Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)

1968-04-02 / nr. 34

Anul * nr 34 • Duminică plină de... goluri. • Tehnica uitată la vestiar. • Uşurel cu nervii, argeşeni­­­ Lovitura de teatru la Tg. Mureş • Rapidului i-a lipsit „vioara în­­tîi“. • Duminica care a tre­cut ne-a dat o minuscu­lă satisfacţie. S-au mar­cat în divizia naţională A 22 goluri. E un pro­gres în jocul echipelor noastre că se marchea­ză mai mult. Să nuţi le fie de deochi şi să nu-şi piardă pofta de joc. După cum relatam în numărul trecut, actualul lider al clasamentului, Steaua, a ştiut să strălu­cească în final, să ob­ţină victoria în partida cu Farul pentru recuce­rirea locului întîi. Indirect, „duelul" din­tre Steaua şi F.C. Arge­şul era să se continue pe stadionul Dinamo din capitală, unde dinamo­­viştii au avut ca adver­sari pe piteşteni. A fost un derbiu al etapei. Cine a învins ? Echipa mai calmă care „s-a bătut“ pentru orice balon, care a reuşit să marcheze go­lul atit de necesar victo­riei. Adevărul este că, Dobrin jucătorul cel mai renumit al piteştenilor a fost pe teren mai mult cu numele, pentru că, fostul său coleg Stoenes­­cu, l-a anihilat, l-a eclip­sat, majoritatea baloa­­nelor fiind cîştigate de bucureştean, că Varga mai sclipeşte din cînd în cînd (a executat un 11 m, ca un maestru), iar Pîrcălab mai poate face încă „slalomuri“ printre adversari. Şi după această eta­pă trebuie să constatăm că nivelul tehnic lasă de dorit, că spectatorii pot fi recunoscători doar pentru festivalul de go­luri. Aşa a fost cazul la Tg. Mureş. U.T.A. care pe teren propriu a do­vedit o exasperantă ine­ficacitate în meciul cu Progresul, duminică i-a păcălit pe cei de la A.S.A. şi le-a marcat 4 goluri faţă de unul pri­mit. S-a dat o lovitură pronosportiştilor. Tot cu un scor mare s-a Încheiat şi partida de la Craiova dintre colege. Universitatea Craiova a vrut să confirme că pe terenul lor în doi ani n-a cîştigat decit o sin­gură dată Dinamo Bucu­reşti. Bagajele clujeni­lor s-au îngreunat de cele 4 goluri primite. Au rămas doar cu mîngîie­­rea unui gol care îl men­ţine pe Adam în fruntea golgeterilor. In celelalte partide gazdele au cîștigat. Pe­trolul a dominat mai mult, dar o singură dată l-a determinat pe Mata­­che să scoată balonul din plasă. Zadarnice e­­forturi a făcut Progre­sul pentru evitarea în­frângerii. Cu un singur Mateianu... nu se poate cîștiga. La poalele Tîmpei, Steagul roşu, fără antre­norul Ploieşteanu care temporar a cerut să se repauzeze, a reuşit să predea lanterna roşie Progresului Bucureşti. Scorul de 2-0 împotri­va băcăoanilor să fie de bun augur. Rapidul s-a deplasat la Petroşeni fără „vioara întîi“ a atacului Ion Io­­nescu, accidentat. Dar, fără Ionescu, înaintarea Rapidului cîntă fals. In asemenea situaţie, „di­rijorul“ Jiului Libardi, a ştiut să profite şi îm­preună cu coechipierii să învingă cu 2—1. S. NEDELCU •Ar P.S. — La Craiova ju­niorii noştri au jucat cu cei din Polonia. Ei au învins cu 2—0. Şi ca să nu se dezmintă au ratat şi un 11 metri. Incintat de tăria cu care fundaşul Jenei de la Steagul roşu a expediat mingea in plasă, crainicul Călin Antonescu, aprecia că n-a mai văzut aşa ceva de 20 de ani. Ne permitem o completare. Asemenea fază ca în cli­şeul alăturat cînd vom mai vedea ? Pentru că ea aparţine arhivei cam­pionatului trecut. Foto: N. ALEXANDRI FOTBAL La Miercurea-Ciuc nu­meroşi spectatori au asis­tat la meciul de fotbal desfăşurat pe stadionul din localitate, între e­­chipele Minerul Bălan, deţinătoarea „Cupei Har­ghita" şi Flamura roşie Sînsimion, contînd pen­tru campionatul interj­u­­deţean. Echipa din Sînsi­mion începe furtunos, dar minerii se apără calm, echilibrează jocul şi încet încet se impun. Minutul 13 aduce des­chiderea scorului. Pali (Minerul) depăşeşte doi apărători, pătrunde în careu şi de la 15 metri expediază precis balonul în plasa porţii Flam­u­­rei roşii. Jucătorii din Sînsimion au, în con­tinuare, momente de scădere şi numai după 7 minute primesc al doilea­ gol. Autor Bargoy. Sco­rul reprizei este pecet­luit de Szabó cu 3 minute înainte de încheierea primei reprize, care ex­pediază balonul în pla­să cu un şut bombă de la distanţă. După pauză minerii înscriu încă două goluri prin Gabor, ast­fel că, meciul se încheie la scorul de 5—0 pentru Minerul. Iată celelalte rezulta­te: Apemin Borsec—Mi­nerul Miercurea-Ciuc 1-0; Viitorul Gheorgheni— Mureşul Topliţa 3-1; Lemnarul Odorheiul Se­cuiesc—Gloria Tirgu-Mu­­reş 1-0. La O­dorheiul Secuiesc s-au întrecut amical e­­chipele de juniori ale a­­sociaţiilor sportive Lem­narul şi Confecţia din localitate. Mai bine pre­gătiţi, jucătorii de la Lemnarul şi-au adjude­cat victoria cu 3-0. RELU BORTOŞ, corespondent Minerul Bălan înscrie al cincilea gol. La fileu. (Fază din meciul Voinţa Ciuc—Ştiinţa Găeşli.­ Miercurea- La balul de sîmbătă seara (Urmare din pag. I) stau acasă şi aşteaptă ca băiefii să te invite la bal. Băieţii (o parte din­tre ei), stau in fata ma­gazinului sătesc şi discu­tă la... lumina becului e­­lectric. Discută de toate pentru tofi. Lucrul acesta ar putea să-l facă şi in sală, in pauzele dintre dansuri, dar la Cozmeni, unde in general se desfă­­şoară o vie activitate cul­turală, s-a omis să se or­ganizeze şi in această seară un bal. Acest lucru nu intră in preocupările organizaţiei U.T.C. şi a căminului cultural. Aşa că unii tineri stau sau se plimbă pe şosea, alţii îşi pierd timpul (şi banii) in bufetul cooperativei. Aici ii găsim şi pe directorul căminului cultural, tova­răşul Emetic Kovács. — De ce nu s-a orga­nizat un bal în comună ? — E... postul paştelui ! — De ce nu e deschi­să sala clubului ? — Din cauză că urmea­ză să ruleze un Ulm şi dacă e deschisă sala clu­bului nu vin spectatori suficienți la film. — Ce film rulează ? Directorul căminului cultural mai comandă o bere. Pe stradă tinerii stau la taitas. La Cozmeni n-a fost bai sîmbătă seara. La Sinmartin o căutăm pe secretara organizației U.T.C., tovarăşa Ana Im­re. N-o găsim la căminul cultural. Nu-i nici la se­diul consiliului popular comunal.­ E acasă. N-o de­ran­jăm. Informa­ţiile necesare Ie luăm de la... postul de miliţie. Nu e bal. Nu se îngrijeşte nimeni de organizarea unor distrac­ţii simbătă seara. Ce fac tinerii ? Lucrătorul de la postul de miliţie ridică din umeri, continuînd să redacteze nişte procese­­verbale. Ne uităm şi noi la ceea ce scrie: Andrei Nagy a provocat în ulti­mul timp patru scanda­luri la braserie ; Andras Akaczos, gestionar la braserie şi Denes Faza­­kas, gestionar la bufet, au fost amendaţi pentru că servesc cu băuturi pe tine­rii în stare de ebrietate. Ce fac tinerii din Sin­­martin ? La căminul cul­tural e întuneric. E bez­nă şi pe uliţe. Numai la bufet şi la braserie e lu­mină şi gălăgie. Mergem mai departe. Ne oprim la Tuşnad-Băi. La Casa de cultură e ac­tivitate intensă. Toate să­lile sunt pline de tineri. Unii joacă şah, alţii ta­ble. Unii citesc, alţii ur­măresc emisiunile tele­viziunii. La restaurant, la braserie şi la bar mai sunt încă multe locuri libere. E aglomeraţie în sala de dans. E bal. Păcat că nu toţi tinerii din satele ju­deţului nostru se pot dis­tra la iei. Duminică seara n-am mai colindat satele. Am rămas în reşedinţa ju­deţului. Dimineaţa cîţiva tineri au participat la în­treceri sportive, la ac­ţiuni de înfrumuseţare a cartierelor în care stau. După amiază vnsă... ce puteau să facă. Casa de cultură le-a oierit din nou „uşi închise“. Şi fl­amei ? Aglomeraţie la ho­tete şi restaurante... ­NFORM­A­T­I­A HARGHITEI VOLEI Inspiraţia antrenorului Sala de sport a Liceu­lui din Miercurea-Ciuc a găzduit întîlnirea de vo­lei feminin divizia B se­ria a II-a, dintre echi­pele Ştiinţa Găieşti şi Voinţa din localitate. După o luptă dîrză vic­toria a revenit fetelor din Miercurea-Ciuc cu sco­rul de 3—2. După un start puternic Voinţa cîş­­tigă primul set cu 15—10. Apoi pierde setul II cu 11—15. In setul III volei­balistele din localitate forţează şi cîştigă setul cu 15—8. Setul următor revine echipei din Gă­ieşti care joacă mult mai hotărît. Cel mai drama­tic a fost setul V. Echi­pa din Găieşti conduce la un moment dat cu 7—0. La Voinţa intră Iu­­dit Kohn (care a fost cea mai bună de pe te­ren) şi voleibalistele din Miercurea-Ciuc se im­pun încet-încet ajungînd să ia conducerea cu 8—7. Scorul continuă să osci­leze de o parte şi de alta şi în cele din urmă echipa Voinţa cîştigă se­tul cu 16—14 şi, deci, şi meciul. Foarte inspirat s-a dovedit antrenorul Iosif Petreş, Voinţa, care a făcut schimburi de ju­cătoare la timpul potri­vit. S-au remarcat Cos­­tache Constanţa, Dinu Florenţa, Niţu Constanţa de la „Ştiinţa" şi Kohn Iudit, Jánosi Maria şi Dorgo Balazs Eva de la Voinţa. Autoritar arbi­trajul lui Tans Alexan­dru secundat de Ioan Rusu. P. LĂCĂTUŞ La clubul Liceului din Miercurea-Ciuc a avut loc duminică faza jude­ţeană a campionatului republican de şah pe e­­chipe mixte. Iată rezul­tatele : Kocsis Mihai (Mine­rul) — Dr. József Pavel (Harghita-Vlăhiţa) 1—0 ; Emrich Maria (Minerul) — Marton Judith (Har­r­ghita-Vlăhiţa) 1—0 ; Ra­­fain Gavril (Minerul) — András Archadi (Har­ghita-Vlăhiţa) 0—1 ; Pa­taki Rozalia (Minerul)— Ferencz Gizella (Har­­ghita-Vlăhiţa) 0—1; An­tal Pavel (Minerul) — Ács Ioan (Harghita-Vlă­hiţa) 1/2—1/2 ; Dorgo Iosif (Minerul) — Szöcs Iosif (Harghita-Vlăhiţa) 1/2—1/2. POPICE In cadrul campionatu­lui regional de popice echipa asociaţiei Com­plexul din Gălăuţaş ju­­cînd­­la Miercurea-Niraj a pierdut cu rezultatul de 4.360 popice dobo­­rîte faţă de 4.593 cît a obţinut echipa din loca­litate. La fete, echipa din Miercurea-Niraj a doborît cu 262 popice mai mult de­cît fetele din Gălăuțaș. SCHI „Cupa Tehnoutilaj“ Sîmbătă şi duminică Asociaţia sportivă „Teh­­noutilaj“ din Odorheiul Secuiesc şi comisia oră­şenească de schi din lo­calitate a organizat la Harghita-Mădăraş „Cupa Tehnoutilaj“ la schi. La întrecere au luat parte două echipe de la asocia­ţia sportivă Sanitarul Tîrgu-Mureş, şi reprezen­tativele oraşelor Miercu­­rea-Ciuc şi Odorheiul Se­cuiesc. Cupa a revenit sportivilor din Odorheiul Secuiesc. Startul tine­rilor crosişti în cursul dimineţii de duminică oraşul Miercu­­rea-Ciuc a găzduit etapa orăşenească a crosului ti­neretului organizat de Consiliul sindical orăşe­nesc, Comitetul orăşe­nesc U.T.C. şi Consiliul orăşenesc pentru educa­ţie fizică şi sport. La a­­ceastă frumoasă întrece­re au participat circa 50 de atleţi din asocia­ţiile sportive din între­prinderile şi instituţiile din Miercurea-Ciuc. Böjte Ștefan, cîștigător în proba seniorilor. Unele lipsesc, iar altele prisosesc (Urmare din pag. I) medenie de produse so­licitate de cumpărători. Şi la acest capitol adaug câteva exemple în com­pletarea celor pomenite in articolele anterioare. Ne lipsesc : biscuiţi, surogate de cafea şi ca­fea, esenţă de rom, sare de lămîie, seminţe de le­gume, muştar, conserve de peşte, pungi de hirtie, ţesături din bumbac, ciz­me de cauciuc, costume bărbăteşti din tergal, fus­te plisate, pijamale pen­tru copii, etc., etc. Ne surprinde faptul — a ţinut să precizeze tov. Ştefan Barkoczi — că multe din produsele care lipsesc la noi (am luat cunoştinţă din presă şi din alte surse) prisosesc în alte judeţe, iar unele din cele care se află pes­te posibilităţile de desfa­cere de la noi sunt căuta­te în alte localităţi din ţară. Bunăoară, la noi lipsesc biscuiţii. In alte judeţe se găsesc din bel­şug. Şi chiar dacă nu s-ar găsi în alte locali­tăţi, industria noastră nu ar fi oare capabilă să fa­brice acest produs la ni­velul cererii ? La fel stau lucrurile cu multe alte produse. Ele nu sunt de­ficitare pe plan naţional, dar nu sunt repartizate acolo unde se cer. — Înseamnă că orga­nizaţiile comerciale coo­peratiste nu cunosc în aprofunzime şi cît mai aproape de realitate ce­rerea de consum ... — E adevărat, coope­raţia de consum din ju­deţul nostru nu a reuşit încă să studieze pe baze ştiinţifice cererea de consum. In acest domeniu lu­crătorii noştri din coo­perativele săteşti conti­nuă să practice metode empirice de stabilire a cererii. Una din aceste metode constă în înregis­trarea tuturor cererilor nesatisfăcute. In acest caz are loc următorul fenomen : cumpărătorul solicită un produs care lipsește , gestionarul în­registrează o cerere ne­­satisfăcută. După câteva zile acelaşi cumpărător sau un alt membru al familiei solicită acelaşi produs ; gestionarul în­registrează din nou o ce­rere nesatisfăcută. Situa­ţia se poate repeta — în unele cazuri — de zeci de ori. Şi încă ceva : ace­laşi cumpărător caută produsul respectiv şi la alte magazine din alte sate sau comune. Se în­registrează și acolo o ce­rere nesatisfăcută. In a­­cest mod o singură cere­re se multiplică la ordi­nul zecilor și chiar — într-o perioadă mai lun­gă — la ordinul satelor. Comenzile bazate pe ast­fel de metode de cerce­tare sunt departe de ce­rerea reală. Astfel se creează surplus de pro­duse care devin nevan­dabile. La aceasta se adaugă şi faptul că marea majo­ritate a produselor sunt contractate şi livrate co­merţului cooperatist de către întreprinderile cu ridicata ale comerţului de stat. Şi după cum se constată, aceşti interme­diari nu satisfac în cele mai bune condiţii cerin­ţele cooperaţiei de con­sum. — Soluţii pentru rezol­varea acestei probleme ? — Soluţiile sunt de fapt sarcini fixate prin Direc­tivele adoptate la Confe­rinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967 : să se limiteze repartiţiile centralizate numai la produsele deficitare, iar organizaţiile comerciale cooperatiste să stabileas­că legături economice directe cu întreprinderi­le producătoare. In acest fel noi vom cere ceea ce socotim că e necesar, iar industria va produc­­ceea ce cerem noi. Cîteva măsuri — La recenta consfă­tuire la C.C. al P.C.R. to­varăşul Nicolae Ceauşes­­cu, atrăgea atenţia ce­lor ce se ocupă cu co­merţul de stat şi coope­ratist de a lua măsuri pentru lichidarea stocu­rilor de produse care nu se vînd şi să asigure în continuare o aprovizio­nare corespunzătoare a populaţiei cu toate pro­dusele solicitate. Ce mă­suri a întreprins pe a­­ceastă linie Uniunea ju­deţeană a cooperativelor de consum ? — Am luat, desigur cîteva măsuri. Le expui pe scurt : 9 S-au întocmit a­proape în toate unităţi­le, situaţii cu produsele­­nevandabile. In cele două depozite de la Gheorgheni şi Odorheiul Secuiesc există astfel de produse in valoare de circa 500.000 lei. In uni­tăţile cu amănuntul, pro­dusele care depăşesc nor­mativul planului de des­facere totalizează o va­loare de 1.694.000 lei.­­ S-a hotărît ca toate produsele care există în magazii să fie expuse şi în unităţile cu amănun­tul pentru a se constata dacă se cer sau nu. • S-au întocmit liste care cuprind produsele peste normativ — cîteva sute — şi au fost trimi­se la toate unităţile coo­peratiste cu amănuntul din judeţul nostru, astfel ca un produs peste ne­cesar la o unitate să poa­tă fi solicitat de o altă unitate, care ar avea ne­voie de el. Listele cu produsele care ne priso­sesc vor fi trimise şi la organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste din­ celelalte judeţe. Sperăm că în acest mod unele produse, care ne priso­sesc, să fie solicitate în alte localităţi. Credem că în felul acesta stocul de produse neva­ndabile la noi se va diminua în mod simţitor, dîndu-ne posibilitatea să aprovi­zionăm mai bine reţeaua magazinelor cooperaţiei de consum din judeţ cu produsele cerute de cum­părători, specifice mediu­lui rural din judeţ. „ Lot pe linia îmbu­nătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse specifice satului, s-au dat indicaţii secţiilor de cro­itorie, cizmărie etc. din reţeaua cooperaţiei de consum să execute la co­mandă încălţăminte şi îmbrăcăminte după gus­tul beneficiarilor. Acestea sunt primele măsuri luate de Uniunea­­judeţeană a cooperative­lor de consum pentru îm­bunătăţirea aprovizionă­rii magazinelor cu pro­duse solicitate în mediul rural. Ele vor contribui la diminuarea sensibilă a stocurilor de produse greu vandabile, care vor fi înlocuite cu produse cerute de cumpărători. Audienţele la Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Harghita Pentru a veni în întîmpinarea solicitării cetă­ţenilor care au de rezolvat unele probleme la Co­mitetul executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Harghita, vă informăm asupra zilelor şi orelor cînd membrii comitetului executiv au ore de audienţe. Vinerea, între orele 13—16, la preşedintele Co­mitetului executiv, tov. BRANIŞ LADISLAU ; lunea, între orele 11—16, la prim-vicepreşedintele Comitetului executiv, tovarăşul KOVÁCS B. MI­HAIL ; marţea, între orele 11—16, la vicepreşedin­tele Comitetului executiv, SZABÓ ADALBERT ; joia, între orele 11—16, la vicepreşedintele Co­mitetului executiv, tovarăşul KOSZTI ŞTEFAN ; şi simbăta, între orele 11—16, la secretarul Co­mitetului executiv, tovarăşul BERTALAN ALE­XANDRU. Curs de instruire a zootehniştilor 135 de brigadieri zoo­­tehnişti din cooperative­le agricole de producţie ale judeţului Harghita se vor întîlni cu colegii lor de breaslă din coo­perativele agricole de producţie ale judeţului Mureş, la un curs de instruire ce se va des­făşura între 1 şi 7 a­­prilie, la Casa agrono­mului din Iernut. Aici vor audia expu­neri privind cele mai noi metode de îngrijire şi furajare raţională a animalelor, expuneri pre­zentate de specialişti cu înaltă calificare în do­meniul zootehniei şi vor vizita fermele de ani­male ale unor coopera­tive agricole şi între­prinderi agricole de stat din judeţul Mureş. Cu acest prilej, vor fa­ce cunoştinţă cu rezul­tatele dobîndite de ţă­ranii cooperatori şi lu­crătorii fermelor agrico­le de stat, împărtăşind totodată experienţa lor în creşterea animalelor. O fabrică cooperatistă Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşu­găreşti construieşte la O­­dorheiul Secuiesc o fa­brică de calapoade şi şanuri. Şantierul pentru acest obiectiv s-a deschis la 15 octombrie 1967, iar fabrica va începe să pro­ducă la sfîrşitul anului viitor. Producţia fabricii va satisface necesarul de calapoade şi şanuri al u­­nităţilor de producţie şi de desfacere care aparţin de UCECOM din întrea­ga ţară. Pag. 3 (Urmare din pag. I) ce din plin la semănat. In tabloul complex al lucrărilor de primăvară se înscrie, fireşte şi ac­tivitatea legumicultori­lor. Unităţile agricole din judeţ vor cultiva cu le­gume 1.420 de hectare. E o suprafaţă destul de mare dacă o raportăm la condiţiile de climă şi soi specifice acestei zone. Si­tuaţia operativă centra­lizată la Direcţia agrico­lă judeţeană, conturează şi stadiul lucrărilor în a­­cest sector, pînă acum au fost însămînţate cu le­gume 91 de ha. Primă­vara este anotimpul cu o mare diversitate de lu­crări agricole şi care so­licită eforturi deosebite din partea tuturor lucră­torilor din agricultură, de la specialist pînă la ultimul mecanizator sau cooperator. Reușita cam­paniei constă în pricepe­rea de a coordona toate aceste eforturi, de a or­ganiza în așa fel activi­tatea, incit fiecare zi bu­nă de lucru să fie folo­sită din plin. (Urmare din pag. I) Micul nostru interviu, luat ad-hoc, tovarășului ing. Victor Ardeleanu, directorul întreprinderii, are tocmai această temă : — Care sunt preocupările colectivului în­treprinderii privind valorificarea rezervelor de reducere a consumului specific de masă lemnoasă ? — Această problemă e în atenţia noastră şi face parte din ansamblul de cercetări privind or­ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Pentru acest an ne-am propus realizarea şi apli­carea a 40 de studii în acest sens. — Desigur, unele dintre aceste studii au şi fost aplicate în primele trei luni ale a­­nului. Vă rugăm cîteva exemple ! — Un număr de 17 studii şi-au găsit deja apli­carea — cu bune rezultate — în producţie. De pildă, de curînd am trecut la centralizarea man­­galizării, prin care se obţine, la un consum spe­cific redus de lemn, o îmbunătăţire a granulaţiei şi o reducere a umidităţii mangalului. De asemenea, prin centralizarea prelucrării unor produse s-a reuşit ca dintr-o mare cantitate de lemn de­ foc să se producă doage pentru bu­toaie, ceea ce duce la o utilizare mai bună a ma­sei lemnoase. Concretizată în cifre, aceasta în­seamnă că valoarea unui metru cub de lemn să crească de la 200 la 700 lei. Mecanizarea evacuării rumeguşului şi mai buna lui valorificare, ne-a ajutat să mărim producti­vitatea muncii la această operaţie, să realizăm anual economii de peste 100.000 lei şi să obţinem venituri importante.

Next