Inainte, aprilie 1987 (Anul 44, nr. 13062-13087)

1987-04-01 / nr. 13062

ANUL XLIII BI« 13 002 MIERCURI I APRILIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Vizita oficială de prietenie a tovarășului Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, în Republica Zair Convorbiri oficiale Marți, 31 martie, la bordul navei prezidențiale „Ko­­kolo“ au avut loc convorbiri oficiale Intre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și pre­ședintele fondator al Mișcă­rii Populare a Revoluției, președintele Republicii Zair, Mobutu Soso Soko.­­ Președintele Mobutu Sese Soko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a președinte­lui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, arătînd că aceasta constituie o expre­sie a bunelor raporturi de prietenie și colaborare din­tre cele două țări și po­poare. In același timp, șeful statului zairez și-a manifes­tat satisfacția de a se re­in­tani cu președintele Nicolae Ceaușescu și de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluției re­lațiilor bilaterale, cît și în legătură cu probleme ale vieții internaționale actuale. Președintele Nicolae Ceaușescu, exprimînd satis­facția de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mul­țumit președintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea ... deosebit de călduroasă, prie­tenească, pentru ospitalita­tea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a senti­mentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc po­poarele noastre. Totodată, tovarășul Nicolae Ceaușescu a exprimat convingerea că înțelegerile la care se va ajunge cu prilejul actuale­lor convorbiri vor întări și mai­ mult conlucrarea dintre Româ­na și Zair, corespun­zător voinței și aspirațiilor de pace și progres ale am­belor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul și per­spectivele relațiilor româno­zaireze, cei doi șefi de stat subliniind progresele înre­gistrate în întărirea priete­niei și colaborării România și Zair. In dintre acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două țâri pe plan politic, econo­mic și în alte sfere de ac­tivitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colabo­rării și cooperării româno­­zaireze în numeroase dome­nii de interes comun. A fost evidențiată hotărîrea comu­nă de a se identifica noi căi și modalități care să ducă la intensificarea colaborării bi­laterale, a cooperării în pro­ducție și a schimburilor co­merciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi președinți au con­venit ca membrii celor două delegații participante la convorbiri să examineze și să stabilească, în cadrul unor întîlniri de lucru, mo­dalitățile practice de inten­sificare a colaborării econo­mice, industriale și tehnico­­științifice între Republica Socialistă România și Repu­blica Zair, potrivit orientă­rilor și înțelegerilor stabili­te la nivel înalt. Convorbirile se desfășoară într-o atmosferă de stimă, prețuire și caldă prietenie, de înțelegere reciprocă. * Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tova­rășa Elena Ceaușescu au avut în continuare, marți­ dimineața, după intîlnirea in plenul celor două delegații, convorbiri cu președintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, împreună cu șe­ful statului Zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate și în acest cadru au relevat do­rința comună de a se ac­ționa în direcția extinderii colaborării și cooperării în producție pe baze stabile și de lungă durată, precum și pentru realizarea unnor im­­ portante obiective econo­mice. Cei doi șefi de stat au apreciat că dezvoltarea largă a colaborării româno-tabceze pe plan politic, economic, tehnico-științific și la alte în cea de-a doua zi a vizi­tei oficiale de prietenie pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, împre­ună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o întreprinde în Republica Zair, au fost în­scrise noi și semnificative momente, care au pus în lu­mină spiritul de înțelegere reciprocă și caldă prietenie ce caracterizează relațiile dintre cele două țări și po­poare. In dimineața zilei de marți, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, însoțiți de pre­ședintele Mobutu Șese Seko și doamna Mobutu, au făcut, la bordul navei „Kokolo“, o călătorie pe fluviul Zair. In portul Onatra,­­unde a avut loc îmbarcarea la bor­dul navei, înalții oaspeți au fost salutați cu onoruri mili­tare. Un mare număr de locui­tori ai capitalei zaireze,, aflați pe cheiul portului, au salutat cu căldură pe solii poporului român, scandînd urări de înaltă cinstire și strigîn­d „Trăiască prietenia româno-zaireză !“ Cîntece și dansuri, aclamații au dat expresie sentimentelor de prietenie. De la bordul navei, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au răspuns îndelung mani­festărilor de simpatie ale miilor de locuitori ai capita­lei. Pe măsură ce nava se desprinde de cheiul portului Onatra și pătrunde în apele marelui fluviu, privirilor le este oferită priveliștea orașu­lui Kinshasa, in care trăiesc domenii de activitate cores­punde aspirațiilor ambelor popoare, este în interesul lor, al cauzei păcii, destin­derii și cooperării între toa­te națiunile lumii: peste două milioane și jumă­tate de oameni, imaginea este elocventă. In timpul călătoriei pe fluviul Zair, președintele Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu s-au întreținut cordial cu pre­ședintele Mobutu Șese Seko și doamna Mobutu. Cei doi șefi de stat au avut un larg schimb de pă­reri în probleme esențiale ale colaborării dintre Româ­nia și Zair. La bordul navei, in onoa­rea înalților oaspeți a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul la nivel înalt ce se desfă­șoară sub semnul stimei și înțelegerii reciproce, al do­rinței de a promova bune­le relații dintre țările și po­poarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava preziden­țială centru s-a oprit la N’sele, istoric al Mișcării Populare a Revoluției din Zair. Cetățenii localității, în frunte cu notabilitățile ora­șului, au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, președintelui Nicolae Ceaușescu, pe care l-au acla­mat ca pe un prieten apro­piat al poporului zairez. Localitatea N’sele se în­scrie în cronica luptei po­porului zairez pentru liber­tate și independență —­aici, la 24 noiembrie 1965, Mo­butu Sese Seko a pus bazele mișcării revoluției. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zairez de a-și făuri liber, independent pro­priul destin. In cursul după-amiezii de marți, înalții oaspeți ro­mâni s-au reîntors la Kinshasa. Călătorie pe fluviul Zair P m *1 U­L la spiritul sarcinilor subliniate la Plenara C.C. al P.C.R. Sporirea bazei energetice - preocupare de prim ordin Convorbire cu ing. IONEL CALINOIU, director al I.P.E.G. „Oltenia“ — Craiova — Așa cum se stipulează ț­­in documentele Congresu­lui al Xlll-lea al Partidului Comunist Român, sporirea bazei energetice a țării con­stituie un factor hotărîtor al dezvoltării țării noastre in etapa actuală. In cuvîntarea la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAS CEAUȘESCU,­ a insistat din nou asupra a­­cestui factor al dezvoltării economice. Vă rugăm, tova­rășe director, să precizați sarcinile ce revin întreprin­derii de prospecțiuni și ex­plorări geologice „Oltenia“ — Craiova. — Intr-adevăr, colectivu­lui nostru de muncă Ii re­vin sarcini deosebite. Fiind principala întreprindere care asigură zonele noi în vede­rea creșterii cărbune a țării, producției de avem în plan predarea de noi peri­metre de exploatare care să conducă la creșterea pro­ducției de cărbune din zona combinatelor miniere Motru și Rovinari, sau de la în­treprinderile miniere Horezu și Mehedinți, zone în care trebuie asigurate perimetre de perspectivă, extinzîn­­du-se și la metale rare și roci utile. — Toate acestea presupun, desigur, o intensă muncă de cercetare, exploatare, valo­rificare, la care colaborați cu mai multe unități. — Desigur, avem o fruc­tuoasă colaborare cu Insti­tutul de cercetări, inginerie tehnologică și proiectare mi­nieră pentru lignit Craiova, combinatele miniere Rovi­nari și Motru, cu institute de cercetare din țară. Spe­cialiștii de la I.P.E.G. și de la aceste unități își acordă sprijin reciproc în găsirea de noi soluții de prospecti- MARIN DUMITRI (Continuare în pag a 11-a, întreprinderea „Textila“ Calafat. Filatoarele Eugenia Pleniceanu și Alexandra Nină își depășesc permanent sarcinile de plan, realizînd produse de calitate deosebită. Foto : S. Dan Lucrările de primăvară au demarat, dar nu, peste tot, sui­ semnul calității! "Luni­, 30 martie, zi exce­lentă pentru executarea lu­crărilor de sezon în toate zonele județului nostru. Aproape de orele prînzului ne­ deplasăm spre sud , tre­cem­ prin Radovan, Perișor, Galiciuica, Giubega. Pretu­tindeni "zărim, de o parte și de alta a șoselei, tractoare la pregătirea terenului și la semănat. In perimetrul C.U.A.S.C. Băilești aflăm că se lucrează pe toate sosele unde se poate intra cu uti­lajele. Se seamănă mazărea, sfecla de zahăr, plantele fu­rajere , se dă zor cu lucră­rile vi­ legumicultura. Tova­rășul Patru Țoca, directorul S.M.A.­ Băilești, ne relatează că în primele zile, pe solele zvîntafi, sămînța de sfeclă di­nafi­r ■ a fost pusă in bi­­­n­ă pe 60 ha la C.A.P. Afumați, 40 ha la Băilești, 30 ha la Boureni. De altfel, pînă aseară, la nivelul con­siliului, fuseseră însămînțate in jur de 690 ha, din care 560 ha cu mazăre, iar restul cu sfeclă de zahăr. Mașinile au fost în așa fel reglate Incit din sămînța încorpo­rată în sol să se asigure o densitate de 120 000 plante de sfeclă de zahăr la ha. Notă maximă la agrotehnică Respectarea riguroasă tuturor indicilor de­ calitate a prevăzuți în tehnologii con­stituie în această campanie, mai m­ult ca oricînd, cuvin­­tul de ordine pentru toți cooperatorii și mecanizatorii. Calitatea pregătirii patului germinativ și însămînțării — pe solele unde lucrează mecanizatorii Ștefan Odagiu, Ilie Neagoe, Stan Calopă­­reanu, de la Afumați , Ion Petrișor, Iosif Marin, Marin Mateescu,­­ de la Băilești , Tudor Mușuroi, Viorel Roș­ca, de la Boureni — ,întru­nește condițiile pentru a i se acorda nota maximă.. In vederea conservării apei în sol, terenul se­­ pregătește dintr-o trecere cu grapa re­glabilă, urmată de combi­­nator. Patul germinativ ara­tă ca un veritabil strat de grădină. Din primele zile bune de lucru în cîmp se folosesc cu bune rezultate și o parte din cele 10 agre­gate complexe constituite în 22 de variante. Cel mai mult sînt utilizate agregatele for­mate din combinator­i E.E.P.- 600 și cele alcătuite din C.C.T­i K.E.P.-fi0O. Cu fre­mănă, zilnic, 15 ha, ur­­mînd ca în una-două zile să se atingă cel puțin 18­ ha, astfel incit ritmul de­ lucru stabilit prin program să fie nu numai realizat, ci și de­pășit, înaintarea la semănat se face cu viteza a doua a tractorului „pe­­ greu“, ur­­mărindu-se încorporarea, se­minței la adîncimea stabi­lită și asigurarea obligatorie a densității prevăzute. însă­­mînțarea sfeclei de zahăr pe 1 085 ha și florii-soarelui pe 1 550 ha constituie o repe­tiție generală, acumularea unei valoroase experiențe pentru­­ însămînțarea în cu­­rînd a celor 6­038 ha cu po­rumb de pe care urmează să se realizeze 25 tone știu­­leți la ha, adică atît cît pre­văd criteriile ce stau la baza conferirii înaltului titlu de Erou al Noii Revoluții Agrare. La pomul căutat... Pe drumul ce duce spre Balasan ajungem în peri­metrul fermei nr. 12 a I.A.S. Băilești. O suprafața arată adinc din toamnă, pe care bulgării — datorită tempe­raturilor scăzute din iarnă — se sfarmă la­ cea mai mică atingere,­­ în loc să fie pre­gătită cu combinatorul în vederea menținerii apei în sol se acționa­ cu discurile, răscolindu-se profund solul ceea ce, se înțelege, favo­rizează și evaporarea apei de care plantele de ceapă butași au atîta nevoie pen­tru a da randamentul sta­bilit. Intrăm în vorbă cu tractoriștii Gheorghe Bănică și Ionel Cojocaru­. Le cerem ordinele de lucru. Ambii ridică din umeri ca și cînd atunci ar fi auzit pentru prima dată că nu se poate intra cu nici un utilaj în brazdă fără a se cunoaște exact­ datele esențiale ce decurg din respectarea rigu­roasă a tehnologiilor. La­mele nivelatoare erau mon­tate în spatele discurilor, nu in fața acestora. Or, în șe­dința Comandamentului pen­ A. I­ RIGIOIU (Continuare in pag a IV-a) CURIER COTIDIAN Dezbateri pe teme ale politicii externe In organizarea Consiliului municipal Craiova al sindi­catelor au avut loc ieri suită de dezbateri ce au avut o ca temă „România — mili­tantă activă pentru securita­tea europeană, pentru pace“. Astfel de dezbateri s-au ți­nut cu activele consiliilor județean și municipal ale sindicatelor, întreprinderea precum și la „Electropu­­tere“. Regionala de căi fe­rate și I.P.P.S. Ele au fost conduse de Leonard Me­hedinți, comentator la Agar­­pres. Vernisaj Duminică dimineața, în prezența unui numeros pu­blic vizitator, la Secția de artă a Complexului muzeal județean a avut loc verni­sajul expoziției de fotogra­fie „Stare de peisaj“ a ingi­nerului Dan Dinescu. Foarte apreciate de cei prezenți, fotografiile expuse reprezin­tă imagini inedite din Ma­ramureș și zona Rucăr-Bran. (E.C.). Cabinete specializate La Liceul agroindustrial Dăbuleni s-au amenajat două noi cabinete, respectiv unul de instrucție practică și tehnologică și unul pen­tru îndrumarea muncii edu­cative. In acest fel s-au c­reat condiții optime pentru însușirea mai rapidă și apro­fundată a unui volum spo­rit de informații. „Ora exactă“... la Calafat De curînd și la Calafat s-a introdus serviciul tele­fonic „04“, adică numărul la care se poate afla „ora exac­tă“ prin intermediul bine­cunoscutului robot. Așadar, calafstenii (care beneficiază și de racordarea la circuitul telefonic interurban, avînd prefixul 942) își pot potrivi ceasurile sau afta ora exac­tă intr-un sistem nou, ope­rațiil și modern. *

Next