Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 344-420)
1969-04-01 / nr. 344
ANUL II, nr. 314 JUDEŢEAN HARGHITA AL PIÍRTIK DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR LA DISCUŢII 11 Importanta deosebită şi marea actualitate a problemelor puse în dezbaterea plenarei lărgite a Comitetului judeţean de partid, care a avut loc zilele trecuPrintre altele, Paul Dezideriu, preşedintele Cooperativei agricole din Remetea, a arătat că această cooperativă a obţinut în anul 1968 o creştere cu 14 la sută a efectivelor de bovine, şi de 5 la sută la ovine, faţă de anul 1967. lörincz Ioan, inginer la Cooperativa agricolă Avrămeşti, a relevat, de asemenea, realizări însemnate obţinute 4® această unitate , numai în perioada 1965— 1968 veniturile provenite din sectorul zootehnic au crescut ce 2,3 ori, avînd o pondere de 54 la sută în totalul Veniturilor cooperativei. Totodată, numeroşi vorbitori sa ■ evidenţiat în discuţiile purtate existenţa unor largi posibilităţi, încă nefolosite, de sporire a efectivelor de animale. Astfel, Jakab Árpád, vicepreşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, a arătat că în perioada 1962—1968 sporul numeric al bovinelor în judeţul Harghita a fost de numai 1.800 de capete; sunt cooperative agricole care deţin suprafeţe mari de păşuni şi fineţe, dar au efective de animale reduse, iar la altele, cum le a determinat o activă participare la discuţii. Vorbitorii au subliniat aspecte de mare însemnătate ale activităţii în domeniul zootehnic, relevînd existenţa unor sunt cele din Ocland, Gaşinul Nou, Voşlobeni, Şoimuşul Mare, în ultimult timp s-a înregistrat chiar o scădere a efectivelor, datorită mortalităţii ridicate. György Emeric, directorul sucursalei judeţene a Băncii agricole după ce a subliniat ajutorul important pe care l-au primit cooperativele agricole de producţie din partea statului pentru sporirea efectivului de animale (numai in ultimii 5 ani, 28 de cooperative au primit credite pe termen lung în valoare de 24.445.000 lei), a făcut o comparaţie între două cooperative cu condiţii asemănătoare, dar cu rezultate foarte diferite, Eliseni şi Şoimuşul Mare. In timp ce cooperatorii din Eliseni au cumpărat în perioada 1963— 1968 din creditele primite de la stat 67 de vaci, ajungînd la sfîrşitul anului 1968 la un efectiv de 362 vaci şi realizînd din sectorul zootehnic un venit de 155.000 lei la suta de hectare, la Şoimuşul Mare s-au cumpărat 332 vaci, dar, datorită unei mortalităţi ridicate, efectivul de vaci este de numai 248, iar venitul, de considerabile rezerve nevalorificate şi făcînd numeroase propuneri privind sporirea efectivului de animale, creşterea producţiei animaliere şi asigurarea bazei furajere. 63.000 lei la suta de hectare. Referindu-se la cauzele ritmului scăzut de creştere a efectivelor, vorbitorii Szabó Iosif, secretar al Comitetului comunal de partid din Mărtiniş, Boieru Cornel, şeful Centrului judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor, precum şi alţi vorbitori, au considerat că ele îşi au originea în nerespectarea planului de montă, insuficienta preocupare pentru selecţia animalelor de reproducţie, pentru îngrijirea şi furajarea in cele mai bune condiţii a animalelor (ceea ce duce la creşterea mortalităţii), în uşurinţa cu care se aprobă, în multe cazuri, tăierile. Propunerile exprimate de vorbitori s-au referit îndeosebi, la căile de eliminare a acestor cauze. Desprindem dintre ele pe cele făcute de Loy Friederich, ca, începînd cu luna a 7-a de gestaţie, vacile să fie grupate separat pentru a li se putea acorda îngrijirea cuvenită, iar pentru creşterea natalităţii ovinelor să se aplice sistemul montării timpurii şi eşalonarea montării în tot cursul anului, teritoriului judeţului, nu sunt judicios folosite. In multe locuri, arboretele a acoperit o mare parte a păşunilor şi tinetelor, iar cooperativele n-au organizat lucrări de curăţire, în unele cazuri, ani în şir. Cantităţile de îngrăşăminte administrate pe aceste suprafeţe sunt neînsemnate în raport cu nevoile reale. Au fost neglijate şi lucrările de întreţinere, şi reparare a digurilor şi canalelor existente pe malurile rîurilor Olt şi Mureş, ceea ce face ca, în fiecare an, suprafeţe însemnate de păşuni şi fîneţe să fie inundate. Preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Búzas Blaziu, în afară de aspectele amintite mai sus, a relevat faptul că, în unele unităţi, cooperatorii lasă fîneţele mai slabe, necosite, nu se ţine evidenţa recoltei obţinute şi nu se controlează ca cei care string finul ,,în parte" să primească numai ce li se cuvine. De asemenea, a subliniat necesitatea organizării de către cooperative şi de către Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie a unor vaste acţiuni de curăţire şi îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, la care să participe cooperatorii, dar şi toţi ceilalţi posesori de culilitate. Amintind faptul, că în timp ce cooperativele agricole de producţie au la dispoziţie peste 123 de mii tone de furaje, gospodarii individuali cresc, în condiţii bune, un număr nu cu mult mai mic de vite, cu numai 36 de mii de tone de furaje, Pakot Alexe, directorul Direcţiei agricole judeţene a subliniat necesitatea stringentă de a se gospodări furajele cu mult mai mare atenţie şi răspundere. Tukács Emeric, şeful secţiei din Miercurea-Ciuc a Staţiunii zootehnice experimentale Târgu Mureş, după ce a scos în evidenţă însemnătatea asigurării bazei furajere, pentru sporirea efectivelor şi a producţiei animaliere, a demonstrat, cu date concrete, posibilităţile mari existente în vederea creşterii producţie de furaje, ln condiţiile actual de pe aceeaşi suprafaţă se poate obţine o producţie dublă de furaje, ceea ce înseamnă că putem creşte un număr dublu de animale. Acest lucru se pote obţine aşa cum a dovedit practica secţiei pe cari o conduce, administrind îngraşăminte chimice corespunzătoare şi In cantităţi suficiente. In fel acesta, administrînd fiecare hectar îngrăşăminte in valoare de circa 400 de lei, ei au reuşit să obţină 2.000 kg de fin la hectar, în loc de 1.000 de kg, cît recoltau înainte La secţia experimentală s-a ajuns ca pe o suprafaţă de numai 16 hectare să crească 60 de capete tineret bovin, care în perioada de 20 mai—15 octombrie primesc un spor de greutate, în medie, de 600 de grame pe zi. Aceeaşi experienţă dovedeşte că trebuie acordată o mare atenţie folosirii posibilităţilor oferite de culturile duble care pot contribui în măsură însemnată la formarea bazei furajere Folosind aceste posibilităţi, secţia experimentală a cultivat pe o suprafaţă de 4 hectare un soi de raniţă, recoltîndu-se (în cultură dublă) 40.000 kg masă verde la hectar, ale cărei calităţi opac, corespunzătoare însilozării, putînd fi folosită şi în amestec cu fînuri de calitate mai slabă. E necesar ca în cel mai scurt timp experienţa preţioasă a cercetătorilor secţiei să fie aplicată pe scară largă în toate cooperativele agricole de producţie. Largi posibilităţi de sporire a efectivelor de animale Creşterea producţiei animaliere, sarcină primordială a activităţii zootehnice Un alt grup de vorbire s-au referit, îndeobi, la problemele legat de asigurarea creşterii continue a producţiei animaliere, mai ales a celei de carne şi de lapte. Sántha Iosif, inginer la Cooperativa ofscolă Mugeni, a arătat că în această ■ef operativi s-au permtt unele realizări în sporirea producţiei de lapte. Astfel,.In acest an, pina la data dlenarei, au obţinut 494 litri de lapte pe cap de vacă furajată, avînd toate condiţiile ca în acest an producţia de lapte pe cap de vacă furajată să treacă de 2.000 de litri. Printre căile din care au ajuns la aceste rezultate a amintit îngrijirea si furajarea diferenţiată a vacilor (au întocmit plan de producţie pentru fiecare îngrijitor si pentru fiecare vacă în parte), organizarea unor analize lunare in scopul de a stabili şi aplica măsurile operative ce se impun. Bedö Kálmán, brigadier la Cooperativa agricolă din Misentea, a reliefat, de asemenea, producţia sporită de lapte obţinută, ca urmare a unei alimentaţii şi îngrijiri corespunzătoare a vacilor. Dar aşa cum au subliniat cei mai mulţi dintre vorbitori, producţia de lapte şi de carne continuă să rămînă mult sub nivelul posibilităţilor, al condiţiilor existente. Astfel, Szöcs Árpád, preşedintele Cooperativei agricole de producţie Atid a arătat că, deşi cooperativa şi-a dublat în anul 1968 veniturile realizate din sectorul zootehnic, au serioase rămîneri în urmă în ceea ce priveşte producţia de lapte, cu toate că peste 60 la sută din suprafaţa agricolă a cooperativei este formată din păşuni şi fineţe. Este adevărat că producţia de carne a fost din ce în ce mai mare, dar sunt posibilităţi de sporire şi a producţiei de lapte. Pentru aceasta trebuie eliminate lipsurile existente în asigurarea bazei furajere, în activitatea îngrijitorilor de animale şi trebuie mărit, considerabil aportul specialiştilor Aceleaşi lipsuri au fost semnalate în intervenţiile lor şi de către Vodă Duşa Leon, preşedintele Cooperativei agricole din Topliţa, Szabó Albert, inginer la Cooperativa agricolă de producţie Praid, Bîrsan Ionel, directorul Industriei laptelui Remetea şi Mihali Ludovic, preşedintele Cooperativei agricole Caşinul Nou. Unii dintre vorbitorii amintiţi s-au referit la necesitatea de a privi această problemă în perspectivă, în sensul aplicării unor măsuri concrete de îmbunătăţire calitativă a efectivelor, printr-o selecţie riguroasă a celor mai viguroase şi mai productive exemplare, punlndu-se astfel baza unui ritm crescând al sporului de producție. Păşunile, fîneţele, culturile furajere, raţional folosite O mare parte a discuţiilor a avut ca obiect principalele aspecte legate de asigurarea bazei furajere. Márton Iosif, Preşedintele Cooperativei agricole Dăneşti, Páll Iosif, inginer la Cooperativa agricolă Mereşti, Becze Anton, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Csiszár Carol, preşedintele Cooperativei agricole Armăşeni, au arătat in cuvîntările du că păşunile şi tinetele, care ocupă o mare parte a Asigurarea spaţiilor de cazare şi mecanizarea lucrărilor în zootehnie nu sunt probleme minore Unii vorbitori s-au referit, în intervenţiile lor, la necesitatea asigurării unor condiţii mai bune de cazare pentru animale, precum şi a extinderii tot mai largi a mecanizării lucrărilor în zootehnie. Mezei Iuliu, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor ce consum şi Lakatos Ignacz, preşedintele Cooperativei agricole din Giceu, apreciind pozitiv măsurile preconizate, în acest sens, în planul de măsuri prezentat plenarei, au subliniat faptul că nu în toate cooperativele agricole s-au folosit deplin posibilităţile locale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi nu s-au utilizat în întregime fondurile prevăzute în acest scop, precum şi pentru mecanizarea unor lucrări de zootehnie. Totodată s-a relevat existenţa unor greutăţi în procurerea materialelor de construct» (îndeosebi a materialului lemnos) şi executarea lucrărilor di electrificare de către întreprinderea de specialtate, care tărăgănea nepermis de mult lucrurile. Vorbitorii au subliiat necesitatea unor forturi sporite din parte întreprinderilor de urcanizare a agriculturii , vederea lărgirii garii lucrărilor executate micanizat în toate acest domenii, s-a cerut interventia hotărîta a organelor competente în gî fel incit într-un timp relativ scurt să se poatăchida rămînerea în urmă ce se manifestă 1. prezent în această prvință. IV , Tovarăşi, Permiteţi-mi sa-mi exprim satisfacţia de a participa la această plenară care a pus în discuţie o problemă de o asemenea însemnătate pentru judeţul Harghita şi pentru intreaga noastră economie naţională, cum este ce şi a creşterii animalelor. După cum va este cunoscut, conducerea partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, acordă o mare atenţie continuei întăriri economici,organizatorice a cooperativelor agricole de producţie, sporirii neîncetate a producţiei agricole vegetale şi, îndeosebi , celei animale. Aceasta, situaţie nu este nicidecum dictată de existenţa vreunei stări grave în domeniul zootehniei. Dimpotrivă, pe baza trainică a politicii partidului nostru, de cooperativizare a agriculturii, au fost obţinute rezultate remarcabile atît în domeniul producţiei agricole vegetale, cît şi în zootehnie. Cifrele arată că anul trecut producţia de carne şi de lapte a fost mai mult decît dublul producţiei din anul 1938 Au crescut însă foarte mult şi cerinţele de produse animaliere. Si nu uităm că dacă în 1938 existau la oraşe aproximativ un milion de salariaţi, anul trecut numărul acestora era de circa patru milioane De la aceste fapte porneşte grija conducerii partidului nostru pentru dezvoltarea zootehniei, pentru realizarea unei producţii considerabil sporite a acestui sector. Rezultatele obţinute până acum în zootehnie sunt sub nivelul realizărilor din celelalte sectoare ale producţiei materiale. Cu ocazia numeroaselor vizite de lucru efectuate în unităţile agricole, tovarăşii din conducerea partidului au constatat că există încă asemenea rezerve nefolosite în domeniul creşterii animalelor, incit cu eforturi nu prea mari, dar cu preocupare sporită, se pot obţine rezultate superioare. Acest lucru este valabil în întreaga ţară şi, cu atît mai mult, in judeţul Harghita unite există o îndelungată radiţie nu numai în cutura cartofilor, ci şi în creşterea animalelor Pregătirea temeinică a plenarei, participarea masivă la dezbateri a membrilor Comitetului judeţean de partid, a specialiştilor şi a altor invitaţi, nivelul ridicat al discuţiilor, numeroasele propuneri exprimate în dezbateri, dovedesc că activul de partid din judeţul Harghita înţelege pe deplin însemnătatea secolului zootehnic, necesitatea aplicării unor mauri hotărîte pentru coninua lui dezvoltare, sunt xpresia înaltei răspuneri cu care se priveşte ceasta problemă. După o scurtă trecere revistă a unor realuri obţinute în judeţul hrghita în domeniul sporii producţiei animalier vorbitorul a arătat în intinuare că studiile împrinse, coniatăriies la locuiri au arătat că nu există nici un fel de bive obiective care să fiiedice sporirea efectelor de animale, creştea şi mai accentuată a producţiei animaliere, îndeosebi de carne şi lapte. Elocvente în acest sens sunt rezultatele mult diferenţiale care se obţin de către cooperative agricole învecinate, cu condiţii identice sau asemănătoare. De atei rezultă că lipsurile şi neajunsurile, rezultatele sub posibilităţi, obţinute pînă în prezent, au cauze subiective, determinate de insuficienta preocupare a unor cadre pentru bunul mers al muncii, de deficienţele existente în munca organizatorică. Judeţul Harghita deţine aproximativ 5 la sută din suprafeţele producătoare de furaje din ţară (păşuni, fîneţe, culturi furajere), în timp ce contribuţia la producţia de carne este de numai 2 la sută. Judecaţi bine ce înseamnă acest lucru , în loc ca judeţul, ţinînd seama de condiţiile deosebit de favorabile pentru creşterea vitelor, să contribuie într-o măsură sporită la producţia animalieră, nu atinge nici, cel puţin, ponderea pe care o are în raport cu suprafeţele destinate creşterii vitelor. Şi să nu uităm că în timp ce pe ţară numai 38 la sută din suprafaţă este destinată î în acest scop, în judeţul Harghita ea este de peste 70 la sută. Nu ne putem aştepta însă la o creştere însemnată a efectivelor atîta timp cît, aşa cum au amintit, mai mulţi tovarăşi în cadrul discuţiilor, natalitatea la bovine a înregistrat în ultimii ani o anumită scădere, în timp ce tăierile s-au menţinut la un nivel ridicat. La aceasta trebuie să adăugăm faptul că, datorită nerespectării regulilor zootehnice, unei îngrijiri necorespunzătoare a animalelor în multe unităţi agricole, mortalitatea acestora a fost foarte mare în judeţ. In aceste condiţii e uşor de explicat de ce numărul de bovine şi de ovine ce revine la 100 de ha teren agricol este mai mic în judeţul dv. decît media pe ţară. Referindu-se la faptul că, din punctul de vedere al densităţii animalelor la 100 de hectare teren agricol ţara noastră este încă în urma unor ţări ca Olanda, Belgia, Danemarca, R.D.G. Cehoslovacia şi altele, vorbitorul a arătat că există posibilităţi pentru reducerea acestui decalaj, iar acestea trebuie să fie tot mai deplin folosite cu atît mai mult se impune acest lucru în judeţul Harghita cu condiţiile sale naturale deosebit de favorabile creşterii animalelor. Ţărănimea cooperatistă din judeţ şi-a dovedit hărnicia şi priceperea prin rezultatele remarcabile obţinute la producţia de cartofi, unde a stabilit adevărate recorduri, la cea de sfeclă de zahăr şi cereale. Nu putem oare stîrni mîndria, ambiţia oamenilor muncii de pe aceste meleaguri de a folosi toate posibilităţile pentru dezvoltarea într-un ritm mult mai rapid şi a acestui sector al producţiei materiale ? în continuare, vorbitorul s-a referit la necesitatea acordării unei atenţii sporite asigurări bazei furajere. Trebuie să se manifeste o preocupare mai concretă, mai perseverentă în acest sens. Gradul mare de umiditate a solului din acest judeţ, necesită curăţirea păşunilor în fiecare an. Să nu fie lăsat să crească arboretul, pentru că în cel de-al doilea an, va fi mai greu de înlăturat. In anul 1968, pentru întreţinerea păşunilor, statul a alocat cîteva milioane de lei judeţului dv. Se pare însă că aceste fonduri n-au fost folosite cum se cuvine şi nici măcar zilele-muncă afectate de cooperativele agricole pentru curăţirea păşunilor nu au fost executate. Mai mulţi vorbitori au arătat aici ca „vine arboretul peste noi, ne fură păşunile" Nu e însă suficient să strigi că vine botul. Trebuie să-l prinzi, să-l faci să nu mai fure, să-i iei înapoi şi ce-a furat pînă acum. Nu putem fî de acord cu acei tovarăşi care au propus micşorarea suprafeţelor destinate altor culturi, în favoarea culturilor furajere. Să smulgem actualelor suprafeţe destinate creşterii vitelor tot ceea ce pot da ele. Să întreţinem păşunile, fîneţele, culturile furajere, să aplicăm îngrăşăminte — din care Industria noastră chimică produce cantităţi considerabile — să recoltăm şi să conservăm furajele aşa cum stabilesc regulile ştiinţei agrotehnice. Or, trebuie să arătăm că, în această privinţă, s-au manifestat încă foarte multe lipsuri şi neajunsuri. O atenţie sporită va trebui acordată cadrelor de specialişti, activităţii şi perfecţionării acestora. Specialiştii din agricultură - cu rezultatele muncii cărora ne-am mîndrit nu o dată —, bucurîndu-se de aprecierea conducerii partidului nostru, trebuie să aducă o contribuţie sporită la întărirea sectorului zootehnic Azi, în fiecare cooperativă agricolă de producţie din judeţul Harghita lucrează în medie, 3,5 specialişti (ingineri, tehnicieni, medici veterinari etc.), salariaţi de stat, fără a mai vorbi de cei care muncesc în organele agricole judeţene, la diferite puncte de cercetări, în unităţile agricole de stat. Contribuţia lor nu este încă la nivelul eforturilor materiale pe care le-a făcut şi continuă să le facă statul pentru pregătirea lor şi pentru asigurarea unor condiţii de muncă şi al trai corespunzătoare. Nu este un secret că în unele locuri sunt specialişti care, prin activitatea şi rezultatele sub posibilităţi şi cerinţe, nu-şi justifică prezenţa în unităţile agricole respective. E necesar ca în viitor cadrele de specialişti să nu se piardă în lucruri mărunte, să nu se rezume la rezolvarea unor probleme izolate, de mică însemnătate, ci să treacă la efectuarea unei activităţi de cercetare, de amploare corespunzătoare condiţiilor ce le sunt asigurate, să găsească soluţii eficace, potrivite unităţii în care activează, să contribuie permanent la întărirea sectorului zootehnic. Este o datorie cetăţenească, patriotică a fiecărui specialist zootehnist să participe cu întreaga sa capacitate fizică şi intelectuală la sporirea eficienţei creşterii animalelor, a producţiei animaliere, în interesul ridicării nivelului de trai al ţărănimii cooperatiste, al tuturor oamenilor muncii. Extinderea mecanizării lucrărilor în zootehnie trebuie, de asemenea, să constituie o preocupare importantă pentru organele de partid, de stat şi cooperatiste, pentru lucrătorii din domeniul zootehniei. Aminteam despre decalajul existent între ţara noastră şi, de pildă, Olanda în privinţa densităţii animalelor la 100 de hectare de teren agricol. Acest decalaj cuprinde în sine şi diferenţa gradului de mecanizare a lucrărilor Organele şi organizaţiile de partid. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, specialiştii, cooperatorii, vor trebui să întreprindă acţiuni concrete pentru mecanizarea în tot mai mare măsură a principalelor lucrări, să folosească din plin ajutorul pe care-l oferă statul nostru în acest sens, prin utilajele şi mecanismele produse de industria noastră şi prin creditele de scurtă şi de lungă durată. în primul rînd vor trebui mecanizate acele lucrări, care cer un mare volum de manoperă cum sunt operaţiile de transport, de recoltare şi preparare a furajelor. Rezultatele obţinute de unităţile agricole socialiste din judeţul de sînt, diferenţiate. N-ar fi lipsită de importanţă organizarea unor schimburi de experienţă, pentru ca ceea ce este pozitiv în munca celor mai înaintate unităţi să devină un bun al tuturor cooperativelor agricole. în urmă cu cîţiva ani, această metodă dădea rezultate bune. Nu văd nici un motiv să se renunţe la ea, atîta vreme, cit poate duce la obţinerea unor însemnate realizări Şi în cooperativele agricole rămase în urma celorlalte. Tovarăşul Vasile Patilineţ, a propus plenarei, să însărcineze Biroul Comitetului judeţean de partid să elaboreze un material cu problemele cuprinse în raport, "«în planul de măsuri şi în discuţiile purtate, care să fie dezbătute în unităţile agricole socialiste, şi, pe baza lui, să se stabilească măsuri concrete, eficace, în fiecare unitate în parte pentru creşterea efectivului de animale, sporirea producţiei animaliere, asigurarea bazei furajere şi a unor spaţii de cazare corespunzătoare. In încheiere, vorbitorul şi-a manifestat convingerea că activul de partid al judeţului Harghita va şti să rezolve cu succes sarcinile ce-i revin pentru asigurarea dezvoltării într-un ritm mult mai rapid a creşterii animalelor, în aşa fel încît, în scurt timp, să depăşească nivelul mediu realizat pe ţară, aşa cum, cu succes, a rezolvat multe alte sarcini puse de viaţă, în procesul construcţiei socialiste în patria noastră. INviitarea tovarăşului VASILE PATILINEŢ secretar al C. C. al P. C. R. COMUNIST ROMÂN Pag. 3