Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-07-02 / nr. 111
I 1 MARŢI 2 IULIE 1968 17.30 Pentru cei mici. Povestiri pe degete: „Păţaniile lui Mineiunilă“. Prezintă Brînduşa Zaiţa Silvestru. — Filmul „Căciulită fermecată“. 18.00 TV pentru specialiştii din industrie. Tema : Automatizări în maşini unelte. 18.30 Curs de limba engleză (lecţia a 23-a). 19.00 TV pentru şcolari. 1001 de întrebări, „Yoga şi medicina“. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. 20.00 Film serial: Thierry la Fronde. 20.26 Opinia dumneavoastră... Implicaţiile indiferenţei. 20.45 Seară de teatru. „Oamenii şi şoareci“ de J. Steinbeck. Interpretează un colectiv al Teatrului Naţional I. L. Caragiale. In pauză : Filmul documentar : La toate latitudinile — producţie a Studioului Alex. Sahia. 23.00 Telejurnalul de noapte. t Pag. 2 In etapa judeţeană a bienalei de teatru „ L. Caragiale“ PUNCT FINAL După cele trei etape „spciale“ desfăşurate la Cristurul Secuiesc, Odorheiul Secuiesc şi Gheorgheni, la Miercurea-Ciuc s-a consumat cea de-a patra şi ultima etapă a fazei judeţene a bienalei de teatru „I.L. Caragiale”. Juriul concursului, prezent la toate cele patru confruntări, va selecta pe cele mai bune opt formaţii, care urmează a se întîlni întru-un festival la sfîrşitul lunii august, cînd se va decide şi cîştigătoarea fazei judeţene, precum şi calificatele la faza interjudeţeană. Pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, în faţa juriului şi a sălii goale iar (!) s-au prezentat echipele de teatru ale Căminului cultural din comuna Tuşnad (cu piesa „George Dandin” de Moliére), clubului C.F.R Ciceu (cu piesa „Cavalerul mut” de Heltay Jenő), Căminului cultural din Livezi (cu dramatizarea povestirii lui Creangă „Soacra cu trei nurori”) şi echipa Casei de cultură din Miercurea-Ciuc (cu piesa „Pasărea cîntătoare” de Tamasi Aron). S-au detaşat valoric, colectivele de amatori din Ciceu şi Miercurea-Ciuc. Formaţia de teatru a clubului feroviar, bine instruită de Mladin Irina — regizorul piesei — a demonstrat calităţi artistice incontestabile. O mişcare firească şi o replică inteligentă, un decor şi o costumaţie adecvate, au fost punctele tari, suficiente de altfel, ale plinei bune reprezentaţii dramatice, chiar dacă uneori interpreţii au dat dovadă de o oarecare rigiditate. In rolurile principale Chifor Cătălina şi Peter Andrei au transmis ceva din savoarea artei teatrale autentice. Şi formaţia din comuna Tuşnad a demonstrat o bună pregătire. Rolurile însuşite cu fidelitate au arătat că s-a lucrat mult. S-a simţit însă lipsa unei suduri intime între text şi interpretare, replică şi ritm. Cuvinte bune şi despre... intenţia de dramatizare a povestirii marelui humureştean, aparţinînd Veronicăi Bucur din Livezi ! Dar, exceptînd compoziţia Melaniei Bogoş, în rolul soacrei, ceilalţi livezeni au evoluat şters. De fapt, chiar dramatizarea textului a fost săracă în momente ... dramatice ! Eforturile artiştilor amatori au fost şi la această etapă răsplătite doar de aplauzele juriului ! Spectatorii s-au lăsat aşteptaţi şi de astă dată. Anunţul cuibărit pe tulpina unui plop din faţa Casei de cultură a fost o palidă invitaţie pentru eventualii spectatori interesaţi. Ca o primă concluzie, pînă la deliberarea finală a rezultatelor bienalei de teatru, remarcăm „discreţia” desăvîrşită în care, pe scenele celor patru case de cultură, s-au perindat săptămînă de săptămînă artiştii amatori. Chiar dacă în concurs nu s-au prezentat decit secvenţe izolate din spectacole se putea totuşi face „ceva” pentru a trezi curiozitatea publicului, total neinformat, datorită insuficientei popularizări a evenimentului artistic județean. C. COSTIN Din agenda vacantei de vară Primele zile din agenda vacantei de vară încep să înregistreze însemnările prin care se concretizează impresii si amintiri prilejuite de întilnirea cu locurile si împrejurimile pitoreşti ale judeţului nostru. Excursiile, avînd în vedere posibilităţile multiple pe care le oferă atlt în ceea ce priveşte recrearea elevilor după anul şcolar, dar şi în educarea lor, se bucură, conform planurilor întocmite de organizaţiile U.T.C. de acord cu conducerea şcolilor, de o justificată prioritate. Pînă în prezent elevii de la şcoala generală din comuna Cîrţa au notat în agenda lor de vacanţă cîteva oraşe cu datele semnificative care le privesc. Astfel, ei au fost prezenţi în municipiul Sighişoara, unde au avut ocazia să vadă şi să primească explicaţii despre locuri cu rezonanţă istorică, cum este Cetatea şi muzeul oraşului, apoi, au vizitat oraşul Cristurul Secuiesc, municipiul Odorheiul Secuiesc, staţiunea Homorod şi Poiana narciselor din apropierea oraşului Vlăhiţa. O altă excursie a avut loc în oraşul Băile Tuşnad. In proiect mai sunt trecute excursii In oraşul minerilor Bălan, spre Piatra Unică, staţiunea Lacul Roşu şi Cabana Mădăraş. Pengă acestea, mai sunt prevăzute excursii de o zi în împrejurimile comunei, cu ocazia cărora elevii vor recolta fructe de pădure şi plante medicinale. Tot pentru această vară elevii din comuna Ciria şi-au propus amenajarea unei bnire sportive. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful ,,Harghita“ : împuşcături pe portativ — film românesc în culori (cinemascop). ODORHEIUL SECUIESC — Cinematograful „Homorod": Oameni în rulotă — film cehoslovac în culori (cinemascop). Completare: 6.000 de ani. GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa": Zoltán Karpathy — film maghiar în culori, (cinemascop). Completare: împlinire. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : „K. O."— film românesc In culori. Completare două bombardamente. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Ţara fericirii film italian. Completare: Litabark Varavneski. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" Blestemul rubinului negru — film german (R.F.G.)-francoitalo-thailandeză în culori (cinemascop). Completare: Daţi-mi un calmant. CRISTURUL SECUIESC — Cinematograful „Progresul". O clasă neobişnuită — film cehoslovac. Completare: Şapte secole mai tîrziu. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": De trei ori Bucureşti — film românesc în culori (cinemascop). Completare : Mici înotători. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Cei şapte samurai — film japonez. INFORMAŢIA HARGHITEI rtxStat*4k»V Drumeţind pe poteci de munte, frumuseţea te întîmpină la tot pasul, lin scurt popas. Apoi iarăşi la drum.. „ Foto : EM. SlRZEA ÎN DRIMŢIE PE CRESTELE GURGUIULUI Despre activitatea turistică ce o desfăşoară membrii cercului de turism de la liceul din comuna Corund se cunosc multe lucruri frumoase nu numai in şcolile judeţului nostru, ba chiar şi în multe alte şcoli din ţară. Deunăzi, am întîlnit la drum un asemenea grup formal din cei mai buni elevi ai cercului de turism , după cum ne-a mărturisit Bedre Tibor, directorul liceului, inimosul conducător şi organizator al tuturor acţiunilor turistice din această şcoală, care însoţea şi de această dată elevii. Am făcut această selecţie, ne spune conducătoml excursiei, tocmai avînd în vedere scopul pe care îl urmărim, precum şi condiţiile mai deosebite în care urmează să îl realizăm. Acţiunea s-a desfăşurat in zilele de 17—20 iunie pe itinerariul: Corund — Praid — Bucin — Vîrful Borzond — Vîrful Şumuleu — Vîrful Ciuman — Vîrful Harghita — Pasul Vlăhiţa. Cu excepţia cîtorva kilometri, care au fost parcurşi cu autobuzul, restul de peste 50 kilometri, prin văile şi pe crestele Gurghiului şi Harghitei s-au efectuat pe jos. Cazarea, în corturi instalate de fiecare dată in alt loc. In timpul acestei drumeţii ne-am propus să studiem şirul craterelor vulcanice de pe munţii Gurghiului şi Harghitei între punctele Borzond şi Vîrful Vlăhiţa şi să marcăm un nou traseu turistic pe acest itinerar. De asemenea, am vrut să demonstrăm practic acestor elevi felul cum trebuie organizată şi folosită o zi de excursie, deoarece ei vor conduce în perioada vacanţei alte grupuri de elevi din şcoala noastră, ce vor porni în drumeţie. Ne-am întors la şcoală cu alte noi şi multe învăţăminte în organizarea drumeţiilor. Iniţiativa elevilor din Corund oferă un nou prilej de generalizare a experienţelor dobîndite în organizarea acţiunilor turistice. Ea trebuie să constituie pentru toate cercurile turistice din şcoli îndemn la organizarea unor astfel de drumeţii. SUCIU ANTONIE, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. Deşi tinără (virsta cîteva luni) formaţia de dansuri populare de la C.I.L. Gălăuţaş, a fost aplaudată furtunos de cei prezenţi ,cu ocazia unui spectacol prezentat în cinstea fruntaşilor în întrecerea socialistă. Foto : P. COZIA Marţi 2 iulie PROGRAMUL I 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.20 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Argeşului“ din Piteşti, dirijor Emil Tănase. 14.15 Tot înainte (ediţie pentru pionierii din clasele a III-a şi a IV-a). 14.50 Muzică uşoară. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Colţul copiilor. 15.15 Bibliotecă de literatură română. 15.30 Şirag de cîntece. 16.00 Radiojurnal. Sport. 16.20 Jocuri populare. 16.30 Corespondenţă specială. 17.15 Antena tineretului. 17.45 Muzică corală de ISTelu Ionescu. 18.00 Buletin de ştiri. 18.02 Revista economică. 18.20 Metronom’68. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 20.00 Buletin de ştiri. 20.05 Muzee şi expoziţii. 20.20 Muzică populară interpretată de Valeria Colojoară şi Nelu Iovănescu. 20.40 Muzică uşoară de Temistocle Popa. 20.55 Noapte bună, copii. 21.00 Melodii interpretate la trompetă. 21.05 Teatru serial „Bicicleta în faţa porţii“ de JOHN HAYES 21.29 Jocuri populare. 21.35 Flori şi melodii. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.20 Cîntece pe care nu le cunoaşteţi. Cîntă Wanda Jackson. 22.30 Moment poetic. 22.35 Melodii magazin. 24.00 Buletin de ştiri. 0.05 15.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 12.07 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 12.30 Portrete muzicale. 13.00 Recital Cornelia Bronzetti. 13.15 Ciobănaş la oi m-aş duce — cîntece şi jocuri. 13.30 Recital de operă Dumitru Brebenel. 13.45 Pagini din literatura pianului. 14.00 Radiojurnal. 14.08 Concert de prînz. 15.00 Muzică de estradă. 15.30 Radiomagazinul femeilor. 16.00 Rapsodia a III-a de Mircea Chiriac. 16.15 Muzică. 16.20 Sfatul medicului. 16.25 Să învăţăm un cîntec. 16.35 Teatre de estradă din ţară: Constanţa. 17.00 Radiojurnal. 17.15 Muzică populară din Transilvania cu Domnica Chioreanu, Traian Hurgoi, Alexandru Titru. 18.00 Asculatorii ne cer... muzică din opere. 18.30 Concurs cu public (reluare). 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Album folcloric. 19.30 Scriitori la microfon. 19.50 Actualitatea muzicală. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Melodii de Emanuel Ionescu. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 O primă audiţie de operă „Julieta“ de Bohuslav Martinu. 21.30 Atenţiune, părinţi! 22.35 Din operele lui Gluck. 23.00 Radiojurnal. 23.30 Almanahul melodiilor. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. Miercuri 3 iulie PROGRAMUL I 6.00—8.25 Muzică şi actualităţi. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Muzică din opereta „Prinţul student“ de Romberg. 10.30 Cîntăriţa Ştefan, Florentin Iosif Gheorghe Zamfir. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Ora specialistului. 11.45 Sfatul medicului. PROGRAMUL II 7.00 Cîntece şi jocuri de , pe întinsul patriei. 7.30 Buletin de ştiri. 7.37 Notaţi-vă din programele noastre. 7.39 Muzică. 7.45 Cîntă fanfara. 8.00 Jocuri populare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.30 Buletin de ştiri. 8.35 Suita a II-a „Arteziana“ de Georges Bizet. 9.00 Opera în foileton „Elixirul dragostei“ de Donizetti. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Cîntă Rodica Paliu şi Florin Dorian. 10.30 Emisiune literară pentru şcolari. 11.15 Orchestra de muzică populară „Mioriţa“ din Braşov. 11.30 Melodii de Elly Roman şi Gherase Dendrino. Şi OTE La „vînat" fără „puşca In sectorul Sărmaş pe drumul naţional care face legătura cu oraşul Tîrgu-Mureş, doi oameni stăteau aplecaţi asupra unui compresor, care zăcea de aproape o săptămînă împotmolit rău de tot. Conducătorul compresorului, Ciubucă Victor, şi mecanicul Bajko Béla de la şantierul Lăzarea se învîrteau cătrăniți în jurul mașinii neştiind ce să-i mai facă. — Nu merge? — Ar merge, dar cu ce? Pe compresor nu avem nici o sculă. Nici pe șantier dealtfel. Ne-ar fi trebuit, o presă, dar de unde s-o iei. Cu mina goală nu se poate repara. Ce are de sus despre această situaţie maistrul Dan Gheorghe, care răspunde de buna funcţionare a compresorului. Cînd vor fi procurate şi repartizate pe meseriaşi sculele necesare efectuării reparaţiilor accidentale? Răspunsul poate fi trimis pe adresa ziarului „Informaţia Harghitei". RU Lucru pe jumătate " Magazinul de pline din oraşul Bălan, din apro- pierea consiliului popular a fost recent văruit. Are două încăperi. In una se face vinzarea. incăperea este curată, iar pereţii „radiază" de curățe- nie. Dacă treci, insă, pragul in magazia de alături, unde zilnic se depozitează plinea, aspectul e I cu totul altul: pereţii stricaţi, plini de igrasie. ’ Echipei de zugravi trimisă de O.C.L. Miercurea- ţ \ Ciuc i-a fost greu să treacă pragul, şi in cîteva la ore să zugrăvească în alb şi această încăpere. / 1 Uşa le-a fost deschisă de către gestionară, care I le-a arătat situaţia, dar ei, grăbindu-se, au plecat ^ spunindu-şi că pentru atît lucru nu merită să - i fie deranjaţi. Oare zugravii de la O.G.C. fac nu- i mai ce vor ei? ț !_________| ILEANA DAN ( 11 X 41 Un poem despre prietenie, dragoste, căsătorie Entuziastul şi talentatul tineret din Cristurul Secuiesc, lucrătoarele de la cooperativa „Stăruinţa“, elevele liceului, agricultorii, mecanizatorii, intelectualii tineri, care decantează cu dărnicie din bogăţia de idei şi cunoştinţe, de la înălţimea scenei, discuţiilor despre tinereţe, muncă, patriotism şi sete de cultură, au găsit căi noi de folosire a timpului, de a face din duminici un prilej de adîncă şi deplină satisfacţie. La iniţiativa Comisiei cultural-artistice a Comitetului judeţean U.T.C., Comitetul orăşenesc U.T.C. Cristurul Secuiesc a organizat un matineu, complex, cu caracter de simpozion, de întreceri artistice, de concurs de cunoştinţe de cultură generală ,şi altele. Desfăşurarea programului, deşi puţin cam prelungit, de pe la orele 20 şi pînă după miezul nopţii, a captivat atenţia sălii, care era arhiplină. Dar chiar dacă ar fi ţinut pînă dimineaţa, nimeni nu s-ar fi mişcat de pe bănci. Concluzia, ce s-a desprins din calitatea matineui!«*, faptul că el a mers la ţintă, la cele mai sensibile sentimente ale tinerilor, dă elan şi, trasează o linie de perspectivă, comisiei judeţene, pentru activităţile cultural-artistice ale U.T.C. S-a pus în discuţie o problemă deosebită, al cărei răspuns îl caută orice tînăr, în faza I ACŢIUNI U. T. C. trecerii de la adolescenţă la majorat. Ce înseamnă sentimentul de prietenie, de dragoste, cum trebuie alcătuită o căsătorie şi mai ales păstrată. Răspunsul l-a dat manifestarea în ansamblul ei, care putem spune fără greş a fost completă, ascendentă şi mobilizatoare cu un poem, creat colectiv. Pregătită bine, cu vreo două săptămîni înainte, manifestarea, condusă de profesorul Laslo Mirk, activist în comisia judeţeană amintită, a cuprins un cuvînt cald, de o înaltă ţinută intelectuală şi de etică, despre cele trei probleme puse în discuţie. Tinerii au ascultat cu interes, însuşindu-şi sfaturile profesorului Sándor Galfalvy, de la liceul din localitate. Au ascultat şi cuvîntul medicului Iuliu Sebestyen, care a atras atenţia asupra unor periculoase excese erotice, care nu au nimic comun, nici cu prietenia, nici cu dragostea, nici cu climatul normal al căsătoriei, avînd grave urmări maladive. Deci, cuvîntul unor intelectuali de vază ai oraşului, apoi poeziile rostite de Andrei Balaş, István Oláh, din creaţia proprie, cuvîntul pictorului András Secs, cu toţii fii ai meleagurilor cristurene. Reportajul cu fotografii, redate prin epidiascop, interviurile imprimate pe bandă de magnetofon, deşi nu au fost la „înălţimea“ radioului sau televiziunii, le-au realizat amatorii, profesorul Mirk, Ferenc Zagyi şi alţi entuziaşti. • Recitări, cîntece, dans. Poezia a adus nu numai bogăţia de idei şi de nobile sentimente, înscrise de clasicii literaturii române, maghiare, ruse, dar şi răspunsul care în prietenie, înseamnă „corectitudine, altruism, ajutor, climat de discuţii de conţinut, într-ajutorare“ şi altele, care în dragoste înseamnă „curăţenie sufletească, dăruire, preţuire, puritate şi optimism creator, „iar în căsnicie, aşa cum sublinia profesorul Gálfalvy, înseamnă „baza trainică, fertilizatoare a omului, în munca pentru sine şi societate". Au primit premii pentru recitări : eleva Fanyö Katalin, bibliotecara Vajda Ana, contabila Csifo Rozalia. Pentru cîntece : Lörinczi Irma, muncitoare, Sófalvi Katalin, elevă în clasa a Xll-a a liceului, Mihály Ana Maria, de la Cooperativa „Stăruinţa“. A cîntat frumoase melodii secuieşti, din Ciucul de Sus, locul său natal, tînăra muncitoare Maria Zöld. A încîntat auzul orchestra dirijată şi animată de utecistul Sees Dionisie. Au mai fost şi alte lucruri bune, care arată strădania Comitetului orăşenesc U.T.C., a tovarăşului secretar Ion Mathe. în Concluzia, în orice oraş şi comună din judeţ sínt intelectuali de vază, sínt bătrîni muncitori cu experienţă de viaţă, sînt recitatori, iubitori ai cîntecului, ai frumosului. Manifestaţia de la Gristurui Secuiesc, îndeamnă toate comitetele U.T.G. de la oraşe şi sate : „Iniţiaţi acţiuni“. Ştiinţa, cultura, arta să îmbogăţească sufletul şi mintea. TUDOR MUNTE ANUL I, nr. 111 „Moldova mîndra gradina"... ... s-a intitulat programul prezentat de către artiştii municipiului Bârlad, în una din serile trecute la Bălan. Cei peste 800 de spectatori au aplaudat îndelung succesul artiştilor de renume Lucretia Ciobanu şi Vasile Tomazian care au însoţit grupul de artiști ai municipiului Bârlad. Noutăţi editoriale Noi volume de literatură originală au intrat în aceste zile în librării: Poezii de Dragoş Vrânceanu, Moartea calului troian (versuri) de N. Dragoş, Pe malul Stixului (versuri) de Leonid Dimov, Norii (versuri) de Constanţa Buzea, Concert minus unu (versuri) de Florin Mihai Petrescu, Liniştea furtunii (versuri) de Constantin Salcia, Din partea pămîntului şi a mea (versuri) de Gabriel Pamfil, cunoscutul roman al lui M. Drumeş, Elevul Dima dintr-a Vll-a, Ion Juan din Grădina Icoanei (nuvelă) de Paul Everac. □ IO