Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-07-02 / nr. 111
V informat la M ANUL I nr. 111 MARȚI 2 IULIE 1968 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU e Raid prin cîteva C.A.P. CU TOATE FORŢELE LA RECOLTAREA ŞI DEPOZITAREA FÎNULUI O mare suprafaţă agricolă ocupă în judeţul nostru fîneţele naturale, de pe care se asigură hrana unui mare număr de animale. Recoltarea finului e o problemă de primă importanţă la care trebuie să contribuie cu toate forţele fiecare membru al cooperativelor agricole de producţie, ca şi ţăranii de pe loturile lor individuale. Pentru a cunoaşte organizarea, ritmul şi grija, cu care se adună finul şi nutreţurile pentru siloz, am întreprins zilele acestea un raid, prin cîteva cooperative agricole de producţie, constatările, bcînd obiectul materialului de faţă , iată ce caracterizează manca pentru asigurarea nutreţurilor animalelor la S.A.P. Voşlobeni. Cu toate că cositul ruu a început decât de vreo săptămînă, au şi fost recoltate aproape 200 tone de fin. Cantităţile s-au transportat şi depozitat in podurile grajdurilor, saivanelor, în stoguri ,apropiate de fermele de animale. Printre fruntaşi se numără: Ifioheriu Dandu Mihai, Vita Ilie, Chindea Ion, cosaşi harnici, care au recoltat finul de pe suprafeţe ce depăşesc normele stabilite iniţial, cărăuşi ca: Virág Iosif, Kovács Venţi, Antal Dionisie şi alţii. La Suseni nu vom lăsa nici un fir de fîn neadunat şi pus la adăpost In ceea ce priveşte modul cum stă recoltarea finului şi transportul la Cooperativa agricolă de producţie din comuna Suseni, aici se M. TEODORU (Continuare în pag. a 3-a) Mijloace proprii de transport Pentru a se înlesni transportul minereului de la mina Lueta la Uzina de fier din oraşul Vlăhiţa întreprinderea minieră din Miercurea-Ciuc a fost dotată cu 2 autobasculante. Ele vor înlocui mijloacele de transport care erau puse la dispoziţia întreprinderii de către I.J.T.A. și vor aduce economii în valoare de 500.000 lei anual. Cabinetul tehnic a decis in La cabinetul tehnic de la Complexul de industrializare a lemnului din Gălăuţaş a fost admisă recent pentru aplicare inovaţia intitulată : „Modificarea instalaţiei de acţionare a presei cu şase etaje“. Inovaţia a fost propusă de Alexandru Munthiu şi Iuliu Jenei, inovatori bine cunoscuţi în cadrul complexului. Prin aplicarea în producţie a acestei inovaţii se vor obţine economii în valoare de circa 30.000 lei anual. Lucrări de modernizare La Lacul Roşu, s-au încheiat lucrările la centrala termică care va încălzi şi alimenta cu apă caldă mai multe vile. Totodată s-a dat în exploatare şi vila nr. 6, complet renovată, cu instalaţii de încălzire centrală şi apă caldă unde în prezent funcţionează ambulatoriu și disperisorul medical. Prevedere, spirit gospodăresc, bună organizare Cooperativa agricolă de producţie din comuna Voşlobeni posedă un efectiv de animale destul de însemnat. Consiliul de conducere este preocupat de asigurarea hranei celor aproape 500 de bovine, 1.100 de oi, caii de muncă şi animalele din proprietatea personală a membrilor. In fruntea acţiunilor pentru strângerea recoltelor de fîn, borceag, trifoi, otavă se situează comuniştii. Comitetul de partid al C.A.P. a discutat problema recoltării şi depozitării nutreţurilor, încă de la începutul lunii iunie, cu vreo două săptămîni înainte de recoltare. Au fost făcute apoi unele recomandări consiliului de conducere. Acesta a supus aprobării adunării generale un amplu plan de măsuri, privind cositul, transportul, însilozarea, depozitarea plantelor de nutreț. Repartizarea terenurilor pe brigăzi, evidenţa strictă a participării fiecărei familii la cositul şi depozitatul finului, asigurarea calităţii superioare a finului, prin strîngerea lui la vreme, uscarea în bune condiţii, depozitarea rapidă. Ce ascund schelele La Gălăuţaş se află în stadiu de finisare două blocuri garsoniere cuprinzînd cite 8 apartamente. In prezent constructorii lucrează la montarea şi vopsirea trimplăriei, montarea parchetului şi vopsirea interioarelor. Cele două blocuri cu garsoniere vor fi date în folosință în a doua parte a lunii iulie a.c. DEMETER FRANCISC corespondent Un control mai serios asupra calităţii muncii Sunt profund impresionat de măsurile înţelepte luate de către conducerea partidului şi statului nostru. Ele au venit la timp, iar masa mare de cetăţeni ai patriei noastre care au trăit şi trăiesc din muncă cinstită, salută cu cea mai mare bucurie şi satisfacţie cuvîntarea rostită de către secretarul general Nicolae Ceauşescu în plenara C. C. al P.C.R. din 13 iunie a.c. Fără îndoială, că toţi oamenii muncii — aşa cum se arată în cuvîntare— văd în partidul nostru, conducătorul încercat, exponentul fidel al intereselor lor vitale. Oraşul Topliţa a cunoscut şi el transformările înnoitoare ale zilelor noastre, care i-au adăugat blocuri şi case noi, o sală de cinematograf şi atîtea altele. Aceste edificii trebuie întreţinute. Asemenea lor, şcolile, grădiniţele şi unele locuinţe necesită reparaţii curente, zugrăveli, tencuieli. Acestea au fost efectuate de către zidarii şi zugravii încadraţi la cooperativa „Munca colectivă” din localitate. Pentru lucrările efectuate, ei erau plătiţi. Echipele de zugravi efectuau în fiecare toamnă văruitul şcolilor în alb, la carese aplica un cordon colorat. Lucrările erau simple. Directorii acestor şcoli semnau devizele fără să-şi dea seama că multe din lucrări erau de slabă calitate şi totuşi trecute la categorie superioară. Devizele erau înaintate biroului contabilităţii de la „Munca colectivă”, iar plata se făcea în raport cu acestea. Sfîrşitul fiecărei luni îi aducea zugravului pentru o muncă slabă — deoarece imediat după ce începea anul şcolar varul pereţilor cădea — unalariu de „calitate superioară”. S-au întîlnit atîtea cazuri cînd din materialul repartizat de cooperativă pentru zugrăvirea şcolii sau a căminului cultural, zugravii vindeau o parte din el: vopsele, gips, etc. la diferiţi cetăţeni. Ba mai mult, la orele 15, după terminarea lucrului început de dimineaţă îşi luau instrumentele şi se deplasau la blocurile unde locatarii solicitau zugrăvirea cu vopsele speciale de bronz. Cei din echipă spuneau că le-au cumpărat pe banii lor. Dar erau sustrase din cantităţile destinate pentru căminul cultural sau creşa de copii, unde bronzul de abia a văzut pereţii. Şi aşa efectuau vopsirea pereţilor la camere de 4/4 metri, după care cereau locatarului 3.400 lei. Cu un astfel ANTAL TRAIAN vicepreşedinte al Consiliului popular al oraşului Topliţa. (Continuare în pag. a 3-a) Oprobiul şi riposta opiniei publice, rigorile legii, împotriva cîştigurilor ilicite IDE SlMBĂTA ! PINA I BĂILE TUŞNAD. Specificul balneoclimateric şi turistic al oraşului, condiţionează acţiuni cultural-sportive adecvate profilului. Pentru oamenii muncii veniţi la odihnă s-au organizat sîmbăta şi duminică excursii la C.A.P. Tuşnad şi Lacul Sf. Ana. La Casa de cultură s-a putut audia „Carnavalul melodiilor...“ şi un montaj de „Valsuri celebre". Simpozionul „Filmul românesc la marile festivaluri internaţionale“, a atras numeroşi spectatori. O duminică , culturalsportivă bogată în manifestări, seară de dans şi programe din LUNI,A tractive, au oferit localnicilor şi oaspeţilor staţiunii un „weekend“ atractiv ... VLĂHIŢA. Oraşul metalurgiştilor vlăhiţeni a fost teatrul unor competiţii sportive de handbal şi volei, dotate cu „Cupa oraşului". Pasionantelor întreceri le-a urmat o duminică culturală la clubul Uzinei de Her, unde dansul şi veselia s-au împletit cu eunemiasmul tineresc. S-ar fi putut totuşi organiza acţiuni mai variate în oraşul nenului, unde săptămînă de săptămînă înregistrăm cam aceleaşi fapte („diverse")... BORSEC. Casa de cultură este o prezenţă activă în viaţa oraşului apelor minerale. S-a organizat in aceste zile un buchet de activităţi, solicitînd activ pe oamenii muncii veniţi la odihnă, precum şi participarea localnicilor. „Romanţe şi amintiri“, audiţie muzicală de romanţe, o „vizionare“ pe disc a unei piese de teatru, expunerea „Cibernetica şi epoca modernă“, excursii în împrejurimi, serala de dans „Tangoul de demult"... Intr-un cuvînt, sfîrşitul de săptămînă a dăruit tuturora posibilitafi numeroase de distracţie, şi reconfortare. Gál Erzsébet se numără printre muncitoarele fruntașe în întrecerea socialistă de la Filatura din Gheorgheni. foto : A. BARTHA Prin muncă voluntar-patriotică IA SUSENI s-a captat unul din izvoarele de apă minerală de pe malul Mureşului, foarte bogat in acid carbonic. In jurul izvorului se lucrează la amenajarea unui parc unde vor fi plantate aproape o mie de flori. LA JOSENI, pe valea riuului Belchia, tinerii din comună au început să lucreze la adîncirea și amenajarea albiei rîului, in vederea transformăriH acesteia înt-un ștrand. 1.x Uzina „UNIC“ din Satu-Mare , ultimele finisări la locomotivele electrice de mină cu troleu de 7 tone. Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică” Luni după-amiază, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinel au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, şi M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniunii Artiştilor Plastici, artişti expozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de period şi de stat, preşedintele Vikinii Artiştilor Plastici a exprimat satisfacţia şi mulţumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pentru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia .Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai (Continuare în pag. a 3-a) INSEMNĂRI 0 fotografie Doctorul Nagy Ludovic este medic specialist in ftiziologie, la sanatoriul din Tulgheș. Ziua lui de lucru este de obicei foarte încărcată. Are in primire saloane cu bolnavi, dă consultarii la cabinetul special, din incinta sanatoriului, este membru in comitetul executiv al consiliului popular al comunei, conduce unele lucrări de studii,in cadrul filialei Uniunii societăţii ştiinţelor medicale. De 10 ani şi-a legat viaţa de interesele obşteşti ale acestei aşezări. Doctorul este de felul său cam tăcut. Subliniez a-cest mic amănunt, să vă pot spune de ce in ziua 1 } aceea era vesel şi ridea din toată inima, însoţind cu I t mina pusă ocrotitor pe creştet, un băieţel hăitui, cu ţ I priviri agere, elevul losif Dezső, de le şcoala genei I rată din Tulgheş. Mergeau ammdoi cu ia(a spre 1 ţ edpola ca de altar a munţilor, priveau li depărtarea Piatra Roşie. Acolo, sub piatră, este casa micului , prieten al doctomului. Copilul scoase din buzunar un carneţel cu coperte al albastre: — Baci doctor, zise el, am trecut in clasa a IV-a.... ! Doctorul răsfoi carnetul cu note şi mina i se lăsă mai caldă, pe freza scurtă a băieţelului: i — Bravo, măi Jóska. Te felicit. Mama ta ce spune, , este bucuroasă ? ! —■ Şi mama şi tata, baci doctor... Să veniţi pe la noi ! Se opriră la o răscruce de drum. Doctorul trebuia să apuce la stingă, spre casa unui dulgher. Ca pre- i şedinţe al comisiei de autoritate tutelară se ducea să stea de vorbă cu un tată, care îndrăgise mai mult alcoolul decit copiii. O 'intilnire intre doctor si un copil, fost pacientul său. O intimplare ca multe altele din viata doctorului. Dar care-i povestea acestui copil ? O întrebare la care doctorul răspunse, după ce T. MUNTEANU ] ] \ (Continuare în pag. a 3-a) \ REŞIŢA. La Uzina constructoare de maşini din Reşiţa au fost puse in funcţiune noi maşini şi instalaţii destinate fabricării şi încercării unor echipamente energetice şi mecanice de mari dimensiuni, care vor intra în componenţa turbinelor de 178 MW de la hidrocentrala „Porţile de Fier". Printre acestea se află maşini prevăzute cu dispozitive cu mare rază de acţiune pentru uzinarea pieselor grele, standuri de încercat subansamble de servomotoare, dispozitive de rectificat diverse tije, instalaţii de cromare etc. CheJ. Aba Cluj s-a constituit Ateneul centrului universitar, care îşi propune să asigure o largă informare de cultură generală şi de specialitate în cele mai variate domenii ale cunoaşterii. Ateneul are 10 secţii şi este condus de un comitet al cărui preşedinte a fost ales cu, născutul om de ştiinţă, prof. dr. docent Virgil Vătășianu, membru corespondent al Academiei BRAŞOV. — In apropierea hotelului sporturilor de la Poiana Braşov au fost date in folosinţă două noi vile a căror construcţie se încadrează în ansamblul arhitectonic montan. O altă vilă modernă se află în lucru. In curînd, în această cunoscută staţiune va începe construcţia unui teleferic, care va transporta pe turişti către Postăvaru numai în cîteva minute. CONSTANŢA. — In,Staţiunea tinereţii" — Costineşti — este din nouo vie animaţie. Luni au sosit aici studenţi din prima serie a sezonului spre a-şi petrece o parte din vacanţă pe litoral. Numărul sporit de căsuţe din lemn construite aici, modernul restaurant-cantină cu 500 de locuri, spaţiile verzi şi umbroase din vecinătatea plajei însorite, un bogat program de excursii, jocuri distractive etc., asigură şi în vara aceasta zile plăcute de odihnă pentru cei 6 000 de studenţi care vor veni la Costinești.