Inainte, septembrie 1989 (Anul 46, nr. 13812-13837)

1989-09-01 / nr. 13812

I ANUL XLV NR 13 812 j VINERI 1 SEPTEMBRIE 1989 4 PAGINI 50 BANI in spiritul vibrantei chemări adresate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Să realiza­mn planul pe întregul an pina la Congresul al XIV -lea al partidului­ I.P.S.P. - o „firmă“ care își îmbogățește palmaresul productiv — Stimate tovarășe din rector, întreprinderea de Prestări Servicii și Produc­ Craiova se prezintă, în țeastă perioadă de puter­nică ,efervescență revolu­ționară, cu deosebite rezul­tate în ceea ce privește ac­tivitatea economică. Vă pro­pun să pornim acest dialog chiar de la acestea. — într-adevăr, colectivul nostru, alcătuit din peste 1400 de oameni ai muncii, a reușit, în cinstea marii sărbători naționale de la 23 August, să raporteze cîteva însemnate succese. Astfel, la 31 iulie am realizat angaja­mentul pe întregul an pri­vind depășirea producției marfă. Cîteva zile mai tîr­­ziu, pe 5 august, am înde­plinit sarcinile de plan re­venite pe primele 8 luni ale anului și, totodată, pe cele aferente primilor pa­tru ani ai cincinalului. A­­ceste fapte de muncă au demonstrat capacitatea de­­"'obilizare a colectivului Interviu cu ing. VICTOR BADEA, directorul unității nostru, preocuparea perma­nentă pentru soarta produc­ției, mai ales că o mare par­te a acesteia a fost destina­tă exportului. — Pentru că I.P.S.P. este o unitate tînără, să reme­morăm, succint, evoluția ei și să facem o scurtă pre­zentare a ceea ce Înseamnă la ora actuală. — A fost înființată 1982, cu scopul de a contri­bn­bui la mai buna valorifica­re a materiilor prime locale și la creșterea volumului prestărilor de servicii că­tre populație. în cea mai mare parte, însă, întreprin­derea s-a­ dezvoltat în cin­cinalul actual și argumen­tez această afirmație prin faptul că în anul viitor vom obține o producție marfă de 2,4 ori mai mare decit în 1986, ritmul mediu anual de creștere fiind de 48 la sută, in timp ce exportul sporeș­te de 13 ori. Profilele ac­tuale sunt de industrie ușoa­ră (cu activități de maro­­chinărie, confecții textile și pasmanterie), prelucra­rea lemnului (în general — mobilier de grădină), pre­lucrarea maselor plastice, confecții metalice și pres­tări de servicii pentru popu­lație intr-un număr de 24 de profile. Un loc impor­tant în activitatea noastră ocupă morăritul prestator, avînd unități în toate loca­litățile principale ale jude­țului. — Ne vorbeau­ despre valorificarea materiilor pri­me locale și am adăuga uti­lizarea unor materiale re­­folosibile sau deșeuri. Care sunt acestea și ce loc peul­­pă în activitatea dumnea­voastră ? — Principalele categorii MIRCEA POSPAI (Continuare în pag. a II-a) electrice în fabricație Noi tipuri de motoare La întreprinderea de Tran­sformatoare și Motoare Elec­trice Filiași au fost introduse în fabricație cinci noi tipuri de motoare electrice de pu­teri medii din cea de-a 4-a generație, produse care, la capacități asemănătoare, comparativ cu cele din ge­nerația precedentă* au con­sumurile de materiale redu­se cu pînă la 18 procente. Tot aici au fost realizate noi linii tehnologice mecanizate pentru executarea bobinelor din conductori de cupru emailați pentru transforma­toare cu puteri de pînă la 1 000 kVA. Ca urmare, uni­tatea a reușit să economi­sească, de la începutul anu­lui în curs, mai mult de 1400 tone metal, cantitate din care jumătate o reprezintă profilele laminate din metal și diferite materiale, în cea mai mare parte energoin­­tensive, însemnate cantități de energie electrică și de combustibili. ’TTlTTnnTTliîrilMWBWBMWnHWnîllWMBWrWinBWTTTrii^ AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA Cu grijă și maximă răspundere fată de soarta recoltei viitoare Răspunzînd vibrantelor în­demnuri adresate de cel mai iubit și stimat fiu al poporu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al partidului, de la tri­buna recentului forum de­mocratic al lucrătorilor din agricultura românească, cei ce muncesc în întreprinde­rile agricole de stat din ju­dețul nostru pregătesc in­tens apropiata campanie a însămînțărilor de toamnă. Ei pornesc de la dezvoltarea experienței acumulate în a­­cest an cînd, la orz și grîu, au realizat cele mai mari producții de la înființarea întreprinderilor agricole de stat. După cum este și firesc, promovarea tehnologiilor moderne, de înaltă eficien­ță și randament, implică cu acuitate respectarea rigu­roasă a criteriilor științifice ce stau la baza fiecărei ve­rigi specifice cultivării păroa­selor. Potrivit precizărilor tovarășului Dumitru Bunu, inginerul șef al Trustului Județean I.A.S., un accent cu totul aparte s-a pus — în fiecare întreprindere și fermă de stat — pe ampla­sarea orzului și griului după premergătoare favorabile. în general, în asolamentul fie­cărei ferme, păioasele se cultivă acum după culturile care eliberează terenul în vară devreme, cât și după soia și hibrizii timpurii de porumb. Prin amplasarea păioaselor potrivit schițelor inițial elaborate se urmă­rește păstrarea culturilor în cadrul structurii asora- AUREL FRIGIOIU (Continuare in ț­ag s III a) l­ Pag. 2 — Rubricile : Copiii — suprema vocație a familiei; Juristul vă răspunde; Reper cetățenesc. B Pag. 3 — Viața de partid; Pregătirea adunărilor și conferințelor de dări de seamă și alegeri; Zig-zag pe mapamond, fl Pag. 4 — De peste hotare ; Publicita­te ; Sport. Un spor de producție de 25 milioane lei Această importantă valoa­re a fost înregistrată, de la începutul anului, la T.A.G.C. Ind. Craiova prin aplicarea unor măsuri de organizare și modernizare, a unor so­luții tehnice proprii vizînd, în principal, creșterea gra­dului de industrializare a construcțiilor, sporirea pro­ductivității muncii, ușurarea condițiilor de lucru în șan­tiere. S-a reușit, astfel, pre­­fabricarea integrală a obiec­tivelor antrepozite frigorifi­ce, a structurilor de hală industrială, canalelor tehno­logice și a.m.c. la obiectivele în construcție, precum și a elementelor din beton deco­rativ de mari dimensiuni pentru fațade. Cele peste 35 măsuri aplicate au adus, pe lângă sporul menționat producția globală, o econo­mo­mia relativă de 100 lucrători, reducerea cheltuielilor totale și materiale. întreprinderea „Elec­­troputere" — Craiova. A­­telierul de galvanizare. Argentina Găină, secretar al organizației U.T.C. pe atelier, este exemplu de hărnicie și perseverență în muncă. Foto : Ilie Alex. Secvență din noua înfățișare arhitecturală a municipiu­lui Craiova. « Foto : Ilie Alex. Valorificarea superioară a materiilor prime-obiectiv permanent al activității productive Secretarul general al parti­dului, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, în cuvîntarea la Plenara Consiliului Național al Oamenilor Muncii din 12—13 iulie a.c. sublinia că „sînt necesare, în continua­re, măsuri ferme pentru res­pectarea normelor de con­sum, materiale și energetice, a normelor de muncă, pen­tru reducerea consumurilor materiale și energetice, pen­tru recuperarea și refolosi­­rea materialelor, subansam­­blelor și pieselor“, în Pro­iectul Programului-Directi­­vă, care, împreună cu Teze­le pentru Congresul al XIV-lea al partidului, se află în dezbaterea întregu­lui partid și popor, de ase­menea, se arată că „Indus­tria ușoară va fi orientată spre valorificarea superioară a materiilor prime, inclusiv a materialelor refolosibile“, în concordanță cu aceste ce­rințe impuse de dezvoltarea social-economică actuală de perspectivă, se poate apre­ci d­a că la întreprinderea de Confecții Craiova, una din ctitoriile de seamă ale „Epocii Nicolae Ceaușescu“, a doua ca mărime din cen­trala industrială de profil, unde își desfășoară activita­tea cel mai mare detașament muncitoresc feminin din ju­dețul nostru, paralel cu în­făptuirea la cote înalte a producției fizice, a celorlalți indicatori, există preocupări deosebite pentru valorifica­rea complexă, superioară a materiilor prime și mate­rialelor specifice. Concret, la textile noi (tip lină), mase plastice, la alte materiale, realizările, față de planul de recuperare, sunt, uneori, chiar mai mult decât duble ; bunăoară, la țesăturile tip mătase — de aproape trei ori mai mari față de prevederi. Depășiri notabile se înregis­trează și la sortimente adia­cente — oțel, cupru, bronz, însă, în scopul utilizării la maximum a suprafeței țesă­turilor s-a luat valoroasa inițiativă muncitorească de a se organiza o formație de lucru, cuprinzînd 20 de lu­crători, specializată în pre­lucrarea petecelor, capetelor și fîșiilor provenite de la secțiile de bază, din care re­zultă produse și subproduse pentru copii. în felul acesta, în decursul unui an se adau­gă la valoarea producției marfă 7,5 milioane lei, res­pectiv, 15 tone de materiale refolosibile, echivalentul 40 mii m.p. Restul cantității, a pînă la 25 tone, se valorifi­că prin­ întreprinderea Ju­dețeană pentru Recuperarea HORIA IONESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Exigențe ale accentuării caracterului intensiv al dezvoltării economice în etapa actuală La Caraula și Izvoare Cooperatorii și mecanizatorii doresc strîngerea roadelor de pe cim­p în aceste zile de maxim efort și totală concentrare, harnicii cooperatori și me­canizatori din Caraula și Izvoare imprimă un ritm tot mai alert strîngerii roadelor de pe cîmp, livrării cu prio­ritate a cantităților destinate fondului centralizat al sta­tului, pregătirii corespunză­toare a însămînțărilor de toamnă, împreună cu tova­rășul Mircea Mladin, pre­ședintele C.A.P. Caraula, am străbătut de curînd fiecare sară în parte, acolo unde este concentrată forța aptă de muncă la strînsul și tran­sportul recoltei. In sala din punctul „Valea Mare“, me­canizatorul Aristotel Ganea încărca de zor, cu un T.I.H., sfecla de zahăr, în autoca­mioane de mare capacitate. Zilnic, sînt trimise la între­prinderea de­ industrializare din Calafat, cu mijloacele de transport de la Autocoloana Plenița, cantitățile de sfeclă de zahăr care corespund graficelor de recoltare, în­cheiate săptămînal între fur­nizori și beneficiari. în ime­diata vecinătate a salei a­­mintite, combinerii Marcel Dănuci, Constantin Uțului, Nicolae Dumitru și Lucian Vică, sub permanenta supra­veghere a tovarășului Florea Prică, inginerul șef al C.A.P. Caraula, se întreceau la re­coltatul mecanizat al soiei. De altfel, pînă zilele trecute, ei strînseseră producția de soia de pe aproape 80 la sută din suprafața cultivată. La rîndul lor, cooperatorii care lucrează în grădina de legume acționează perma­nent la culesul tomatelor, din care pînă de curînd au și fost trimise la I.P.I.L.F. Calafat peste 150 de tone. Dr. ing. GEORGE MITRICOF. coresp. (Continuare în pag. a III-a)

Next