragi, celor apropiați, ca mod al nostru de a intim•pina primăvara cu căldură sufletească, cu bunătate iubire față de mame și sufitori, de soții și fiice. Pentru că întotdeauna, întîiul de martie a însemnat o zi de timp curat și emoție, ziua sau ora noastră de poem scris cu petale de ghiocel, primul vestitor al primăverii ieșit spre soare ca un nou născut sub car de pace. E zi de 1 martie, prag de primăvară spre care înaintăm cu gîndul la frumoasele noastre rosturi constructive, cu gîndul la timpul de efort pentru belșugul anotimpurilor următoare. Și în ziua aeasta a mărțișorului și traversării spre primăvară, așa cum străbunii priveau întinsul câmpiei înainte de intrarea cu plugul în brazdă, noi ne-am obișnuit să scrutăm zarea, să ne aplecăm și asupra bobului de grîu și a literei de carte, să facem loc in inimile noastre cuvintelor conducătorului de țară, pentru ca, de la o primăvară la alta, să ne bucurăm tot mai mult de roadele muncii, in egală măsură tiie faptei și gîndirii științifice, ale civilizației și bunăstării Este felul nostru de a gîndi întotdeauna, ca și in această zi dintre anotimpuri, Ziua Mărțișorului. . ȘTEFAN TI'NSOIU La poarta dinspre primăvară