Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-07-02 / nr. 111

V in­for­mat la M ANUL I nr. 111 MARȚI 2 IULIE 1968 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU e Raid prin cîteva C.A.P. CU TOATE FORŢELE LA RECOLTAREA ŞI DEPOZITAREA FÎNULUI O mare suprafaţă agricolă ocupă în judeţul nostru fîneţele naturale, de pe care se asigură hrana unui mare număr de animale. Recoltarea finului e o problemă de primă importanţă la care trebuie să contribuie cu toate forţele fiecare membru al cooperativelor agricole de producţie, ca şi ţăranii de pe loturile lor individuale. Pen­tru a cunoaşte organizarea, ritmul şi grija, cu care se adună finul şi nutreţurile pentru siloz, am întreprins zilele acestea un raid, prin cîteva cooperative agricole de producţie, constatările, bcînd obiectul materialului de faţă , iată ce caracterizează manca pentru asigura­rea nutreţurilor animale­lor la S.A.P. Voşlobeni. Cu toate că cositul ruu a început decât de vreo săptămînă, au şi fost re­coltate aproape 200 tone de fin. Cantităţile s-au transportat şi depozitat in podurile grajdurilor, saivanelor, în stoguri ,a­­propiate de fermele de animale. Printre fruntaşi se numără: Ifioh­eriu Dan­­du Mihai, Vita Ilie, Chindea Ion, cosaşi har­nici, care au recoltat fi­nul de pe suprafeţe ce depăşesc normele stabi­lite iniţial, cărăuşi ca: Virág Iosif, Kovács Ven­­ţi, Antal Dionisie şi alţii. La Suseni­­ nu vom lăsa nici un fir de fîn neadunat şi pus la adăpost In ceea ce priveşte modul cum stă recolta­rea finului şi transpor­tul la Cooperativa agri­colă de producţie din comuna Suseni, aici se M. TEODORU (Continuare în pag. a 3-a) ­ Mijloace proprii de transport Pentru a se înlesni transportul minereu­­­­lui de la mina Lueta la Uzina de fier din oraşul Vlăhiţa între­prinderea minieră din Miercurea-Ciuc a fost dotată cu 2 autobas­culante. Ele vor înlo­cui mijloacele de transport care erau puse la dispoziţia în­treprinderii de către I.J.T.A. și vor aduce economii în valoare de 500.000 lei anual. Cabinetul tehnic a decis in La cabinetul tehnic de la Complexul de industrializare a lem­nului din Gălăuţaş a fost admisă recent pentru aplicare ino­vaţia intitulată : „Mo­dificarea instalaţiei de acţionare a presei cu şase etaje“. Inova­ţia a fost propusă de Alexandru Munthiu şi Iuliu Jenei, inova­tori bine cunoscuţi în cadrul complexului. Prin aplicarea în pro­ducţie a acestei ino­vaţii se vor obţine e­­conomii în valoare de circa 30.000 lei anual. Lucrări de modernizare La Lacul­ Roşu, s-au încheiat lucrările la centrala termică care va încălzi şi alimenta cu apă caldă mai mul­te vile. Totodată s-a dat în exploatare şi vila nr. 6, complet renovată, cu instalaţii de încălzire centrală şi apă caldă unde în prezent funcţionează ambulatoriu­ și disperi­sorul medical.­­ Prevedere, spirit gospodăresc, bună organizare Cooperativa agricolă de producţie din comu­na Voşlobeni posedă un efectiv de animale des­tul de însemnat. Consi­liul de conducere este preocupat de asigurarea hranei celor aproape 500 de bovine, 1.100 de oi, caii de muncă şi a­­nimalele din proprieta­tea personală a membri­lor. In fruntea acţiunilor pentru strângerea recol­telor de fîn, borceag, tri­foi, otavă se situează co­muniştii. Comitetul de partid al C.A.P. a discu­tat problema recoltării şi depozitării nutreţuri­lor, încă de la începutul lunii iunie, cu vreo două săptămîni înainte de re­coltare. Au fost făcute apoi unele recomandări consiliului de conducere. Acesta a supus aprobă­rii adunării generale un amplu plan de măsuri, privind cositul, transpor­tul, însilozarea, depozi­tarea plantelor de nu­treț. Repartizarea terenuri­lor pe brigăzi, evidenţa strictă a participării fie­cărei familii la cositul şi depozitatul finului, asi­gurarea calităţii supe­rioare a finului, prin strîngerea lui la vreme, uscarea în bune condi­ţii, depozitarea rapidă. Ce ascund schelele La Gălăuţaş se află în stadiu de finisare două blocuri garsoniere cu­­prinzînd cite 8 aparta­mente. In prezent con­structorii lucrează la montarea şi vopsirea trimplăriei, montarea par­chetului şi vopsirea in­terioarelor. Cele două blocuri cu garsoniere vor fi date în folosință în a doua parte a lunii iulie a.c. DEMETER FRANCISC corespondent Un control mai serios asupra calităţii muncii Sunt profund impre­sionat de măsurile înţe­lepte luate de către con­ducerea partidului şi statului nostru. Ele au venit la timp, iar masa mare de cetăţeni ai pa­triei noastre care au trăit şi trăiesc din mun­că cinstită, salută cu cea mai mare bucurie şi sa­tisfacţie cuvîntarea ros­tită de către secretarul general Nicolae Ceauşes­­cu în plenara C. C. al P.C.R. din 13 iunie a.c. Fără îndoială, că toţi oamenii muncii — aşa cum se arată în cuvîn­­tare— văd în partidul nostru, conducătorul în­cercat, exponentul fidel al intereselor lor vitale. Oraşul Topliţa a cu­noscut şi el transformă­rile înnoitoare ale zile­lor noastre, care i-au a­­dăugat blocuri şi case noi, o sală de cinemato­graf şi atîtea altele. A­­ceste edificii trebuie întreţinute. Asemenea lor, şcolile, grădiniţele şi unele locuinţe necesi­tă reparaţii curente, zu­grăveli, tencuieli. Aces­tea au fost efectuate de către zidarii şi zugravii încadraţi la cooperativa „Munca colectivă” din localitate. Pentru lucră­rile efectuate, ei erau plătiţi. Echipele de zugravi e­­fectuau în fiecare toam­nă văruitul şcolilor în alb, la care­­se aplica un cordon colorat. Lucră­rile erau simple. Direc­torii acestor şcoli sem­nau devizele fără să-şi dea seama că multe din lucrări erau de sla­bă calitate şi totuşi trecute la categorie superioară. Devizele e­­rau înaintate biroului contabilităţii de la „Mun­ca colectivă”, iar plata se făcea în raport cu a­­cestea. Sfîrşitul fiecărei luni îi aducea zugravu­lui pentru o muncă sla­bă — deoarece imediat după ce începea anul şcolar varul pereţilor cădea — un­­­alariu de „calitate superioară”. S-au întîlnit atîtea ca­zuri cînd din materialul repartizat de cooperativ­­ă pentru zugrăvirea şcolii sau a căminului cultural, zugravii vin­deau o parte din el: vop­sele, gips, etc. la diferiţi cetăţeni. Ba mai mult, la orele 15, după termi­narea lucrului început de dimineaţă îşi luau instrumentele şi se de­plasau la blocurile un­de locatarii solicitau zu­grăvirea cu vopsele spe­ciale de bronz. Cei din echipă spuneau că le-au cumpărat pe banii lor. Dar erau sustrase din cantităţile destinate pen­tru căminul cultural sau creşa de copii, unde bronzul de abia a văzut pereţii. Şi aşa efectuau vopsirea pereţilor la ca­mere de 4/4 metri, după care cereau locatarului 3.400 lei. Cu un astfel ANTAL TRAIAN vicepreşedinte al Consi­liului popular al oraşu­lui Topliţa. (Continuare în pag. a 3-a) Oprobiul şi riposta opiniei publice, rigorile legii, împotriva cîştigurilor ilicite IDE SlMBĂTA ! PINA I BĂILE TUŞNAD. Spe­cificul balneoclimate­ric şi turistic al ora­şului, condiţionează acţiuni cultural-spor­tive adecvate profilu­lui. Pentru oamenii muncii veniţi la odih­nă s-au organizat sîm­băta şi duminică ex­cursii la C.A.P. Tu­ş­­nad şi Lacul Sf. Ana. La Casa de cultură s-a putut audia „Carnava­lul melodiilor...“ şi un montaj de „Valsuri celebre". Simpozionul „Filmul românesc la marile festivaluri in­ternaţionale“, a atras numeroşi spectatori. O duminică , cultural­­sportivă bogată în ma­nifestări, seară de dans şi programe din­ LUNI,A­ tractive, au oferit lo­calnicilor şi oaspeţi­lor staţiunii un „week­end“ atractiv ... VLĂHIŢA. Oraşul metalurgiştilor vlăhi­­ţeni a fost teatrul u­­nor competiţii sportive de handbal şi volei, dotate cu „Cupa ora­şului". Pasionantelor întreceri le-a urmat o duminică culturală la clubul Uzinei de Her, unde dansul şi veselia s-au împletit cu eun­emiasmul tineresc. S-ar fi putut totuşi organi­za acţiuni mai varia­te în oraşul n­enului, unde săptămînă de săptămînă înregistrăm cam aceleaşi fapte („diverse")... BORSEC. Casa­­ de cultură este o pre­zenţă activă în viaţa oraşului apelor mine­rale. S-a organizat in aceste zile un buchet de activităţi, solicitînd activ pe oamenii mun­cii veniţi la odihnă, precum şi participarea localnicilor. „Roman­ţe şi amintiri“, au­diţie muzicală de ro­manţe, o „vizionare“ pe­ disc a unei piese de teatru, expunerea „Cibernetica şi epoca modernă“, excursii în împrejurimi, serala de dans „Tangoul de de­mult"... Intr-un cuvînt, sfîrşitul de săptămînă a dăruit tuturora po­­­­sibilitafi numeroase de distracţie, şi recon­fort­are. Gál Erzsébet se numără printre muncitoarele fruntașe în întrecerea socialistă de la Filatura din Gheorgheni. fo­to : A. BARTHA Prin muncă voluntar-patriotică IA SUSENI s-a captat unul din izvoarele de apă minerală de pe malul Mureşului, foarte bo­gat in acid carbonic. In jurul izvorului se lu­crează la amenajarea unui parc unde vor fi plan­tate aproape o mie de flori. LA JOSENI, pe valea riuului Belchia, tinerii din comună au început să lucreze la adîncirea și amenajarea albiei rîului, in vederea transformă­­riH acesteia înt-un ștrand. 1.x Uzina „UNIC“ din Satu-Mare , ultimele finisări la locomotivele electrice de mină cu troleu de 7 tone. Conducătorii de partid şi de stat în vizită la expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică” Luni du­pă-amiază, tovarăşii Ni­­colae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maur­er, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinel au vizitat expoziţia „Revoluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“, des­chisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de par­tid şi de stat au fost întîmpinaţi de tovarăşii Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Ar­tiştilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii Artişti­lor Plastici, şi M. H. Maxy, di­rectorul Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. Erau prezenţi membrii Biroului Uniu­nii Artiştilor Plastici, artişti ex­pozanţi, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de per­iod şi de stat, preşedintele Viki­nii Artiştilor Plastici a exprimat­­ satisfacţia şi mulţumirile creato­­rilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifes­tată de partid şi guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid şi de stat au vizitat sălile expoziţiei. Explicaţiile au fost date de directorul Direcţiei arte­lor plastice din C.S.C.A., Dan Gri­­gorescu. Revoluţia din 1848, pe care au slăvit-o în­ lucrările lor numeroşi poeţi, prozatori şi compozitori, a fost, în acelaşi timp, izvor de nobilă şi generoasă inspiraţie pen­tru artiştii plastici din trecut şi constituie un motiv de inspiraţie pentru artiştii plastici contempo­rani. Expresie a acestei bogate surse de inspiraţie, expoziţia .Re­voluţia de la 1848 oglindită în arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai (Continuare în pag. a 3-a) INSEMNĂRI 0 fotografie Doctorul Nagy Ludovic este medic specialist in ftiziologie, la sanatoriul din Tulgheș. Ziua lui de lucru este de obicei foarte încărcată. Are in primire sa­loane cu bolnavi, dă consultarii la cabinetul special, din incinta sanatoriului, este membru in comitetul executiv al consiliului popular al comunei, conduce unele lucrări de studii,­in cadrul filialei Uniunii so­cietăţii ştiinţelor medicale. De 10 ani şi-a legat viaţa de interesele obşteşti ale acestei aşezări.­­ Doctorul este de felul său cam tăcut. Subliniez a-­­­cest mic amănunt, să vă pot spune de ce in ziua 1 } aceea era vesel şi ridea din toată inima, însoţind cu I t mina pusă ocrotitor pe creştet, un băieţel hăitui,­ cu ţ I priviri agere, elevul losif Dezső, de le şcoala gene­­i I rată din Tulgheş. Mergeau ammdoi cu ia(a spre 1 ţ ed­pola ca de altar a munţilor, priveau li depărtare­a­­ Piatra Roşie. Acolo, sub piatră, este casa micului­­ , prieten al doctomului.­­ Copilul scoase din buzunar un carneţel cu coperte a­l albastre:­­­­ — Baci doctor, zise el, am trecut in clasa a IV-a.... ! Doctorul răsfoi carnetul cu note şi mina i se lăsă­­ mai caldă, pe freza scurtă a băieţelului: i — Bravo, măi Jóska. Te felicit. Mama ta ce spune, , este bucuroasă ? ! —■ Şi mama şi tata, baci doctor... Să veniţi pe la­­ noi !­­ Se opriră la o răscruce de drum. Doctorul trebuia­­ să apuce la stingă, spre casa unui dulgher. Ca pre- i şedinţe al comisiei de autoritate tutelară se ducea să­­ stea de vorbă cu un tată, care îndrăgise mai mult alcoolul decit copiii. O 'intilnire intre doctor si un copil, fost pacientul său. O intimplare ca multe altele din viata doc­torului. Dar care-i povestea acestui copil ? O întrebare la care doctorul răspunse, după ce T. MUNTEANU ] ] \ (Continuare în pag. a 3-a) \ REŞIŢA.­­ La Uzina constructoare de maşini din Reşiţa au fost puse in funcţiune noi maşini şi instalaţii destinate fabri­cării şi încercării unor echipamente energetice şi mecanice de mari di­mensiuni, care vor intra în componenţa turbinelor de 178­ MW de la hidro­centrala „Porţile de Fier". Printre acestea se află maşini prevăzute cu dis­pozitive cu mare rază de acţiune pentru uzinarea pieselor grele, standuri de încercat subansamble de servomotoare, dispo­zitive de rectificat diver­se tije, instalaţii de cromare etc. CheJ. A­ba Cluj s-a constituit Ateneul centrului universitar, care îşi propune să asigure o largă infor­mare de cultură gene­rală şi de specialitate în cele mai variate do­menii ale cunoaşterii. Ateneul are 10 secţii şi este condus de un comitet al cărui preşe­dinte a fost ales cu, născutul om de ştiin­ţă, prof. dr. docent Virgil Vătășianu, mem­bru corespondent al Academiei BRAŞOV. — In a­pro­­pierea hotelului sporturi­lor de la Poiana Braşov au fost date in folosinţă două noi vile a căror con­strucţie se încadrează în ansamblul arhitectonic montan. O altă vilă mo­dernă se află în lucru. In curînd, în această cu­noscută staţiune va în­cepe construcţia unui te­leferic, care va transporta pe turişti către Postăva­ru­ numai în cîteva minu­te. CONSTANŢA. — In­­,Staţiunea tinereţii" — Costineşti — este din nou­­o vie animaţie. Luni au sosit aici studenţi din prima serie a sezonului spre a-şi petrece o parte din vacanţă pe litoral. Numărul sporit de căsuţe din lemn construite aici, modernul restaur­ant-can­tină cu 500 de locuri, spaţiile verzi şi umbroa­se din vecinătatea plajei însorite, un bogat pro­gram de excursii, jocuri distractive etc., asigură şi în vara aceasta zile plăcute de odihnă pentru cei 6 000 de studenţi ca­re vor veni la Costinești.

Next