Inainte, noiembrie 1986 (Anul 43, nr. 12935-12960)

1986-11-01 / nr. 12935

2Î Ieri s-au deschis la Craiova Lucrările primului Simpozion național de patologie comparată de la organizarea societăților patologie comparată și medicină veterinară ale fi­lialelor Dolj a U.S.S.M., pre­cum și Centralei Industriei de medicamente ți cosmetice București, ieri s-au deschis la „Casa Armatei“ din Cra­iova lucrările primului Sim­pozion național de patolo­gie comparată, cu tema „Actualități In antropozoo­­noze“, la care participă pres­tigioase personalități ale vieții medicale, umane ți veterinare, cadre universi­tare și farmaceutice, alți specialiști în domeniul res­pectiv din țara noastră. După deschiderea lucrări­lor de către prof. univ. dr. Șerban Crețu, președintele Filialei Dolj a U.S.S.M., luat cuvîntul tovarășa Cris­a­tina Popescu, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., care, transmițînd un călduros salut partici­panților la această impor­tantă manifestare de interes științific medical, a Înfăți­șat succint principalele În­făptuiri economico-sociale, inclusiv pe cele din dome­niul ocrotirii sănătății în ju­dețul nostru, mai ales din perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului. In încheiere vorbi­toarea și-a exprimat con­vingerea că dezbaterile din simpozionul respectiv vor permite să se tragă concluzii valoroase pentru aplicarea lor în medicina umană ți veterinară. Au mai rostit cuvinte de salut prof. dr. doc. Marin Voiculescu, membru cores­pondent al Academiei R.S.R., președintele U.S.S.M., prof. univ. Tiberiu Nicola, recto­rul Universității din Craio­va, Ioana Petrescu, inginer șef al Centralei Industriei de medicamente și cosme­tice, dr. Leontina Dincă, di­rector­ al Direcției sanitare județene Dolj, dr. Iosif Cio­­banu, președintele Societății de patologie comparată — Filiala Dolj a U.S.S.M., conf. univ. dr. Ion Roșculescu, Facultatea de medicină din Craiova. In continuare, au fost prezentate p­referatele : „Zoo­­noze citadine și unele pro­bleme conexe*­­ „Vaccinuri antirabice. Actualități și per­spective“ ; „Toxiinfecțiile alimentare cauzate de sal­monella* ; „Probleme le­gate de diagnosticul de laborator în turbare“ ; „Aspecte actuale In ex­­pizootologia trichinelozei ; infestația la specii de con­sum mai puțin cunoscute", de către prof. univ. dr. doc. Marin Voiculescu, dr. Con­stantin Știrbu, directorul Institutului de cercetări și vaccinuri biologice „Pasteur“ București, dr. E. Toacsen și dr. Silvia Moraru, Institutul „Dr. Cantacuzino" Bucu­rești, prof. univ. dr. T. Ne­­gomireanu, șeful Clinicii de boli infecțioase Craiova, O. Șerban, Institutul „Dr. Can­tacuzino“ București, M. Ma­­zanțev, Institutul de cerce­tări și vaccinuri biologice „Pasteur“ București. Pe marginea acestor refe­rate, atît în prima, cit și în cea de-a doua zi sînt pre­văzute să se prezinte un număr de 48 de comunicări, care vor contribui la eluci­darea multor probleme de mare interes științific ce urmează a fi puse în prac­tica medicală umană și ve­terinară, cu consecințe fa­vorabile asupra ocrotirii să­nătății populației. Astăzi va avea loc și o dezbatere gen­oală rotundă cu problematica „Actualități în producția de medica­mente“. A. POPESCU Prin punctul sanitar Vîrteju, oamenii muncii din ca­drul Schelei de foraj Melinești beneficiază de o îngriji­re atentă. In foto : sudorul Ion Istrate de la sonda 132 și cadrul media sanitar Maria Popescu. Foto : S. Dan „Ramuri“ nr. 10/1986 Numărul din octombrie curent al Revistei „Ramuri“ impune prin vasta arie pro­blematică abordată și prin a ținuta publicistică deosebită materialelor inserate. „Imperativul păcii“ este genericul articolului redac­țional de la pagina înt­i, care mai cuprinde rubrica „2500 de ani de la primele lupte ale poporului geto­­dac pentru libertate și ne­­atîrnare*, rubrică susținu­tă, în acest număr, de Di­­nică Ciobotea. Reflectării citorva dintre cele mai semnificative aspecte ale Colocviilor „Ramuri” (ediția a I-a) le este rezervat un generos spațiu, Mihai Zam­fir și Mihai Șora semnând două pertinente eseuri. Se­rialul de „Semnalizări1 asigurat Cioculescu, de acad. Șerban include, de astă-dată, „episodul“ intitu­lat „Despre dialog“. Cunos­cutul critic literar Eugen Simion glosează (sub titlul „Critica de implicare") pe marginea cărții „Spre alt Istrati“ de Mircea Iorgu­­lescu. Cu aplicație și acul­tate, Ovidiu Ghidirmic scrie despre studiul lui Tzvetan Todorov „Introducere în li­teratura fantastică“, iar Grigore Traian Pop susține, cu argumente solide,­­ punct de vedere mai puțin luat în discuție: „Tudor Vianu — teoretician al artei cinematografice". Intrutotul remarcabilă este pagina de proză „O după-a­miază obișnuită“, fragment din romanul „Unde se odihnesc vulturii“, de Gabriel Chi­fu, ce se impu­ne nu numai prin acu­ratețea scriiturii și nota personală a viziunii epice, ci și prin nivelul „di­cției ideilor*. Un cuprinzător și sugestiv profil „George So­­rescu* creionează Mihaela Andreescu, In timp ce Ma­rius Ghica recenzează (cu inteligență și rigoare a in­formației) volumul V, „Re­publica*, din ciclul de „Opere* ale lui Platon. Pa­gina de revistă purtând pe frontispiciu „Realitatea li­terară* include recenziile lui George Popescu și Ro­mulus Diaconescu la cărțile „Rimbaud negustorul* de Mircea Dinescu, respectiv, „Luigi Pirandello* de Ale­xandra Bălăci. Exegeze și comentarii de real interes semnează Dumitru Stăni­­loaie, Ion Pecie, Nicolae Diaconu, Ion Militaru, Mi­hai Ispir, Stelian Vasilescu, Grigore Smeu, Ecaterina Țarălungă, Irina Adrian Petringenaru, Petraș, Ma­rian Victor Buciu, Miruna Matei­aș. Cele două coloane de revistă ale „Curierului literar” sunt rezervate pre­zentării lui Cătălin Băje­­naru. Nu In cele din urmă, se impune atenției pagina de revistă ce găzduiește „Cântul XV* din „Infernul“ lui Dante. In excelenta versiune românească a lui George Pruteanu. Grupaje de poeme semnează Marian Drăghici, Emil Lăzărescu și Dan Lupescu. Rubricile „Panoramic“, „Filatelica“ și „Fotbal“ completează Inspi­rat sumarul numărului 10/ 1986 al revistei craiovene. (D. LEONIN). j PENTRU SAPTAMINA DUMINICA 2 NOIEMBRIE 11,30 Telex. 11,35 Lumea copiilor : Plai de legendă: în­făptuirile deosebite ale Epocii Nicolae Ceaușescu pe plaiurile bistrițene și năsăudene oglindite în ochii co­piilor ; Desene animate ; Șoimii patriei; ABC despre­ lume ; Telefilmoteca de ghiozdan (c.). Premiul. Ultimul episod. 12,40 Din cununa cintecului românesc. 13,00 Al­bum duminical (p.c.). în studio : tinerețea ; Izvor curat al visurilor noastre ; Un interpret și mai multe instru­mente ; Cotidianul in 600 de secunde ; Desene animate ; Telesport; Cinci minute la Opera Română; Teatru scurt: „Generos din fire“, de Lev Slavin; O melodie in primă audiție ; Raliul — reportaj ; Lumea minunată a filmului. 14,45 Contemporanii noștri (c.). La Mihăilești, intr-o toamnă de aur. 19,00 Telejurnal. 19,20 Țara m­ea de azi (c.). Județul Bacău in anul 65 al partidului. >9,40 Cîntarea României (c.). De pe marea Stenă a țării pe NAINTE Concert-lecție Sala polivalentă din Cra­iova a găzduit, sub auspi­ciile Inspectoratului școlar județean, un deosebit de atractiv concert-lecție sus­ținut de Filarmonica „Ol­tenia“. Cei peste 2­000 de elevi, prezenți in sală, au urmărit instructiva, ele­vata și sugestiva prezentare făcută fiecărei piese muzi­cale din program de Mo­dest Cichirdan, directorul Filarmonicii craiovene, care a dirijat apoi „Poema Ro­mână“ de George Enescu și „Simfonia a IX-a“ de Beethoven. Și-au dat con­cursul, alături de simfoni­cul craiovean, corul dirijat de Alexandru Racu și so­liștii vocali Monica Teodo­­rescu, Martha Kessler, Flo­rin Diaconescu, Sergiu Ta­­puchievici. Concertul s-a bucurat de un mare succes in rîndul elevilor și al ca­drelor didactice. micul ecran. Emisiune realizată în colaborare cu Consi­liul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Bacău. 20,20 Film artistic (c.). Povestea unui spectacol. 21,50 Tele­jurnal. LUNI 3 NOIEMBRIE 20­ 00 Telejurnal. 20,20 Orizont tehnico-științific (p.c.) Actualitatea științifică : calculatorul în aplicații industria­le ; Documentar: ingineria biologică In sprijinul ecolo­giei și zootehniei; Actualitatea medicală : Profilaxia In bolile cardiovasculare. 20,35 Tezaur folcloric (c.): 20,50 Roman foileton (c.). Calvarul. Episodul 3. 21,50 Tele­jurnal. MARȚI 4 NOIEMBRIE 20,00 Telejurnal. 20,20 Viața economică. 20,35 In oglin­da Dunării (c). Reportaj realizat la Orșova. 20,50 Seară de balet. Romeo și Julieta (c.). Selecțiuni. 21,50 Tele­jurnal. MIERCURI 5 NOIEMBRIE 20,00 Telejurnal. 20,20 Viața economică. 20,35 Lumi­nile patriei, luminile păcii (c.). Versuri și cîntece (c.): 20,45 Tribuna TV. Emisiune de dezbateri politico-ideolo­­gice. 21,00 Film serial (cj. Ambulanța. Producție a tele­viziunii cehoslovace. Episodul 1. 21,50 Telejurnal. 1 — XI — 1986 £”*** Tineri doljeni pe podiumul întrecerii in domeniul creației științifice (Urmare din pag. fi I.C.S.I.T. — M.T.A.E. Craio­va. Dar cum s-a desfășurat manifestarea găzduită de Casa științei și tehnicii pen­tru tineret, ce a însemnat ea pentru participanți, pen­tru viitorul mișcării „Știin­ță — Tehnică — Producție” — am aflat după festivita­tea de premiere. In conti­nuare dăm cuvîntul interlo­cutorilor noștri. Conf. dr. Gheorghe Nichita — I.P. București, președin­tele juriului la secțiunea transporturi feroviare : „Re­feratele au evidențiat preo­cuparea tinerilor pentru perfecționarea produselor, realizarea unor dispozitive, instalații și standuri pentru îmbunătățirea fluxurilor teh­nologice. Lucrările prezen­tate au fost de un bun nivel tehnic și științific. Majorita­tea pot fi aplicate nemijlo­cit în producția de profil și pot fi extinse și în alte domenii“. Dr. ing. Eugen Porcoci, șef de lucrări la Facultatea de electronică, LP, Bucu­rești, președintele Juriului la secțiunea telecomunicații: „Sesiunea a fost utilă In primul rând ca schimb de experiență, de informare a celor care lucrează In ace­lași domeniu, evitându-se astfel paralelismele și rea­­lizîndu-se o bună conlucrare între cercetători. Referatele prezentate au demonstrat participarea tinerilor la ma­terializarea unor teme pro­puse de ministerul de pro­fil“. Dr. ing. Dumitru Marincaș, șef de lucrări la I.P. Bucu­rești, președintele juriului la secțiunea transporturi ru­tiere : „Utilitatea acestei ac­țiuni deosebite constă în faptul că tinerii au venit cu probleme concrete ale pro­ducției, proiectării și cerce­tării, cu un important rol in configurarea unor con­cepții noi privind soluțiile constructive. Al doilea as­pect­­I reprezintă schimbul de informații și idei, pre­cum și deschiderea unor co­laborări între ingineri subingineri, ceea ce consti­­i­­uie un real câștig“. Ing. Bogdan Lăinescu, În­treprinderea de autoturisme Craiova: „Discuțiile libere au contribuit la apariția unor idei de Îmbunătățire a referatelor prezentate și au evidențiat posibilitatea ex­tinderii aplicațiilor lor“. Iată ce ne-au declarat câțiva dintre fruntașii între­cerii amintite. Ing. Valentin Bercă, Dolj: „Sesiunea a constituit un real schimb de informații tehnice și științi­fice. Acest lucru este foarte important, dacă ținem sea­ma că majoritatea compo­nenților atelierelor de pro­iectare sunt tineri. Tematic, se observă tot mai mult tendința introducerii pe sca­ră largă a tehnicii de cal­cul Ia efectuarea probei și la conducerea prin cal­culator a transportului pe căile ferate. împreună cu colegii mei sunt bucuros că am cucerit locul Intîi“. Ing. Rod­ic­a Gabor, I.M.M.R. Simeria : „Sesiunea a fost foarte reușită, atit prin locul de desfășurare, cit și prin organizare și prin participarea numeroasă și calitativă. Juriile au fost foarte competente. Pe toți ne-a impresionat Casa știin­ței și tehnicii. Este ceva din cale afară de frumos. Loca­lul a creat atmosfera de lu­cru necesară“. Ing. Ion Ștefan, Argeș: „Mi-a plăcut organizarea a­­cestei sesiuni. M-a impre­sionat Casa științei și teh­nicii pentru tineret, prin po­sibilitățile pe care le oferă. In ceea ce privește lucră­rile susținute, ele prezintă importanță pentru producție prin efectele economice ob­ținute. Din referatele și ex­punerile prezentate mi-am însușit idei pe care le voi folosi In activitatea mea”. Craiova, octombrie 1986. Începutul unei noi etape In mișcarea „Tineret — Știință — Producție". Un drum care trebuie să urce la nivelul cerințelor revoluției tehni­­co-științifice actuate. Natura l-a vrut mic de statură, dar cu sufletul mare și neastîmpărat ca­­ argintul viu. A fost și a­­ă­­­­mas Ion Stancu-Zane, prie­tenul credincios al tipogra­­f­filor lui, al ziariștilor și scriitorilor olteni, mai cu seamă. Când vorbești des­pre arta poligrafică de la „Scrisul Românesc“ sau „Ramuri“, ești obligat să-i­­ rostești numele. Cînd a de­venit tipograf? Cred că s-a născut cu această vocaț­ie, a slujit-o pătimaș pină la pensionare și o mai iubește. Ani de-a rîndul, noaptea, in zori de zi cînd cernelurile erau neuscate jpe ziarele pregătite să ia drumul chioșcurilor, l-am intilnit prin tipografii, neobosit și cu un zimbet mucalit pe buze. Știe să facă tot ce se cere intr-o tipografie, iar cei ce au ucenicit in preaj­ma lui sunt acum meseriași de înaltă clasă. Odată, l-am urmărit cu emoție dind la iveală din linii tipografice, pentru re­vista „Ramuri“, portretul poetului Tudor Arghezi, pe care-l simțea in sufletul lui cu o dulce evlavie. Altădată, tipografii au organizat ad­­hoc un concurs si Ion Stan­­cu-Zane l-a intrecut, cule­­gind cu mina literele de plumb in vingalac, pe un coleg al său care avea la indemină claviatura linoti­pului. După ce a ieșit la pensie, a vrut să-ți încerce norocul cu undița pe malul apelor din preajma Craiovei, dar a fost mai puternică vechea pasiune ți l-a împins tot spre tipografie, să vadă ce mai e nou pe la sala de mașini, pe la legătorie sau zețărie, să dea un sfat, o mină de ajutor. A tehnoredactat sute ți sute de publicații ți ți-a ațe­­zat, modest, numele in este un colț de pagină. Acum 11 văd mai rar, fiindcă o boală care nu-i prea iartă pe tipografi 11 obligă să stea mai mult in casă. and, totuși,­­ intîl­nesc, poartă, de obicei, o servietă in care îngrămă­dește cărți, ziare și reviste alături de alte cumpărături. Ultima oară tind ne-am Intilnit avea­m­ servietă­ți citeva bucăți de cartoane. — Ce faci cu ele 7 — l-am întrebat, el, — Cum ce 7 — a tresărit privindu-mă ca pe un vechi și bun prieten. Leg cărți. Simt nevoia să fac ceva și leg cărțile copiilor, ale ginerilor, ale nepoților. Să mă țină minte. Mi-a intins mina și s-a îndreptat spre casă, obsedat de marea lui pasiune, ca un © to care trece liniștit și mulțumit printr-o viață fru­moasă. LUCIAN ZATTI — ■— Creionări------*— Obsesia dăruirii JOI S NOIEMBRIE 20,00 Telejurnal. 20,20 Viata economică. 20,35 Memoria documentelor. Temeiuri ale dăinuirii noastre. 20,55 Ca­dran mondial (c.). 21,10 Pagini muzicale de mare popu­laritate (c.). 21,35 însemne ale unul timp eroic. Un invă­­țământ modern, revoluționar. 21,50 Telejurnal. VINERI 7 NOIEMBRIE 20,00 Telejurnal.­ 20,20 Viața economică: 20,35 Seara televiziunii sovietice (c.). Cincinalul XII — dezvoltare intensivă, productivitate, eficiență ; Mari ansambluri so­vietice de cântece și dansuri : Beliozka ; Moscova coti­diană. Reportaj . Frumusețea dansului popular; Muzee In aer liber : Novgorod și Leningrad ; Pagini de balet; Artă și tradiție: dantelele din Balahovsk; Melodii­, melodii... 21,25 Serial științific (c.). Din tainele mărilor. Episodul 22, 21,50 Telejurnal. SIMBATA 8 NOIEMBRIE 13,00 Telex. 13,05 La sfirșit de săptămână (p.c.). 14,45 Săptămâna politică. 19,00 Telejurnal. 19,20 Teleenciclope­­dia (c.). Istoria In monumente. Dacii și civilizația lor. Primul episod . Strămoșii. 19,50 Floarea din grădină (c.). Emisiu­ne-concura pentru tineri interpeți de muzică popu­lară. 20,55 Film artistic. Damen tango (c.). Premieră TV. Producție a studiourilor sovietice. 22:20 Telejurnal. ­tel Coc le Băii patr debe Conc denț, mele tasti toria mul bătr

Next