Inainte, decembrie 1986 (Anul 43, nr. 12961-12986)

1986-12-02 / nr. 12961

Pînă la sfîrșitul anului mai sînt S8 în toate întreprin­derile, sub directa con­ducere a comitetelor de partid și a consiliilor oamenilor muncii — ac­țiuni convergente, am­plificare la maximum a eforturilor, pentru în­deplinirea și depășirea planului, pentru recu­perarea, acolo unde este cazul, a restanțelor și obținerea unui volum tot mai mare de pro­ducție suplimentară ! O Zi de zi, ceas de ceas — deplină angaja­re pentru onorarea con­tractelor la export !­­ Ridicarea nivelu­lui calitativ și tehnic al produselor — misiune de muncă și luptă re­voluționară pentru toa­te colectivele muncito­rești din județul nos­tru . ■ Acțiuni susținute de economisire severă a materiilor prime, mate­rialelor, energiei și combustibililor­­ ® întreprinderile dol­­jene pot și trebuie să facă totul pentru a se situa pe locuri fruntașe in întrecerea socialistă cu unitățile similare din țară ! M ANUL XLIII NR 12­901 MARTI 2 DECEMBRIE 1986 t PAGINI 50 BANI Panoul de onoare al faptelor muncitorești Bilanț feroviar Folosind intensiv mijloa­cele și instalațiile din do­tare, harnicul colectiv de muncă din cadrul Depoului 1­­ C.Î., Craiova a reușit să obțină realizări importante în perioada expirată din acest an. Așa după cum ne-a informat tovarășul Mărgărit Moga, secretarul comitetului de partid, pro­ducția globală și parcursul mediu al locomotivelor de marfă au fost finalizate în proporție de 103 la sută și, respectiv, 101 la sută. De asemenea, indicatorul eco­nomic— tonajul mediu brut pe tren de marfă — a fost depășit cu unu la sută. Iar la­ consumul specific de energie electrică a rezultat o economie de 1790 MWh. In fruntea întrecerii socia­liste s-au situat de locomotivă Emil mecanicii Popa, Dumitru Păuna, Marin Kor­ban și lăcătușii Ștefan Tuță, Ion Bălan și Gheor­­ghe Văduva. (Ing. Dimitrie Golopența, corespu­ 3 milioane lei în plus la producția marfă Aplicînd în viață indica­țiile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii din cadrul între­prinderii de textile „Inde­pendența“ Craiova acționea­ză susținut, cu înaltă, răs­pundere și dăruire, pentru îndeplinirea planului la toți indicatorii economici și a sarcinilor ce le revin din programul suplimentar de producție industrială în acest prim an al actualului cincinal. Ca urmare a în­făptuirii unui program complex de măsuri, a unei mai bune organizări și uti­lizări a timpului de lucru, a instalațiilor și mașinilor, a înnoirii și modernizării produselor, colectivul amin­tit raportează înfăptuirea și depășirea planului la producția marfă industrială cu 3 milioane lei. Demn de subliniat este faptul că și la producția fizică s-au consemnat suplimentar 51 000 metri pătrați țesături din bumbac și tip bumbac și 5 tone fire vigoare. De asemenea, productivitatea muncii a fost finalizată în proporție de 104 la sută. In această competiție muncii și a hărniciei s-au a evidențiat­ lucrătorii de la atelierul țesut finit, condus de Nicolae Vodislav. Răspuns concret, prin fapte de muncă sav înfată, chemărilor secretarului general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU La I.T.M.A. Craiova.Eforturi stăruitoare pentru recuperarea restanțelor Colectivul întreprinderii de tractoare și mașini agri­cole Craiova a înregistrat, în perioada expirată din acest an, restanțe la prin­cipalii indicatori de plan. Cauzele sînt multe și com­plexe, dar important este, acum, cînd a mai rămas puțin timp pînă la sfirșitul anului, — ca atît comitetul de partid, cit și conduce­rea întreprinderii să-și in­tensifice acțiunile, să lan­seze noi și tot mai eficien­te inițiative pentru recupe­rarea acestora. „Am întoc­mit în acest sens — ne spunea tovarășul Inginer Grigore Taloi, secretarul comitetului de­ partid al unității amintite, — un program complex de mă­suri tehnico-organizatorice și politice care vizează, printre altele, valorificarea la maximum a tuturor re­surselor existente. Urmă­rim, astfel, asigurarea bazei tehnico-materiale, reorga­nizarea formațiilor de lu­cru și a liniilor tehnologice și folosirea integrală a ca­pacităților de producție. O atenție deosebită o acor­dăm utilizării întregului parc de mașini-unelte, creș­terii indicelui de poliservi­­re, care s-a ridicat, în ul­tima vreme, de la 1,35 la 1,41 utilaje/cm. Trebuie remarcat, de asemenea, și faptul că produsul finit pe care îl realizăm înglobează și o vastă acțiune de co­operare cu diferite prinderi din țară. De între­aici intervin și greutățile in­­tîmpinate, deoarece multe subansamble nu sînt reali­zate în totalitate la un in­dice calitativ ridicat, ceea ce face ca uneori să apară și reclamații, în termenul de garanție, de la benefi­ciarii interni". Intr-adevăr, probleme * 1 * 3 deosebite au ridicat cutia de viteze de la A-1800-A și grupul tractorul moto­­propulsor care, nu în toate cazurile, au avut fiabilita­tea corespunzătoare in ex­ploatare. Ce s-a întreprins în acest an? S-au stabilit măsuri ferme și eficiente cu principalii furnizori de subansamble și Institutul de profil al Centralei in­dustriale de tractoare și mașini agricole Cum, însă, nu toate Brașov, pro­blemele și-au aflat cores-CONSTANTIN PADUREANU (Continuare In pag. a Ill­ a) Handbal Cm), punct final la „Trofeul Carpați” ediția a 23-a, Craiova 1986 Representativa Romaniei h-t merituoasă ciștipioare Așa cum era de așteptat, partida de duminică seara, din Sala polivalentă, care a adus față în față primele reprezentative ale Româ­niei și Uniunii Sovietice s-a constituit într-o adevărată finală a acestui prestigios turneu. Meciul a început sub semnul echilibrului. Primii care înscriu sînt tri­colorii. Sovieticii însă, ambițios,­ astfel joacă, încît reprezentanții noștri se desprind de adversar abia în varii. 16 (scor 6—4). Ten­siunea disputei face ca am­bii combatanți să rateze numeroase atacuri și con­traatacuri. Selecționata Ro­mâniei, în frunte cu căpi­tanul ei, Vasile Strigă, joa­că mai exact decît adver­sara sa, se bate cu mult aplomb în apărare și cîști­­gă mai multe dueluri pe semicercul advers, încheind prima repriză cu un avan­taj de trei goluri : 12—9. A doua parte a jocului va sta sub semnul evoluției de excepție a portarului nostru, Alexandru Buligan, care a fost aproape de ne­trecut. Prestația sa a cul­minat cu apărarea unei lo­vituri de la șapte metri, în minutul 60 al partidei, scorul de 18—16 în favoa­ra­rea handbaliștilor noștri. Jocul a fost d­i­n­a­in­t­e, a avut suspans, momen­te cu adevărat drama­tice, dar în final România s-a respins într-o meri­tuoasă cîștigătoare. Scor final: România A — U.R.S.S. 18—16. Principalii realizatori: St­în­gă (6), Berbece (5) pentru Româ­nia, respectiv, Valutkas­­(6) și Rîmarilov (3).. Așadar, România a cîști­­gat neînvinsă turneul (ca și R.F. Germania, o echipă cla­sată pe locul al doilea, cu care a remizat), făcînd utilă și serioasă verificare­a în perspectiva jocurilor din grupa preliminară (unde va evolua în compania selec­ționatelor Franței, Poloniei și Uniunii Sovietice) pentru viitoarea Olimpiadă. La a­­cest frumos succes al trico­lorilor, felicitări antrenori­lor Eugen Trofin și Ghiță Licu, precum și tuturor elevilor lor. Iată cum arată clasamentul final al ediției 1986 a „Trofeului Carpați“ : 1) România A — 9 p, gola­veraj 127-88 ; 2) B.F.G. Germania — 9 p, 128—108 ; 3) U.R.S.S. 6 p; 4) R.P. Polonă — 3 p­­; 5) România B — 2 p ; 6) K.P. Bulgaria — 1. P­Organizatorii au­ mai atri­buit următoarele premii : Cel mai bun jucător al tur­neului — Jochen Frantz K. TLKBATU (Continuare In pag. a H-a) usupTr­a j­tcheM ^siana a­ü­l­iI I.U.G. Craiova. Formația condusă de maistrul Marin Bivolaru­ realizează traversa mobilă a unui nou utilaj F.L.P. 3100, destinat industriei constructoare de mașini. Foto : S. Dan Lupta pentru pace și dezarmare-o problemă de conștiință și patriotism Chemat să-­și spună cuvîn­­tul în legătură cu proble­ma fundamentală a con­temporaneității, aceea stopării cursei aberante a a înarmărilor și întăririi pă­cii, poporul român a spus, în cadrul referendumului de la 23 noiembrie, un „DA“ hotărît reducerii de către România cu 5 la sută a ar­mamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare, pen­tru colaborare și înțelegere între popoare. Acesta fost și votul celor peste 500­­ de comuniști, ai celorlalți membri cooperatori, meca­nizatori, intelectuali, mun­citori etc. din comuna Hu­lești — dovadă a unei în­țelegeri profunde, că nu­ se poate viețui decâig în pace, îmi este vie amintirea unor mărturisiri făcute de mai mulți oameni, între care cooperatoarele Niculina Ve­­lișcu, Gheorghița Geolgău, mecanizatorul Stan Alexan­dru, îngrijitorul de anima­le M. Stroie, directorul școlii Vasile Gheorghe, în­vățătoarea Mari Cri­stea, dr. stomatolog Evantia Co­­leș care, după ce și-au dat votul în favoarea păcii, au adus multe argumente că înfăptuirea dezarmării con­stituie problema cea m­ai presantă a vremurilor noas­tre. Am dat aceste exem­ple pentru a dovedi că ei, ca și ceilalți locuitori ai comunei, au înțeles m­area importanță a inițiativelor de pace luate de președin­tele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sigur că cel mai în vîrstă știu ce înseamnă războiul, alții au aflat-o din spusele bătrinilor, unii din diferite cărți. Tocmai de M. PACURARU (Continuare In pag. a III-a) Arăturile adinei de toamna — finalizate cit mai grabnic și în condițiile unei calități exemplare! Numai printr-o organizare temeinică a muncii se poate accelera ritmul lucrării Comunistul Mitre Aram­­bașa, inginerul șef al C.A.R. Bechet, are toate motivele să fie nemulțumit, mai ales cînd este vorba de stadiul in care se află aici execu­tarea arăturilor adînci­­ de toamnă. „Din cele 560 ha programate — ne spunie tehnologul șef al unității — noi am efectuat această im­portantă lucrare a sezonu­lui pe aproape 500 lui. In ce ne privește, am putea oarecum să fim liniștiți și Echipa reprezentativă a României, câștigătoare­a „Trofeului Carpați“ — Craiova 1986. Foto­­­gie. Prodasca iată de ce , după ce am tras brazdă adîncă pe solu­rile bogate în humus, dar „betonate“ de seceta deo­sebit de persistentă cu care s-a confruntat și încă se mai confruntă întreaga a­­gricultură doljeană, acum acționăm cu toate , forțele la arat zi și noapte, pe te­renurile nisipoase de care dispune unitatea noastră. Numai­­ că, ținînd cont de puternica bază tehnico-ma­­terială cu care su­n­em­ în­zestrați, trebuie să recu­noaștem deschis că, printr-o organizare mult mai ri­guroasă a întregii activități în cîmp, încă din primele zile, noi am fi reușit, pînă în prezent, să finalizăm lu­crarea pe toată suprafața programată“. Undeva în punctul „Cot", întreaga formație tractoare acționează de 1a com­pact, sub directa supra­veghere a inginerilor Ioana și Gheorghe Gheorma, șefii formelor 1 și 2 de cîmp, care verifică în permanen­ță adîncimea de lucru, pre­cum și modul cum face împachetarea brazde­se­lor, prin încorporarea com­pletă­­ în sol a tuturor res­turilor vegetale. „Faptul că aici, pe nisipuri, putem să arăm cu toate cele trei tropițe de la plug — ne spune, într-un scurt mo­ment de răgaz, destoinicul mecanizator Petre Ungu­­reanu — ne crează posibi­litatea, să arăm — în schimburi prelungite — aproape cîte trei hectare cu fiecare tractor în parte“. La rîndul său, inginerul Gheorghe Gheorma ne re­latează că, de fapt, întrea­ga formație de mecaniza­tori, d­ar­­ mai ales Marin EMIL LAZARESCU Sg ■ Pag. 2 : — Educația­­ patriotică și revoluționa­­ist­­ă — componentă funda­­mentală a formării orna­(Continuare in pag a lul-u­­lui nou ; Sport — rezul­tate, comentarii; Poșta redacției. ■ Pag. 3 : Igie­nizarea câmpului — ac­țiune de masă la care trebuie să participe în­treaga forță activă a sa­telor. m Pag- 4 . — De peste hotare . Publicitate..

Next