Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 189-268)

1968-10-01 / nr. 189

ANUL I nr. 189 MARŢI 1 oct. 1968 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Proleta­r HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU IU Ml W iNVĂŢĂMlNTUL DE PARTID Se deschide un nou an în învăţământul de partid, formă a instruirii politice, contribuind 1­iv la dezvoltarea conştiinţei socialiste a mem­­rilor de partid, la cunoaşterea aprofundată a cliticii interne şi externe a Partidului Somu­­l­ist Român. Sursurile din acest an vor permite desfăşurarea unor ample discuţii, schimburi şi confruntări de opinii, urmărind maturizarea ideologică a comuniştilor. Temele de educaţie moral-cetăţenească, economico-industriale şi a­­grare abordate la cursurile şi în ciclurile de conferinţe, se încadrează într-un plan complex, minuţios alcătuit, ţinînd cont de etapa superi­oară în construcţia socialistă pe care o străbate patria noastră, mobilizînd la traducerea în via­ţă a directivelor Congresului al IX-lea şi a ho­tărârilor Conferinţei naţionale a Partidului Co­munist Român. Actualul sistem în învăţământul de partid se caracterizează prin multă supleţe, orientîndu-se cu clarviziune în multitudinea problematică a contemporaneităţii, avînd în vedere condiţiile noi şi cerinţele concrete ale vieţii de partid. E­­videnţiind democratismul şi umanismul orîndui­rii noastre socialiste, cursurile, cercurile şi d­­­uelurile de conferinţe, vor fi forme dinamice de propagandă, în care competenţa lectorilor şi propagandiştilor va stimula interesul cursanţi­lor pentru tematica propusă. In universităţile serale de marxism-leninism (în acest an la Miercurea-Ciuc şi Odorheiul Se­cuiesc se va inaugura secţia de economie, con­­tinuîndu-şi funcţionarea secţia de istorie, anul al III-lea) se vor consolida cunoştinţele specia­liştilor (cadre de conducere din economie, ingi­neri, tehnicieni, economişti) în domeniul eco­nomiei, al ştiinţelor istorice şi al istoriei parti­dului. Se va asigura transmiterea unui conţinut cit mai bogat de idei, corespunzător preocupă­rilor diverselor categorii de profesii, întregul proces de învăţămînt desfăşurîndu-se în lumina documentelor de partid și de stat. Toate for­mele învățămîntului de partid vor trebui strîns legate de practica construcţiei socialiste, propu­­nîndu-se spre dezbatere laturile concrete ale ac­tivității întreprinderilor industriale (organizarea (Continuare în pag. a 3-a) Harnicii cooperatori din Sîntimbru au terminat acum cîteva zile condiţionarea seminţei grîu. în clişeu, selectorul Sf­ I—4 scoate ultimele kilograme de grîu. de MAI MULTĂ RĂSPUNDERE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE O privire de ansam­blu asupra ■ secţiei do­spini a Fabricii „Amil­­lemn“ dinn Sînsimion, aflată în construcţie, la­să impresia de moment a stadiului relativ îna­intat al construcţiei şi al montajului utilajelor. Trecînd prin cîteva sec­toare în ordinea fluxu­lui tehnologic se remar­că montate deja cele mai importante utilaje: bun­­cărele de orz și porumb, fierbătoarele, una din coloanele mari de dis­tilare (cealaltă coloană tocmai se monta), linele de fermentare, 7 la nu­măr, etc. Dar în urma unei analize mai amă­nunţite, rezultă o serie de rămîneri în urmă a­tît la lucrările de con­­s­strucţii, cît şi la cele de montaj. Secţia a fost planifi­cată pentru a fi dată în folosinţă, la 30 iunie a.c., dar suntem­ în a doua jumătate a lunii septembrie şi lucrarea este departe încă de a fi terminată. Principa­lul motiv, care a con­dus la această stare de lucruri, îşi are rădăcina în atitudinea pasivă în general a titularului, Mi­nisterul Industriei Ali­mentare şi a celorlalţi fac­tori, generată de ter­menul iniţial din pro­iectul de execuţie fixat pentru 31 decembrie 1968. Aceasta s-a reflec­tat şi în necorelarea ter­menelor de livrare şi montaj al utilajelor cu graficul şi termenul mo­dificat de dare în func­ţiune. Astfel o serie de utilaje apar cu termene de livrare în trimestrul III şi IV. O altă cauză a rămînerilor în urmă constă în nerespectarea de către constructor a graficului, ceea ce a fă­cut să nu asigure un a­vans al lucrărilor de construcţii faţă de cele de montaj. Atît constructorul — T.C.M. Tg. Mureş cit şi Grupul de şantiere nr. 3 Odorheiul Secuiesc şi mentorul — I. S. Raho­­■ va, trebuie să ţină sea­ma de faptul că ritmul necorespunzător în care se lucrează în prezent, la care se mai adaugă întîrzierea unor utilaje, pune sub un mare semn de întrebare, dacă sec­ţia de spirt va putea intra în funcţiune mă­car la 1 ianuarie 1969, ce-i drept la o capaci­tate redusă în primul an, de 80 la sută faţă de cea proiectată. Ne întemeiem afirma­ţia pe următorul calcul simplu. Din cele 24,8 mi­lioane investiţii alocate, s-au realizat abia 14,4 milioane lei. T.C.M. a realizat în luna iunie, socotită lună de vîrf cu cele mai mari realizări. EM. IFTINCHI­­ _____ (Continuare în pag. a 3-a) Investiţiile pe 1968 — integral şi la timp realizate De pe cuprinsul patriei iWHiiiHiiitiiuiiiiiiiHiiimiiiiiiiiiiiiiHiiHimnmiiHtiiiiiiimiiiHWHiiiwimHiiiiiiiimiiiiiHiiiiimiiiiiiiiiiii Colectivul uzinei „Vul­can" din Capitală a asimilat şi introdus în fabricaţie noi agregate, între care un ge­nerator mobil de abur, un cazan de abur şi un cazan pentru apă fierbinte de 3 gigacalorii pe oră. A fost terminată construc­ţia noii gări a municipiu­lui Baia Mare, situată în partea de vest a oraşului. Construcţia staţiei a cu­prins executarea de peroa­ne cu copertine, tunel­e pentru accesul publicului la liniile de plecare şi sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile tehnice şi de ex­ploatare feroviară. S-au a­­menajat unităţi pentru de­servirea călătorilor. Constructorii şi monitorii de pe şantierul Uzinei de fibre sintetice din Iaşi — unitate care va livra anual 10.000 tone de fibră —* au dat î­n exploatare, cu 10 zi­le înainte de termen, cel de-­al doilea post de trans­formare a energiei electrice, care va asigura alimenta­rea cu curent electric a unor importante secţii ale uzinei. Salina din Slănic-Prahova este impresionantă prin dimensiunile ei şi prin organizarea modernă a exploatării. Foto: ST. ALBES® CJ Maşini agricole moderne Sectorul de mecaniza­re din cadrul Direcţiei agricole judeţene a or­ganizat la Sânmartin pre­zentarea unor maşini a­­gricole, care din această toamnă lucrează pe o­­goarele judeţului nos­tru. De faţă erau ingi­neri mecanizatori şi şefi de secţii din cadrul în­treprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. Atenţia celor prezenţi a fost reţinută în primul rînd de maşinile pentru decoletare şi recoltarea sfeclei de zahăr, ca­racterizate printr-o ma­re productivitate. (2,5 ha pe schimb). Aceste ma­şini, pe lîngă faptul că vor înlocui munca ma­nuală a zeci de persoa­ne, oferă şi posibilitatea însilozării imediate a co­­letelor. Cu această ocazie au fost prezentate şi alte maşini agricole care din această tomnă vor con­tribui la creşterea gra­dului de mecanizare a muncilor agricole. E ca­zul maşinii de nivelat, folosită în special la cultură sfeclei de zahăr ■cu o capacitate de lu­cru de 13 hectare­­ pe schimb. Pentru calităţile sale superioare s-a remarcat maşina folosită pentru administrarea amenda­mentelor şi îngrăşămin­telor granulate. A fost prezentată şi o intere­santă maşină ce va fi folosită la administrarea îngrășămintelor naturale. 5.103 kg. grîu la hectar Cooperatorii din Liceu, a­­plicind în mod corect mă­surile agrotehnice avansate, au obţinut în acest an, pe o suprafaţă de 19 hectare însămînţată cu grîu din soiul Bezostaia, o produc­ţie de 5.103 kg. boabe de pe fiecare hectar, iar pe 70 de hectare au recoltat peste 4.600 de kg. în obţinerea acestor pro­ducţii un rou­ hotărâtor l-­a avut data însămânţatului ca­re s-a efectuat aici în pe­rioada 15 septembrie , în cotumbare. Lucrările agricole de toamna Să fie folosite in întregime forţele proprii ale C. A. P. Pentru o recoltare în bune condiţii, mani­festările capricioase ale timpului nu trebuie să constituie o scuză pen­tru nimeni, ci din con­tră, să existe o preocu­pare permanentă de gă­sire a celor mai bune metode de mobilizare a forţelor tehnice şi uma­ne de care dispune fie­care cooperativă agricolă de producţie. Această sarcină a fost dezbătută de altfel, şi în cadrul consfătuirii inginerilor şi preşedinţilor coope­rativelor agricole de pro­ducţie din împrejurimi­le oraşului Gheorgheni. Cu această ocazie s-a reliefat faptul că mij­loacele mecanice pentru recoltat şi transport au fost asigurate. Astfel, la cooperativele agricole de producţie din Lăza­­rea, Remetea şi Joseni există, în momentul de faţă, aproape 40 de ma­şini pentru recoltarea cartofilor, 288 atelaje şi 15 autocamioane necesa­re transportului.­ Preocupări pentru bu­na reuşită a campaniei agricole de toamnă vă­desc multe dintre a­­ceste cooperative. Mij­loacele mecanice pentru recoltare şi transport ca şi braţele de muncă dis­ponibile au fost repar­tizate pe brigăzi şi e­­chipe, iar la Cooperati­va agricolă de producţie din Lăzarea s-a preconi­zat ca toate forţele să fie orientate spre acele parcele, unde terenul o­­feră condiţii mai bune de recoltat. Dar, se ma­nifestă şi tendinţa de a se recurge, în mod ma­siv, la braţe de muncă străine, cu toate că for­ţele interne sunt sufici­ente. Este însă necesară, în primul rînd, antrena­rea cooperatorilor. Acest fapt trebuie să preocupe în mod serios consiliile de conducere ale cooperativelor de producţie. La Lăzarea, (preşedinte Bartis La­­dislau, inginer Albert Iosif), din cele 547 ha semănate cu cartofi s-au recoltat numai cinci hectare şi acestea cu a­­jutorul a 41 muncitori aduşi din alte localităţi, cu toate că, după pro­pria lor mărturisire, dis­pun de circa 800 braţe de muncă proprii. Ce s-a făcut pentru mobi­lizarea forţei de muncă de care dispun nu se poate observa în acest caz. Trebuie să existe o preocupare permanen­tă de mobilizare în pri­mul rînd a forţelor in­terne şi numai în caz extrem să se apeleze şi la alte modalităţi de re­zolvare. Situaţii asemănătoare se pot observa şi la Cooperativa agricolă de producţie din Remetea (președinte Pali Dioni­­sie, inginer Velicsek T. CALIMAN (Continuare în pag. a 3-a) Pentru viitoarea recolta de cartofi Cooperativa agricolă din Sîntimbru și-a pro­pus ca în anul 1969 să cultive cartofi pe o su­prafaţă de 300 ha. O dată cu recoltatul se face o sortare atentă a tuber­culilor, care se depozi­tează în silozuri, constru­ite în acest scop (cu di­mensiunile : 20x1,50x0,50 m.). Pînă în prezent s-au construit 30 asemenea silozuri cu o capacitate de depozitare de 60 va­goane, iar în următoa­rele zile se vor construi încă 30 care vor asigura depozitarea în bune con­diţii a întregii canti­tăţi de cartofi pentru sămînţă. DE SÎMBĂTĂ PINA LUNI IV*V*T«V*V« *V»VAV*V*%VA%VVV*V%’»TVrVr La Odorheiul Secuiesc, Casa de cul­tură organizează acţiuni din ce în ce mai interesante. Astfel sîmbătă seara s-a desfăşurat un ,,Concurs pen­tru solişti amatori" de muzică popu­lară. Juriul compus din profesori de muzică şi din spectatori ad-hoc, a atribuit premii constând în cărţi şi discuri celor mai talentaţi interpreţi. Publicul a primit cu simpatie iniţiati­va organizatorilor, fiind prezent în număr mare la con­ce­r­tul -concurs. Duminică, echipa de păpuşi a Casei de cultură s-a deplasat la Vărşag cu piesele ,,Basme de iarnă" şi „Jancsi cel isteţ". Seara amatorii de muzică cla­sică au putut audia concertul forma­ţiei din Miercurea-Ciuc, condusă de Molnár­ Jonas. La Miercurea-Ciuc, înregistrăm un fenomen ciudat în viaţa Casei de cul­tură. Dacă la sfârşitul săptămânii tre­cute am menţionat o vie activitate culturală, nu putem reedita acum a­­ceeaşi apreciere. Oraşul Miercurea- Ciuc se vede periodic lipsit sîmbăta şi duminica de un sediu de manifes­tari artistice, cu toate că beneficiază de o casă de cultură destul de bine utilată. Aşezământului cultural din reşedinţa judeţului îi lipseşte conti­nuitatea în muncă, se relaxează prea mult ! După acţiuni bogate în con­ţinut, urmează o lungă perioadă de stagnare, ceea ce fireşte, dăunează vizibil vieţii artistice a oraşului. La Topliţa, formaţiile clubului ,,23 August" al întreprinderii forestiere şi cele ale Casei de cultură au, pre­zentat sâmbătă seara un fru­mos pro­gram artistic susţinut de : orchestrele de muzică populară şi uşoară, de so­lişti vocali şi instrumentişti, echipe de dansuri. S-au remarcat în special grupul vocal, precum şi soliştii Elena Fărcaş, cuplul Maria Iacob şi Zöld Elena, îndelung aplaudaţi de public. Dar din cauza slabei popularizări a programului, mulţi dintre cei care ar fi dorit să participe la programul ar­­tis­c n-au ştiut pur şi simplu ce se întâmplă în oraşu­l lor. C. CONSTANTIN Depășind apărarea fotbaliștilor din Tirnăveni, Bálint șutează din nou la poartă. OPROBRIUL ŞI RIPOSTA OPINIEI PUBLICE. RIGORILE LEGII ÎMPOTRIVACÎŞTIGURILOR ILICITE — Mi-aţi luat tot ce-am agonisit în mod cinstit — a spus Ferenczi Ar­on cînd, după dezbateri, preşedinte­le completului de judecată din cadrul judecătoriei O­­dorheiul Secuiesc a termi­nat de citit hotărârea. Dar cine este Ferenczi Aron şi ce a „agonisit" în mod „cinstit"? Să aruncăm î­ntîi o privi­re peste procesul verbal de sechestru asigurător. Pe mai multe pagini sînt înşiruite peste trei sute de bunuri pe care Ferenczi Aron sus­ţine că le-a dobîndit în mod cinstit. Astfel, nu are ,,decît" patru case, din ca­re trei construite recent, valoarea lor totală depă­şind suma de trei sute de mii de lei, trei garnituri­­ noi de mobilă pentru dor­mitor (pentru fiecare casă nouă cîte una!), televizor, radio, frigider, maşină de cu­sut, maşină de spălat rufe, 85 metri de diferite ţesă­turi, 13 plapume, 23 perne, 9 paltoane de iarnă, 21 de rochii diferite pentru soţia sa şi... nici mai mult nici mai puţin de 52 cămăşi dintre care 36 noi notiţe. Să nu mai vorbim de cele­lalte,,mărunţişuri" ca auto­turismul „Trabant", motoci­cleta „Jawa", cele 35 grinzi de 7 metri pentru construc­ţii (voia să-şi mai facă o casă?) şi cele... patru kilo­grame de talpă de bovine. Ferenczi Aron este mem­bru al C.A.P. din comuna Zetea şi luc­rează la moara care a fost proprietatea lui, actualmente aflată în pro­prietatea cooperativei agri­cole. Fiind sesizată comi­sia pentru verificarea ave­rilor dobîndite în mod ili­cit, morarul din Zetea tre­buia să justifice, provenien­ţa unora din aceste bunuri. Menţionăm faptul că în ca­drul comisiei nu s-a cerut decît justificarea provenien­ţei a trei case şi a auto­turismului în valoare tota­lă de 307.000 lei, cu toate că şi celelalte bunuri afla­te în proprietatea sa au o valoare apreciabilă. Dar, să considerăm că acestea au fost dobîndite în mod li­cit. Cum şi de unde atunci cele trei case noi şi auto­turismul? Atît în faţa co­misiei, cit şi în faţa in­stanţei, Ferenczi Aron a în­cercat să justifice o parte din acestea prin martori şi înscrisuri fără forţă pro­bantă de altfel, înscrisuri­le nefiind autentice, iar martorii, conform art. 1191 din codul de procedură ci­vilă, fiind respinşi de in­stanță încît era­ vorba de sume mai mari de 250 lei. A prezentat astfel un con­tract de vînzare-cumpărare neautentificat, vădit ante­datat și semnat cu diferite cerneluri de diverși „mar­tori", act despre care și un. S. TITUS (Continuare în pag a 3-a) „MOARA CU NOROC" in pag. a 3-a SPDL! ► Handbalistele de la „Voinţa“ la prima lor victorie în divizia A pe teren propriu ► Fotbal categoria C ► Campionatul ju­deţean de fotbal: Scoruri „astrono­mice“ în etapa de duminică

Next