Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)
1968-04-02 / nr. 34
Anul * nr 34 • Duminică plină de... goluri. • Tehnica uitată la vestiar. • Uşurel cu nervii, argeşeni Lovitura de teatru la Tg. Mureş • Rapidului i-a lipsit „vioara întîi“. • Duminica care a trecut ne-a dat o minusculă satisfacţie. S-au marcat în divizia naţională A 22 goluri. E un progres în jocul echipelor noastre că se marchează mai mult. Să nuţi le fie de deochi şi să nu-şi piardă pofta de joc. După cum relatam în numărul trecut, actualul lider al clasamentului, Steaua, a ştiut să strălucească în final, să obţină victoria în partida cu Farul pentru recucerirea locului întîi. Indirect, „duelul" dintre Steaua şi F.C. Argeşul era să se continue pe stadionul Dinamo din capitală, unde dinamoviştii au avut ca adversari pe piteşteni. A fost un derbiu al etapei. Cine a învins ? Echipa mai calmă care „s-a bătut“ pentru orice balon, care a reuşit să marcheze golul atit de necesar victoriei. Adevărul este că, Dobrin jucătorul cel mai renumit al piteştenilor a fost pe teren mai mult cu numele, pentru că, fostul său coleg Stoenescu, l-a anihilat, l-a eclipsat, majoritatea baloanelor fiind cîştigate de bucureştean, că Varga mai sclipeşte din cînd în cînd (a executat un 11 m, ca un maestru), iar Pîrcălab mai poate face încă „slalomuri“ printre adversari. Şi după această etapă trebuie să constatăm că nivelul tehnic lasă de dorit, că spectatorii pot fi recunoscători doar pentru festivalul de goluri. Aşa a fost cazul la Tg. Mureş. U.T.A. care pe teren propriu a dovedit o exasperantă ineficacitate în meciul cu Progresul, duminică i-a păcălit pe cei de la A.S.A. şi le-a marcat 4 goluri faţă de unul primit. S-a dat o lovitură pronosportiştilor. Tot cu un scor mare s-a Încheiat şi partida de la Craiova dintre colege. Universitatea Craiova a vrut să confirme că pe terenul lor în doi ani n-a cîştigat decit o singură dată Dinamo Bucureşti. Bagajele clujenilor s-au îngreunat de cele 4 goluri primite. Au rămas doar cu mîngîierea unui gol care îl menţine pe Adam în fruntea golgeterilor. In celelalte partide gazdele au cîștigat. Petrolul a dominat mai mult, dar o singură dată l-a determinat pe Matache să scoată balonul din plasă. Zadarnice eforturi a făcut Progresul pentru evitarea înfrângerii. Cu un singur Mateianu... nu se poate cîștiga. La poalele Tîmpei, Steagul roşu, fără antrenorul Ploieşteanu care temporar a cerut să se repauzeze, a reuşit să predea lanterna roşie Progresului Bucureşti. Scorul de 2-0 împotriva băcăoanilor să fie de bun augur. Rapidul s-a deplasat la Petroşeni fără „vioara întîi“ a atacului Ion Ionescu, accidentat. Dar, fără Ionescu, înaintarea Rapidului cîntă fals. In asemenea situaţie, „dirijorul“ Jiului Libardi, a ştiut să profite şi împreună cu coechipierii să învingă cu 2—1. S. NEDELCU •Ar P.S. — La Craiova juniorii noştri au jucat cu cei din Polonia. Ei au învins cu 2—0. Şi ca să nu se dezmintă au ratat şi un 11 metri. Incintat de tăria cu care fundaşul Jenei de la Steagul roşu a expediat mingea in plasă, crainicul Călin Antonescu, aprecia că n-a mai văzut aşa ceva de 20 de ani. Ne permitem o completare. Asemenea fază ca în clişeul alăturat cînd vom mai vedea ? Pentru că ea aparţine arhivei campionatului trecut. Foto: N. ALEXANDRI FOTBAL La Miercurea-Ciuc numeroşi spectatori au asistat la meciul de fotbal desfăşurat pe stadionul din localitate, între echipele Minerul Bălan, deţinătoarea „Cupei Harghita" şi Flamura roşie Sînsimion, contînd pentru campionatul interjudeţean. Echipa din Sînsimion începe furtunos, dar minerii se apără calm, echilibrează jocul şi încet încet se impun. Minutul 13 aduce deschiderea scorului. Pali (Minerul) depăşeşte doi apărători, pătrunde în careu şi de la 15 metri expediază precis balonul în plasa porţii Flamurei roşii. Jucătorii din Sînsimion au, în continuare, momente de scădere şi numai după 7 minute primesc al doilea gol. Autor Bargoy. Scorul reprizei este pecetluit de Szabó cu 3 minute înainte de încheierea primei reprize, care expediază balonul în plasă cu un şut bombă de la distanţă. După pauză minerii înscriu încă două goluri prin Gabor, astfel că, meciul se încheie la scorul de 5—0 pentru Minerul. Iată celelalte rezultate: Apemin Borsec—Minerul Miercurea-Ciuc 1-0; Viitorul Gheorgheni— Mureşul Topliţa 3-1; Lemnarul Odorheiul Secuiesc—Gloria Tirgu-Mureş 1-0. La Odorheiul Secuiesc s-au întrecut amical echipele de juniori ale asociaţiilor sportive Lemnarul şi Confecţia din localitate. Mai bine pregătiţi, jucătorii de la Lemnarul şi-au adjudecat victoria cu 3-0. RELU BORTOŞ, corespondent Minerul Bălan înscrie al cincilea gol. La fileu. (Fază din meciul Voinţa Ciuc—Ştiinţa Găeşli. Miercurea- La balul de sîmbătă seara (Urmare din pag. I) stau acasă şi aşteaptă ca băiefii să te invite la bal. Băieţii (o parte dintre ei), stau in fata magazinului sătesc şi discută la... lumina becului electric. Discută de toate pentru tofi. Lucrul acesta ar putea să-l facă şi in sală, in pauzele dintre dansuri, dar la Cozmeni, unde in general se desfăşoară o vie activitate culturală, s-a omis să se organizeze şi in această seară un bal. Acest lucru nu intră in preocupările organizaţiei U.T.C. şi a căminului cultural. Aşa că unii tineri stau sau se plimbă pe şosea, alţii îşi pierd timpul (şi banii) in bufetul cooperativei. Aici ii găsim şi pe directorul căminului cultural, tovarăşul Emetic Kovács. — De ce nu s-a organizat un bal în comună ? — E... postul paştelui ! — De ce nu e deschisă sala clubului ? — Din cauză că urmează să ruleze un Ulm şi dacă e deschisă sala clubului nu vin spectatori suficienți la film. — Ce film rulează ? Directorul căminului cultural mai comandă o bere. Pe stradă tinerii stau la taitas. La Cozmeni n-a fost bai sîmbătă seara. La Sinmartin o căutăm pe secretara organizației U.T.C., tovarăşa Ana Imre. N-o găsim la căminul cultural. Nu-i nici la sediul consiliului popular comunal. E acasă. N-o deranjăm. Informaţiile necesare Ie luăm de la... postul de miliţie. Nu e bal. Nu se îngrijeşte nimeni de organizarea unor distracţii simbătă seara. Ce fac tinerii ? Lucrătorul de la postul de miliţie ridică din umeri, continuînd să redacteze nişte proceseverbale. Ne uităm şi noi la ceea ce scrie: Andrei Nagy a provocat în ultimul timp patru scandaluri la braserie ; Andras Akaczos, gestionar la braserie şi Denes Fazakas, gestionar la bufet, au fost amendaţi pentru că servesc cu băuturi pe tinerii în stare de ebrietate. Ce fac tinerii din Sinmartin ? La căminul cultural e întuneric. E beznă şi pe uliţe. Numai la bufet şi la braserie e lumină şi gălăgie. Mergem mai departe. Ne oprim la Tuşnad-Băi. La Casa de cultură e activitate intensă. Toate sălile sunt pline de tineri. Unii joacă şah, alţii table. Unii citesc, alţii urmăresc emisiunile televiziunii. La restaurant, la braserie şi la bar mai sunt încă multe locuri libere. E aglomeraţie în sala de dans. E bal. Păcat că nu toţi tinerii din satele judeţului nostru se pot distra la iei. Duminică seara n-am mai colindat satele. Am rămas în reşedinţa judeţului. Dimineaţa cîţiva tineri au participat la întreceri sportive, la acţiuni de înfrumuseţare a cartierelor în care stau. După amiază vnsă... ce puteau să facă. Casa de cultură le-a oierit din nou „uşi închise“. Şi flamei ? Aglomeraţie la hotete şi restaurante... NFORMATIA HARGHITEI VOLEI Inspiraţia antrenorului Sala de sport a Liceului din Miercurea-Ciuc a găzduit întîlnirea de volei feminin divizia B seria a II-a, dintre echipele Ştiinţa Găieşti şi Voinţa din localitate. După o luptă dîrză victoria a revenit fetelor din Miercurea-Ciuc cu scorul de 3—2. După un start puternic Voinţa cîştigă primul set cu 15—10. Apoi pierde setul II cu 11—15. In setul III voleibalistele din localitate forţează şi cîştigă setul cu 15—8. Setul următor revine echipei din Găieşti care joacă mult mai hotărît. Cel mai dramatic a fost setul V. Echipa din Găieşti conduce la un moment dat cu 7—0. La Voinţa intră Iudit Kohn (care a fost cea mai bună de pe teren) şi voleibalistele din Miercurea-Ciuc se impun încet-încet ajungînd să ia conducerea cu 8—7. Scorul continuă să oscileze de o parte şi de alta şi în cele din urmă echipa Voinţa cîştigă setul cu 16—14 şi, deci, şi meciul. Foarte inspirat s-a dovedit antrenorul Iosif Petreş, Voinţa, care a făcut schimburi de jucătoare la timpul potrivit. S-au remarcat Costache Constanţa, Dinu Florenţa, Niţu Constanţa de la „Ştiinţa" şi Kohn Iudit, Jánosi Maria şi Dorgo Balazs Eva de la Voinţa. Autoritar arbitrajul lui Tans Alexandru secundat de Ioan Rusu. P. LĂCĂTUŞ La clubul Liceului din Miercurea-Ciuc a avut loc duminică faza judeţeană a campionatului republican de şah pe echipe mixte. Iată rezultatele : Kocsis Mihai (Minerul) — Dr. József Pavel (Harghita-Vlăhiţa) 1—0 ; Emrich Maria (Minerul) — Marton Judith (Harrghita-Vlăhiţa) 1—0 ; Rafain Gavril (Minerul) — András Archadi (Harghita-Vlăhiţa) 0—1 ; Pataki Rozalia (Minerul)— Ferencz Gizella (Harghita-Vlăhiţa) 0—1; Antal Pavel (Minerul) — Ács Ioan (Harghita-Vlăhiţa) 1/2—1/2 ; Dorgo Iosif (Minerul) — Szöcs Iosif (Harghita-Vlăhiţa) 1/2—1/2. POPICE In cadrul campionatului regional de popice echipa asociaţiei Complexul din Gălăuţaş jucîndla Miercurea-Niraj a pierdut cu rezultatul de 4.360 popice doborîte faţă de 4.593 cît a obţinut echipa din localitate. La fete, echipa din Miercurea-Niraj a doborît cu 262 popice mai mult decît fetele din Gălăuțaș. SCHI „Cupa Tehnoutilaj“ Sîmbătă şi duminică Asociaţia sportivă „Tehnoutilaj“ din Odorheiul Secuiesc şi comisia orăşenească de schi din localitate a organizat la Harghita-Mădăraş „Cupa Tehnoutilaj“ la schi. La întrecere au luat parte două echipe de la asociaţia sportivă Sanitarul Tîrgu-Mureş, şi reprezentativele oraşelor Miercurea-Ciuc şi Odorheiul Secuiesc. Cupa a revenit sportivilor din Odorheiul Secuiesc. Startul tinerilor crosişti în cursul dimineţii de duminică oraşul Miercurea-Ciuc a găzduit etapa orăşenească a crosului tineretului organizat de Consiliul sindical orăşenesc, Comitetul orăşenesc U.T.C. şi Consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport. La această frumoasă întrecere au participat circa 50 de atleţi din asociaţiile sportive din întreprinderile şi instituţiile din Miercurea-Ciuc. Böjte Ștefan, cîștigător în proba seniorilor. Unele lipsesc, iar altele prisosesc (Urmare din pag. I) medenie de produse solicitate de cumpărători. Şi la acest capitol adaug câteva exemple în completarea celor pomenite in articolele anterioare. Ne lipsesc : biscuiţi, surogate de cafea şi cafea, esenţă de rom, sare de lămîie, seminţe de legume, muştar, conserve de peşte, pungi de hirtie, ţesături din bumbac, cizme de cauciuc, costume bărbăteşti din tergal, fuste plisate, pijamale pentru copii, etc., etc. Ne surprinde faptul — a ţinut să precizeze tov. Ştefan Barkoczi — că multe din produsele care lipsesc la noi (am luat cunoştinţă din presă şi din alte surse) prisosesc în alte judeţe, iar unele din cele care se află peste posibilităţile de desfacere de la noi sunt căutate în alte localităţi din ţară. Bunăoară, la noi lipsesc biscuiţii. In alte judeţe se găsesc din belşug. Şi chiar dacă nu s-ar găsi în alte localităţi, industria noastră nu ar fi oare capabilă să fabrice acest produs la nivelul cererii ? La fel stau lucrurile cu multe alte produse. Ele nu sunt deficitare pe plan naţional, dar nu sunt repartizate acolo unde se cer. — Înseamnă că organizaţiile comerciale cooperatiste nu cunosc în aprofunzime şi cît mai aproape de realitate cererea de consum ... — E adevărat, cooperaţia de consum din judeţul nostru nu a reuşit încă să studieze pe baze ştiinţifice cererea de consum. In acest domeniu lucrătorii noştri din cooperativele săteşti continuă să practice metode empirice de stabilire a cererii. Una din aceste metode constă în înregistrarea tuturor cererilor nesatisfăcute. In acest caz are loc următorul fenomen : cumpărătorul solicită un produs care lipsește , gestionarul înregistrează o cerere nesatisfăcută. După câteva zile acelaşi cumpărător sau un alt membru al familiei solicită acelaşi produs ; gestionarul înregistrează din nou o cerere nesatisfăcută. Situaţia se poate repeta — în unele cazuri — de zeci de ori. Şi încă ceva : acelaşi cumpărător caută produsul respectiv şi la alte magazine din alte sate sau comune. Se înregistrează și acolo o cerere nesatisfăcută. In acest mod o singură cerere se multiplică la ordinul zecilor și chiar — într-o perioadă mai lungă — la ordinul satelor. Comenzile bazate pe astfel de metode de cercetare sunt departe de cererea reală. Astfel se creează surplus de produse care devin nevandabile. La aceasta se adaugă şi faptul că marea majoritate a produselor sunt contractate şi livrate comerţului cooperatist de către întreprinderile cu ridicata ale comerţului de stat. Şi după cum se constată, aceşti intermediari nu satisfac în cele mai bune condiţii cerinţele cooperaţiei de consum. — Soluţii pentru rezolvarea acestei probleme ? — Soluţiile sunt de fapt sarcini fixate prin Directivele adoptate la Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967 : să se limiteze repartiţiile centralizate numai la produsele deficitare, iar organizaţiile comerciale cooperatiste să stabilească legături economice directe cu întreprinderile producătoare. In acest fel noi vom cere ceea ce socotim că e necesar, iar industria va producceea ce cerem noi. Cîteva măsuri — La recenta consfătuire la C.C. al P.C.R. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atrăgea atenţia celor ce se ocupă cu comerţul de stat şi cooperatist de a lua măsuri pentru lichidarea stocurilor de produse care nu se vînd şi să asigure în continuare o aprovizionare corespunzătoare a populaţiei cu toate produsele solicitate. Ce măsuri a întreprins pe această linie Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum ? — Am luat, desigur cîteva măsuri. Le expui pe scurt : 9 S-au întocmit aproape în toate unităţile, situaţii cu produselenevandabile. In cele două depozite de la Gheorgheni şi Odorheiul Secuiesc există astfel de produse in valoare de circa 500.000 lei. In unităţile cu amănuntul, produsele care depăşesc normativul planului de desfacere totalizează o valoare de 1.694.000 lei. S-a hotărît ca toate produsele care există în magazii să fie expuse şi în unităţile cu amănuntul pentru a se constata dacă se cer sau nu. • S-au întocmit liste care cuprind produsele peste normativ — cîteva sute — şi au fost trimise la toate unităţile cooperatiste cu amănuntul din judeţul nostru, astfel ca un produs peste necesar la o unitate să poată fi solicitat de o altă unitate, care ar avea nevoie de el. Listele cu produsele care ne prisosesc vor fi trimise şi la organizaţiile comerciale de stat şi cooperatiste din celelalte judeţe. Sperăm că în acest mod unele produse, care ne prisosesc, să fie solicitate în alte localităţi. Credem că în felul acesta stocul de produse nevandabile la noi se va diminua în mod simţitor, dîndu-ne posibilitatea să aprovizionăm mai bine reţeaua magazinelor cooperaţiei de consum din judeţ cu produsele cerute de cumpărători, specifice mediului rural din judeţ. „ Lot pe linia îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse specifice satului, s-au dat indicaţii secţiilor de croitorie, cizmărie etc. din reţeaua cooperaţiei de consum să execute la comandă încălţăminte şi îmbrăcăminte după gustul beneficiarilor. Acestea sunt primele măsuri luate de Uniuneajudeţeană a cooperativelor de consum pentru îmbunătăţirea aprovizionării magazinelor cu produse solicitate în mediul rural. Ele vor contribui la diminuarea sensibilă a stocurilor de produse greu vandabile, care vor fi înlocuite cu produse cerute de cumpărători. Audienţele la Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Harghita Pentru a veni în întîmpinarea solicitării cetăţenilor care au de rezolvat unele probleme la Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Harghita, vă informăm asupra zilelor şi orelor cînd membrii comitetului executiv au ore de audienţe. Vinerea, între orele 13—16, la preşedintele Comitetului executiv, tov. BRANIŞ LADISLAU ; lunea, între orele 11—16, la prim-vicepreşedintele Comitetului executiv, tovarăşul KOVÁCS B. MIHAIL ; marţea, între orele 11—16, la vicepreşedintele Comitetului executiv, SZABÓ ADALBERT ; joia, între orele 11—16, la vicepreşedintele Comitetului executiv, tovarăşul KOSZTI ŞTEFAN ; şi simbăta, între orele 11—16, la secretarul Comitetului executiv, tovarăşul BERTALAN ALEXANDRU. Curs de instruire a zootehniştilor 135 de brigadieri zootehnişti din cooperativele agricole de producţie ale judeţului Harghita se vor întîlni cu colegii lor de breaslă din cooperativele agricole de producţie ale judeţului Mureş, la un curs de instruire ce se va desfăşura între 1 şi 7 aprilie, la Casa agronomului din Iernut. Aici vor audia expuneri privind cele mai noi metode de îngrijire şi furajare raţională a animalelor, expuneri prezentate de specialişti cu înaltă calificare în domeniul zootehniei şi vor vizita fermele de animale ale unor cooperative agricole şi întreprinderi agricole de stat din judeţul Mureş. Cu acest prilej, vor face cunoştinţă cu rezultatele dobîndite de ţăranii cooperatori şi lucrătorii fermelor agricole de stat, împărtăşind totodată experienţa lor în creşterea animalelor. O fabrică cooperatistă Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti construieşte la Odorheiul Secuiesc o fabrică de calapoade şi şanuri. Şantierul pentru acest obiectiv s-a deschis la 15 octombrie 1967, iar fabrica va începe să producă la sfîrşitul anului viitor. Producţia fabricii va satisface necesarul de calapoade şi şanuri al unităţilor de producţie şi de desfacere care aparţin de UCECOM din întreaga ţară. Pag. 3 (Urmare din pag. I) ce din plin la semănat. In tabloul complex al lucrărilor de primăvară se înscrie, fireşte şi activitatea legumicultorilor. Unităţile agricole din judeţ vor cultiva cu legume 1.420 de hectare. E o suprafaţă destul de mare dacă o raportăm la condiţiile de climă şi soi specifice acestei zone. Situaţia operativă centralizată la Direcţia agricolă judeţeană, conturează şi stadiul lucrărilor în acest sector, pînă acum au fost însămînţate cu legume 91 de ha. Primăvara este anotimpul cu o mare diversitate de lucrări agricole şi care solicită eforturi deosebite din partea tuturor lucrătorilor din agricultură, de la specialist pînă la ultimul mecanizator sau cooperator. Reușita campaniei constă în priceperea de a coordona toate aceste eforturi, de a organiza în așa fel activitatea, incit fiecare zi bună de lucru să fie folosită din plin. (Urmare din pag. I) Micul nostru interviu, luat ad-hoc, tovarășului ing. Victor Ardeleanu, directorul întreprinderii, are tocmai această temă : — Care sunt preocupările colectivului întreprinderii privind valorificarea rezervelor de reducere a consumului specific de masă lemnoasă ? — Această problemă e în atenţia noastră şi face parte din ansamblul de cercetări privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Pentru acest an ne-am propus realizarea şi aplicarea a 40 de studii în acest sens. — Desigur, unele dintre aceste studii au şi fost aplicate în primele trei luni ale anului. Vă rugăm cîteva exemple ! — Un număr de 17 studii şi-au găsit deja aplicarea — cu bune rezultate — în producţie. De pildă, de curînd am trecut la centralizarea mangalizării, prin care se obţine, la un consum specific redus de lemn, o îmbunătăţire a granulaţiei şi o reducere a umidităţii mangalului. De asemenea, prin centralizarea prelucrării unor produse s-a reuşit ca dintr-o mare cantitate de lemn de foc să se producă doage pentru butoaie, ceea ce duce la o utilizare mai bună a masei lemnoase. Concretizată în cifre, aceasta înseamnă că valoarea unui metru cub de lemn să crească de la 200 la 700 lei. Mecanizarea evacuării rumeguşului şi mai buna lui valorificare, ne-a ajutat să mărim productivitatea muncii la această operaţie, să realizăm anual economii de peste 100.000 lei şi să obţinem venituri importante.