Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-07-02 / nr. 111

I 1 MARŢI 2 IULIE 1968 17.30 Pentru cei mici. Povestiri pe degete: „Păţaniile lui Min­­eiunilă“. Prezintă Brînduşa Zaiţa Silvestru. — Filmul „Căciulită fermecată“. 1­8.00 TV pentru spe­cialiştii din industrie. Tema : Automatizări în maşini unelte. 18.30 Curs de limba en­gleză (lecţia a 23-a). 19.00 TV pentru şcolari. 1001 de întrebări, „Yoga şi medicina“. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteo­rologic. 20.00 Film serial: Thierry la Fronde. 20.26 Opinia dumnea­voastră... Implicaţiile indiferenţei. 20.45 Seară de teatru. „Oamenii şi şoareci“ de J. Steinbeck. Interpretează un co­lectiv al Teatrului Naţional I. L. Caragia­le. In pauză : Filmul do­cumentar : La toate latitudinile — produc­ţie a Studioului Alex. Sahia. 23.00 Telejurnalul de­­ noapte. t Pag. 2 In etapa judeţeană a bienalei de teatru „­ L. Caragiale“ PUNCT FINAL După cele trei etape „spciale“ desfăşurate la Cristurul Secuiesc, Odor­­heiul Secuiesc şi Gheor­­gheni, la Miercurea-Ciuc s-a consumat cea de-a patra şi ultima etapă a fazei judeţene a biena­lei de teatru „I.L. Ca­­ragiale”. Juriul concur­sului, prezent la toate cele patru confruntări, va selecta pe cele mai bune opt formaţii, care urmează a se întîlni în­­tru-un festival la sfîrşi­­tul lunii august, cînd se va decide şi cîştigătoarea fazei judeţene, precum şi calificatele la faza in­terjudeţeană. Pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, în faţa juriului şi a sălii goale iar (!) s-au prezentat e­­chipele de teatru ale Că­minului cultural din co­muna Tuşnad (cu piesa „George Dandin” de Mo­­liére), clubului C.F.R Ci­­ceu (cu piesa „Cavalerul mut” de Heltay Jenő), Căminului cultural din Livezi (cu dramatizarea povestirii lui Creangă „Soacra cu trei nurori”) şi echipa Casei de cultu­ră din Miercurea-Ciuc (cu piesa „Pasărea cîn­­tătoare” de Tamasi A­­ron). S-au detaşat valo­ric, colectivele de ama­tori din Ciceu şi Mier­curea-Ciuc. Formaţia de teatru a clubului ferovi­ar, bine instruită de Mladin Irina — regizo­rul piesei — a demonstrat calităţi artistice incon­testabile. O mişcare fi­rească şi o replică inte­ligentă, un decor şi o costumaţie adecvate, au fost punctele tari, sufi­ciente de altfel, ale pli­nei bune reprezentaţii dramatice, chiar dacă u­­neori interpreţii au dat dovadă de o oarecare rigiditate. In rolurile principale Chifor Cătă­lina şi Peter Andrei au transmis ceva din savoa­rea artei teatrale au­tentice. Şi formaţia din comuna Tuşnad a de­monstrat o bună pregăti­­re. Rolurile însuşite cu fidelitate au arătat că s-a lucrat mult. S-a sim­ţit însă lipsa unei su­duri intime între text şi interpretare, replică şi ritm. Cuvinte bune şi despre... intenţia de dramatizare a povestirii marelui humureştean, a­­parţinînd Veronicăi Bucur din Livezi ! Dar, exceptînd compoziţia Melaniei Bogoş, în rolul soacrei, ceilalţi livezeni au evoluat şters. De fapt, chiar dramatizarea tex­tului a fost săracă în momente ... dramatice ! Eforturile artiştilor a­­matori au fost şi la a­­ceastă etapă răsplătite doar de aplauzele ju­riului ! Spectatorii s-au lăsat aşteptaţi şi de a­­stă dată. Anunţul cuibă­­rit pe tulpina unui plop din faţa Casei de cul­tură a fost o palidă in­vitaţie pentru eventualii spectatori interesaţi. Ca o primă concluzie, pînă la deliberarea finală a rezultatelor bienalei de teatru, remarcăm „dis­creţia” desăvîrşită în ca­re, pe scenele celor pa­tru case de cultură, s-au perindat săptămînă de săptămînă artiştii ama­tori. Chiar dacă în con­curs nu s-au prezentat decit secvenţe izolate din spectacole se putea totuşi face „ceva” pentru a trezi curiozitatea pu­blicului, total neinfor­mat, datorită insuficien­tei popularizări a eve­nimentului artistic jude­țean. C. COSTIN Din agenda vacantei de vară Primele zile din a­­genda vacantei de vară încep să înregis­­­­treze însemnările prin care se concretizează impresii si amintiri prilejuite de întilnirea cu locurile si împre­jurimile pitoreşti ale judeţului nostru. Excursiile, avînd în vedere posibilităţile multiple pe care le o­­feră atlt în ceea ce priveşte recrearea ele­vilor după anul şcolar, dar şi în educarea lor, se bucură, conform planurilor întocmite de organizaţiile U.T.C. de acord cu conduce­rea şcolilor, de o jus­tificată prioritate. Pînă în prezent ele­vii de la şcoala gene­rală din comuna Cîrţa au notat în agenda lor de vacanţă cîteva oraşe cu datele sem­nificative care le pri­vesc. Astfel, ei au fost prezenţi în munici­piul Sighişoara, unde au avut ocazia să va­dă şi să primească explicaţii despre locuri cu rezonanţă istorică, cum este Cetatea şi m­uzeul oraşului, apoi, au vizitat oraşul Cris­­turul Secuiesc, muni­cipiul Odorheiul Se­cuiesc, staţiunea Ho­­morod şi Poiana nar­ciselor din apropierea oraşului Vlăhiţa. O a­ltă excursie a avut loc în oraşul Băile Tuşnad. In proiect mai sunt trecute excursii In o­­raşul minerilor Bălan, spre Piatra Unică, sta­ţiunea Lacul Roşu şi Cabana Mădăraş. Pe­­ngă acestea, mai sunt prevăzute excursii de o zi în împrejuri­mile comunei, cu oca­zia cărora elevii vor recolta fructe de pă­dure şi plante medici­nale. Tot pentru a­­ceastă vară elevii din comuna Ciria şi-au propus amenajarea u­­nei bnire sportive. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful ,,Harghita“ : împuşcături pe portativ — film românesc în cu­lori (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC — Cinematograful „Homorod": Oameni în rulotă — film cehoslovac în culori (cinemascop). Completare: 6.000 de ani. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa": Zoltán Karpathy — film maghiar în culori, (cinemascop). Completare: împlinire. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : „K. O."­­— film românesc In culori. Completare două bombardamente. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Ţara fericirii film italian. Completare: Litabark Varavneski. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" Blestemul rubinului negru — film german (R.F.G.)-franco­­italo-thailandeză în culori (cinemascop). Comple­tare: Daţi-mi un calmant. CRISTURUL SECUIESC — Cinematograful „Progresul". O clasă neobişnuită — film cehoslovac. Comple­tare: Şapte secole mai tîrziu. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": De trei ori Bucureşti — film românesc în culori (cinemascop). Completare : Mici înotători. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Cei şapte samurai — film japonez. INFORMAŢIA HARGHITEI rtxStat*4k»V Drumeţind pe poteci de munte, frumuseţea te întîmpină la tot pasul, lin scurt popas. Apoi iarăşi la drum.. „ Foto : EM. SlRZEA ÎN DRIMŢIE PE CRESTELE GURGUIULUI Despre activitatea tu­ristică ce o desfăşoară membrii cercului de tu­rism de la liceul din co­muna Corund se cunosc multe lucruri frumoase nu numai in şcolile ju­deţului nostru, ba chiar şi în multe alte şcoli din ţară. Deunăzi, am întîlnit la drum un asemenea grup formal din cei mai buni elevi ai cercului de tu­rism , după cum ne-a mărturisit Bedre Tibor, directorul liceului, ini­mosul conducător şi or­ganizator al tuturor ac­ţiunilor turistice din a­­ceastă şcoală, care înso­ţea şi de această dată elevii. Am făcut această se­lecţie, ne spune condu­cătoml excursiei, tocmai avînd în vedere scopul pe care îl urmărim, pre­cum şi condiţiile mai deosebite în care urmea­ză să îl realizăm. Acţiu­nea s-a desfăşurat in zilele de 17—20 iunie pe itinerariul: Corund — Praid — Bucin — Vîrful Borzond — Vîrful Şumu­­leu — Vîrful Ciuman — Vîrful Harghita — Pasul Vlăhiţa. Cu excepţia cî­­torva kilometri, care au fost parcurşi cu auto­buzul, restul de pes­te 50 kilometri, prin văile şi pe crestele Gur­­ghiului şi Harghitei s-au efectuat pe jos. Cazarea, în corturi instalate de fiecare dată in alt loc. In timpul acestei dru­meţii ne-am propus să studiem şirul craterelor vulcanice de pe munţii Gurghiului şi Harghitei între punctele Borzond şi Vîrful Vlăhiţa şi să marcăm un nou traseu turistic pe acest itinerar. De asemenea, am vrut să demonstrăm practic a­­cestor elevi felul cum trebuie organizată şi fo­losită o zi de excursie, deoarece ei vor conduce în perioada vacanţei alte grupuri de elevi din şcoala noastră, ce vor porni în drumeţie. Ne-am întors la şcoală cu alte noi şi multe învăţăminte în or­ganizarea drumeţiilor. Iniţiativa elevilor din Corund oferă un nou prilej de generalizare a experienţelor dobîndite în organizarea acţiunilor turistice. Ea trebuie să constituie pentru toate cercurile turistice din şcoli îndemn la organiza­rea unor astfel de dru­meţii. SUCIU ANTONIE, secretar al Comitetu­lui judeţean U.T.C. De­şi tinără (virsta cîteva luni) formaţia de dansuri populare de la C.I.L. Gălăuţaş, a fost aplau­dată furtunos de cei prezenţi ,cu ocazia unui spectacol prezentat în cinstea fruntaşilor în între­cerea socialistă. Foto : P. COZIA Marţi 2 iulie PROGRAMUL I 12.30 Intîlnire cu me­lodia populară şi in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doi­na Argeşului“ din Pi­teşti, dirijor Emil Tă­­nase. 14.15 Tot înainte (edi­ţie pentru pionierii din clasele a III-a şi a IV-a). 14.50 Muzică uşoară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Colţul copiilor. 15.15 Bibliotecă de lite­ratură română. 15.30 Şirag de cîntece. 16.00 Radiojurnal. Sport. 16.20 Jocuri populare. 16.30 Corespondenţă spe­cială. 17.15 Antena tineretu­lui. 17.45 Muzică corală de ISTelu Ionescu. 18.00 Buletin de ştiri. 18.02 Revista economică. 18.20 Metronom’68. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe a­­dresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de ştiri. 20.05 Muzee şi expoziţii. 20.20 Muzică populară interpretată de Va­leria Colojoară şi Nelu Iovănescu. 20.40 Muzică uşoară de Temistocle Popa. 20.55 Noapte bună, co­pii. 21.00 Melodii interpreta­te la trompetă. 21.05 Teatru serial „Bi­cicleta în faţa porţii“ de JOHN HAYES 21.29 Jocuri populare. 21.35 Flori şi melodii. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.20 Cîntece pe care nu le cunoaşteţi. Cîntă Wanda Jackson. 22.30 Moment poetic. 22.35 Melodii magazin. 24.00 Buletin de ştiri. 0.05 15.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 12.07 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 12.30 Portrete muzicale. 13.00 Recital Cornelia Bronzetti. 13.15 Ciobănaş la oi m-aş duce — cîntece şi jocuri. 13.30 Recital de operă Dumitru Brebenel. 13.45 Pagini din lite­ratura pianului. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prînz. 15.00 Muzică de estradă. 15.30 Radiomagazinul fe­meilor. 16.00 Rapsodia a III-a de Mircea Chiriac. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Să învăţăm un cîntec. 16.35 Teatre de estra­dă din ţară: Constanţa. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Muzică populară din Transilvania cu Domnica Chioreanu, Traian Hurgoi, Ale­xandru Titru. 18.00 Asculatorii ne cer... muzică din o­­pere. 18.30 Concurs cu public (reluare). 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Scriitori la micro­fon. 19.50 Actualitatea muzi­cală. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Melodii de Ema­nuel Ionescu. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 O primă audiţie de operă „Julie­ta“ de Bohuslav Martinu. 21.30 Atenţiune, părinţi­! 22.35 Din operele lui Gluck. 23.00 Radiojurnal. 23.30 Almanahul melo­diilor. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. Miercuri 3 iulie PROGRAMUL I 6.00—8.25 Muzică şi ac­tualităţi. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melo­dia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Muzică din opere­ta „Prinţul student“ de Romberg. 10.30 Cîntă­riţa Ştefan, Florentin Iosif Gheorghe Zamfir. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Ora specialistului. 11.45 Sfatul medicului. PROGRAMUL II 7.00 Cîntece şi jocuri de , pe întinsul patriei. 7.30 Buletin de ştiri. 7.37 Notaţi-vă din pro­gramele noastre. 7.39 Muzică. 7.45 Cîntă fanfara. 8.00 Jocuri populare. 8.10 Tot înainte (emi­siune pentru pionieri). 8.30 Buletin de ştiri. 8.35 Suita a II-a „Arte­ziana“ de Georges Bi­zet. 9.00 Opera în foileton „Elixirul dragostei“ de Donizetti. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Cîntă Rodica Pa­liu şi Florin Dorian. 10.30 Emisiune literară pentru şcolari. 11.15 Orchestra de mu­zică populară „Mio­riţa“ din Braşov. 11.30 Melodii de Elly Roman şi Gherase Dendrino. Şi OTE La „vînat" fără „puşca In sectorul Sărmaş pe drumul naţional care face legătura cu oraşul Tîrgu-Mureş, doi oameni stăteau aplecaţi asupra unui compresor, care ză­cea de aproape o săptămînă împotmolit rău de tot. Conducătorul compresorului, Ciubucă Victor, şi mecanicul Bajko Béla de la şantierul Lăzarea se învîrteau cătrăniți în jurul mașinii neştiind ce să-i mai facă. — Nu merge? —­ Ar merge, dar cu ce? Pe compresor nu avem nici o sculă. Nici pe șantier dealtfel. Ne-ar fi trebuit, o presă, dar de unde s-o iei. Cu mina goală nu se poate repara. Ce are de su­s despre această situaţie maistrul Dan Gheorghe, care răspunde de buna funcţio­nare a compresorului. Cînd vor fi procurate şi repartizate pe meseriaşi sculele necesare efec­tuării reparaţiilor accidentale? Răspunsul poate fi trimis pe adresa ziarului „Informaţia Har­ghitei". R­U Lucru pe jumătate " Magazinul de pline din oraşul Bălan, din apro­­- pierea consiliului popular a fost recent văruit.­­ Are două încăperi. In una se face vinzarea. incă­­perea este curată, iar pereţii „radiază" de curățe-­­ nie. Dacă treci, insă, pragul in magazia de ală­­t­­uri, unde zilnic se depozitează plinea, aspectul e I cu totul altul: pereţii stricaţi, plini de igrasie. ’ Echipei de zugravi trimisă de O.C.L. Miercurea- ţ \ Ciuc i-a fost greu să treacă pragul, şi in cîteva l­a ore să zugrăvească în alb şi această încăpere. / 1 Uşa le-a fost deschisă de către gestionară, care­­ I le-a arătat situaţia, dar ei, grăbindu-se, au plecat­­ ^ spunindu-şi că pentru atît lucru nu merită să - i fie deranjaţi. Oare zugravii de la O.G.C. fac nu- i­­ mai ce vor ei? ț !_________| ILEANA DAN ( 1­1 X 4­1 Un poem despre prietenie, dragoste, căsătorie Entuziastul şi talenta­tul tineret din Cristurul Secuiesc, lucrătoarele de la cooperativa „Stăruin­ţa“, elevele liceului, a­­gricultorii, mecanizatorii, intelectualii tineri, care decantează cu dărnicie din bogăţia de idei şi cunoştinţe, de la înălţi­mea scenei, discuţiilor despre tinereţe, muncă, patriotism şi sete de cul­tură, au găsit căi noi de folosire a timpului, de a face din duminici un prilej de adîncă şi depli­nă satisfacţie. La iniţia­tiva Comisiei cultural-ar­­tistice a Comitetului ju­deţean U.T.C., Comitetul orăşenesc U.T.C. Cristu­rul Secuiesc a organizat un matineu, complex, cu caracter de simpozion, de întreceri artistice, de concurs de cunoştinţe de cultură generală ,şi altele. Desfăşurarea progra­mului, deşi puţin cam prelungit, de pe la orele 20 şi pînă după miezul nopţii, a captivat aten­ţia sălii, care era arhipli­nă. Dar chiar dacă ar fi ţinut pînă dimineaţa, nimeni nu s-ar fi mişcat de pe bănci. Concluzia, ce s-a desprins din cali­tatea matineui!«*, faptul că el a mers la ţintă, la cele mai sensibile senti­mente ale tinerilor, dă elan şi, trasează o linie de perspectivă, comisiei judeţene, pentru activi­tăţile cultural-artistice ale U.T.C. S-a pus în discuţie o problemă deosebită, al cărei răspuns îl cau­tă orice tînăr, în faza I ACŢIUNI U. T. C. trecerii de la adolescen­ţă la majorat. Ce în­seamnă sentimentul de prietenie, de dragoste, cum trebuie alcătuită o căsătorie şi mai ales păstrată. Răspunsul l-a dat manifestarea în an­samblul ei, care putem spune fără greş a fost completă, ascendentă şi mobilizatoare cu un po­em, creat colectiv. Pregătită bine, cu vreo două săptămîni înainte, manifestarea, condusă de profesorul Laslo Mirk, activist în comisia jude­ţeană amintită, a cu­prins un cuvînt cald, de o înaltă ţinută intelec­tuală şi de etică, despre cele trei probleme puse în discuţie. Tinerii au ascultat cu interes, în­­suşindu-şi sfaturile pro­fesorului Sándor Galfal­­vy, de la liceul din lo­calitate. Au ascultat şi cuvîntul medicului Iuliu Sebestyen, care a atras atenţia asupra unor pe­riculoase excese erotice, care nu au nimic comun, nici cu prietenia, nici cu dragostea, nici cu cli­matul normal al căsăto­riei, avînd grave urmări maladive. Deci, cuvîntul unor in­­telectuali de vază ai o­­raşului, apoi poeziile rostite de Andrei Balaş, István Oláh, din creaţia proprie, cuvîntul pictoru­lui András Secs, cu toţii fii ai meleagurilor cris­­turene. Reportajul cu fotogra­fii, redate prin epidia­­scop, interviurile impri­mate pe bandă de mag­netofon, deşi nu au fost la „înălţimea“ radioului sau televiziunii, le-au realizat amatorii, profe­sorul Mirk, Ferenc Zagyi şi alţi entuziaşti. •­ Recitări, cîntece, dans. Poezia a adus nu numai bogăţia de idei şi de no­bile sentimente, înscrise de clasicii literaturii ro­mâne, maghiare, ruse, dar şi răspunsul care în prietenie, înseamnă „co­rectitudine, altruism, a­­jutor, climat de discuţii de conţinut, într-aju­­torare“ şi altele, care în dragoste înseamnă „cu­răţenie sufletească, dă­ruire, preţuire, puritate şi optimism creator, „iar în căsnicie, aşa cum sub­linia profesorul Gál­­falvy, înseamnă „baza trainică, fertilizatoare a omului, în munca pen­tru sine şi societate". Au primit premii pen­tru recitări : eleva Fa­­nyö Katalin, bibliotecara Vajda Ana, contabila Csifo Rozalia. Pentru cîntece : Lörinczi Irma, muncitoare, Sófalvi Ka­talin, elevă în clasa a Xll-a a liceului, Mihály Ana Maria, de la Coope­rativa „Stăruinţa“. A cîntat frumoase melodii secuieşti, din Ciucul de Sus, locul său natal, tî­­năra muncitoare Maria Zöld. A încîntat auzul orchestra dirijată şi ani­mată de utecistul Sees Dionisie. Au mai fost şi alte lucruri bune, care arată strădania Comite­tului orăşenesc U.T.C., a tovarăşului secretar Ion Mathe. în Concluzia, în orice o­­raş şi comună din judeţ sínt intelectuali de vază, sínt bătrîni muncitori cu experienţă de viaţă, sînt recitatori, iubitori ai cîntecului, ai frumosului. Manifestaţia de la Gris­­turui Secuiesc, îndeamnă toate comitetele U.T.G. de la oraşe şi sate : „Ini­ţiaţi acţiuni“. Ştiinţa, cultura, arta să îmbogă­ţească sufletul şi mintea. TUDOR MUNTE ANUL I, nr. 111 „Moldova mîndra gradina"... ... s-a intitulat pro­gramul prezentat de către artiştii munici­piului Bârlad, în una din serile trecute la Bălan. Cei peste 800 de spectatori au a­plaudat îndelung suc­cesul artiştilor de re­nume Lucretia Cioba­­nu şi Vasile Toma­­zian care au însoţit grupul de artiști ai municipiului Bârlad. Noutăţi editoriale Noi volume de literatură originală au intrat în aceste zile în librării: Poezii de Dragoş Vrân­­ceanu, Moartea calului troian (versuri) de N. Dragoş, Pe malul Stixului (versuri) de Leonid Di­­mov, Norii (versuri) de Constanţa Buzea, Concert minus unu (versuri) de Florin Mihai Petrescu, Liniştea furtunii (versuri) de Constantin Salcia, Din partea pămîntului şi a mea (versuri) de Ga­briel Pamfil, cunoscutul roman al lui M. Drumeş, Elevul Dima dintr-a Vll-a, Ion Juan din Grădina Icoanei (nuvelă) de Paul Everac. □ IO

Next