Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-07-01 / nr. 421

Pag. 2 COMEMORĂRI PETŐFI SÁNDOR Se împlinesc 120 de ani de la moartea eroică a genialului poet patriot, Petőfi, căzut vitejeşte în luptele pentru libertate. Poet revoluţionar, însu­fleţit de idei democrati­ce, ia parte activă la re­voluţia din 1848. Apre­ciat de Kossuth, aghio­tant­ al generalului Bem, în frămîntarea revoluţio­nară îşi traducea în fapt crezul său politic. Moartea sa a pecetluit cu sînge concepţiile ex­primate în opera sa poe­tică (Poemul Apostolul). Născut dintr-o familie modestă, în Kiskörös, după studii liceale, duce ţintă fericirea, liberta­tea, traiul mai bun al oa­menilor. Dar pentru asta trebuie luptă, ce deseori se termină cu infrîn­­gerea. Silvestru, — ero­ul poemului — pentru că a dat drumul gîndu­­rilor sale revoluţionare să iasă din închisoarea lor şi să cutreiere pă­­mîntul, prin cărţile tipă­rite în tipogra­fia secre­tă sub pămînt, a plătit scump curajul. Poemul acesta scris la 25 de ani (1848), stîrni s­răţenia spirituală a cin­­tăreţului însufleţit de bucuriile şi năzuinţele omului. Atmosfera de du­ioşie, avîntul şi melan­colia baladelor, relevă dorinţa de a atinge cul­mile fericirii vieţii prin muncă, înţelegere şi dra­goste de oameni. Opera sa poetică este un imn închinat patriei şi aspi­raţiilor poporului. Ea es­te mesajul secolului în­dreptat viitorului şi s-a înscris în istoria litera­turii ungare, fiind inte­­grat, valorificat şi gus­tat cu deplină satisfacţie de toată lumea munci­toare, din toate ţările, în multe limbi a fost tradu­să opera lui Petőfi. La noi s-a bucurat de o largă răspîndire, fiind tradusă de Şt. O. Iosif, Eugen Jebeleanu şi al­ţii. într-o perioadă atît de scurtă, (moare în lupta revoluţionară din 1849 la etatea de 26 ani) a dat o operă atît de bo­gată şi substanţială, în­­cît posteritatea l-a nu­mit poetul naţional şi popular al Ungariei din secolul al XIX-lea. Chiar în timpul vieţii a fost cu­noscut de cărturarii şi scriitorii altor ţări şi în special de N. Bălcescu, Costache Negruzzi, iar cu Eftimie Murgu a lucrat ca membru în „Liga egalităţii" pentru înţelegerea între revo­luţionarii români şi un­guri ca să lupte uniţi îm­potriva pajurei austriece. De asemenea şi cu ro­mânul Andrei Mocioni din Banat, a avut legături de corespondenţă cu schimb de vederi pro­gresiste, în vederea ega­lităţii în drepturi ale tu­turor popoarelor din lanţurile monarhiei. Idei­le drepturilor omului şi ale libertăţii, circulau prin operele lui Nikola­us Lenau, (poemul Joha­nnes Ziska), Lermontov Mihail (Demonul şi Un erou al timpului nostru), Klinger Fred, Maximilian (Damokles şi Gemenii). Poezia lui Petőfi s-a înscris viguros şi defi­nitiv în creaţia literară progresistă şi patriotică ce a dominat secolul al XIX-lea. Figura lui mă­reaţă de erou al timpu­lui său, străluceşte şi luminează şi în secolul XX, iar opera sa se ali­niază între marile valori ale literaturii clasice ma­ghiare şi universale. Poezia lui Petőfi este mărturisirea crezului său despre lume şi viaţă, iu­bire şi adevăr. Nu a şo­văit în convingeri şi simţiri, a mers drept ca să deschidă drum spre inima viitorului, în ză­rile căruia întrezărea lumea cea nouă, visată de toţi patrioţii timpu­lui său. M. D. STAMATE (1823 - 1849) Sfîrşit de septembrie smălţatele pajişti de floare sint pline f şi plopul e verde sub streaşină mea,­­ dar iată la munte, că iarna tot vine­­ şi culmile zac năpădite de nea. f fierbinte mi-e inima plină de vară ,* şi maiul sclipeşte în flori m­urind­­ dar grindini pe negrul meu păr se lăsară f şi iarna pe tîmple mi-a stat de curind... nu mor florile ! — scade a vieţii lumina ! tu vino-mi în braţe cu dragostea ta, J o, fruntea ta astăzi pe pieptu-mi se-nclină ,­ dar miine plecată spre-o groapă va sta, f să-mi spui, dacă moartea, curind o să-mi f din lacrimi tu giulgi vei ţese mereu, S ori pentru vreo nouă iubire zglobie jertfi-vei iubirea şi numele meu ? ,1 ah, dac-o să-ţi laşi vălul negru vreodată ,1 să-l pui ca un steag la mormîntu-ţi uitat, J să-l iau cînd e noaptea în beznă-nnecată, 1 să-l duc în al umbrelor tainic regat. ) amarele lacrimi mi-aş şterge intr-insul, ţ legîndu-mi şi rănile inimii reci,­­ mi-ar fi alinate durerea şi plînsul şi inima-mi lor te-ar iubi, pentru veci. . . ii româneşte ■S. I. PINTILIEI vie. o viaţă de muncă şi pri­vaţiuni, care-i şubrezi sănătatea. După cătănie se angajează copist, se face actor, redactor şi traducător. Colindă în­treaga Ungarie ca să cu­noască mizeria şi reali­tăţile vieţii muncitorilor şi ţăranilor iobagi. Aces­tea ii stîrniră , sentimen­te de revoltă, şi tumultul se revărsă în poezii de factură revoluţionara. Firea lui, cinstită şi ho­­tărîtă nu i-a îngăduit să ocolească adevărul şi nici să ajungă la com­­promis. Paralel cu poe­zia, Petöfi nu înceta de a vorbi în orice ocazie mulţimii, arătîndu-i drep­turile de care este des­puiată, şi tirania ce o apasă. Poetul a devenit un tribun însufleţit de­­ pasiunea de a deştepta poporul la luptă făţişă împotriva nobilimii şi o­­ligarhiei exploatatoare. Opera sa de un lirism pronunţat, nu înceta să strecoare, subtil şi rele­­vator, speranţa într-o lu­me nouă, dreaptă. (Istek nebunul, Gintec naţional, Trimiteţi regii la spîn­­zurătoare etc.). In poe­zia politică, Petőfi se ri­dică la înălţimi mari, de unde îşi strigă revolta împotriva asupritorilor, îşi arată dragostea pen­tru popor în accente vi­zionare, care devin ex­presia forţelor morale a­­le celor umili. Stăpânit de spiritul potrivnic mo­narhiei şi regimului io­­băgist ,întrevede zările dezrobirii şi umerii lan­ţurilor încătuşării, în poemul Apostolul preco­nizează imaginea lumii viitorului, care să aibă vîlvă şi cuceri inimi, lă­muri pe mulţi şi îndîrji cîrmuirea. Petöfi, avu neplăceri şi fu nevoit să peregrineze­­ din loc în loc, scriind şi cuvîntînd obijduiţilor. Cîntă cîm­­pia panonică, cu mireas­ma întinderilor înflori­te ale Ungariei şi-n at­mosferă de basm el re­flectă realităţile pământu­lui şi sufletului plin de năzuinţe spre liberta­te ale poporului. în 1845—1846 publică pa­tru volume, în ele liris­mul şi epicul popular maghiar irump tumul­tuos. Sub simplitatea ex­presiei povestirilor popu­lare se întrevede înflă­cărarea, farmecul şi cu­ A.S. Puşkin (Boris Go­dunov­­şi Evgheni One­­ghin). Lucrări ce le-a cu­noscut şi i-au întărit convingerile. Discipol al marilor săi dascăli: Shakespeare, Shelly, By­ron, Heine, în lirica sa poetică capătă simplita­tea şi spontaneitatea creaţiilor populare, în care domină sentimentul dragostei şi fericirii. Apostolul (fragment) I .. .Tot rostul vieţii şi-al lumii-i fericirea / Şi drumul către ea e numai libertatea, i1 i1 S-alerg pe drumu-acesta mi-i menirea i‘ i1 Şi să-i învăţ pe oameni ce-i dreptatea ) Mă ffiarmez să lupt cum alţii au luptat [■ ) Şi de va fi să dau tribut de singe ,ţ i1 Cum mulţi dintre strămoşi au dat, ,• N-oi ezita si nici n-oi plînge. { t Credinţă jur pe-al libertăţii steag ,■ } Şi-n rîndul luptătorilor în frunte i1 Pentru dreptate voi lupta cu drag, ,■ In ceasul de primejdii fi-voi munte... J I ^ In româneşte de : D. MIHAIL Dosarul neutron roman poliţist de IOAN DORU cm Potolit pe loc, mecanicul zîmbi şi-i întoarse spatele namilei, care luă lădiţa şi plecă. — El nu a bănuit nimic, n-a căutat să dispară ? —■ Nu, de altfel nici nu s-a comis vreo gre­şeală. Totul a fost bine pus la punct... Plecînd cu aparatul, cetățeanul era urmărit de o altă per­soană, un tip mai în vîrstă. Faptul i-a cam deru­tat pe băieţi. Nu ştiau ce să facă, nu-şi puteau da seama cine ar fi această umbră, apărută din senin. Cu multă precauţie s-a mers pe urmele lor, deoa­rece, mai ales, urmăritorul era foarte atent, era ca o vulpe cu nasul în vînt. Ajunşi la o casă periferică, cel cu lada intră înăuntru, iar celălalt, după un semn uşor al capu­lui îşi continuă drumul. Băieţii şi-au dat seama după gestul făcut că cei doi erau înţeleşi. Ştiind că ne interesa în primul rînd securitatea aparatu­lui, ofiţerul şi subalternii ce-1 însoţeau s-au gît­­­dit să acţioneze repede, arestîndu-1 pe uriaş prin surprindere şi punînd mina astfel pe „Neutron". Le era­ teamă că aşteptînd revenirea bătrînului, însoţit probabil, acest lucru să nu devină pericu­los, aparatul să nu fie distrus sau ascuns. INFORMAŢIA HARGHITEI Bradul de argint -una la... înălţime Cum era de aşteptat, zona­­ Topliţa, a trăit cu multă intensitate at­mosfera festivalului şi concursului „Bradul de argint". Sala Clubului „23 August",arhiplină, a aplaudat evoluţia celor trei orchestre şi a soliş­tilor. Debutul in program i-a făcut orchestra Ca­sei de cultură din Topli­­ța, o tânără formaţie, ca­re deocamdată este o frumoasă promisiune ! A urmat explozia de ritm şi melodie a orchestrei „Sintop" a Clubului fo­restierilor. S-au detaşat valoric solistele formaţiei — Cornelia Natea şi Ma­ria Iacob. Colectivul de estradă al C.I.L.­Gălău­aş a avut, de asemenea, o evoluţie meritorie. Mezi­na formaţiei Kassay E­­dit a fost răsfâ­ata publi­cului graţie promiţătoare­lor calităţi vocale. A fost orchestra cu cel mai bun „sincron" dintre compe­titoare. Această primă etapă (din cele patru) a festi­valului şi concursului „Bradul de argint" a su­bliniat încă o dată uti­litatea şi caracterul edu­cativ, tineresc, al unor asemenea manifestări. V. EMIL Măiestria artistului popular este oglindită și de această poartă secuiască din Zetea DE VORBĂ C1 CITITORII­ ­ Grupului de cititori din comuna Bilbor . Am primit scrisoarea d-voas­­tră în care ne relataţi unele aspecte referitoa­re la drumul Creanga- Secu. Ele au constituit subiectul unei caricaturi pentru rubrica „Defec­tor". Sperăm că Secţia drumuri şi poduri Mier­­curea-Ciuc va lua mă­surile necesare. · Reichemberger Maria — Tulgheş. Cele scrise redacţiei şi-au confirmat justeţea. Au fost luate măsuri de expediere a dosarului d-voastră la judecătoria din Topliţa. Aşteptăm să ne mai scri­eţi. 0 Pop I. Petru — Bil­bor , în răspunsul primit din partea Ocolului sil­vic Topliţa se arată prin­tre altele. Ocolul­­silvic a manifestat destulă gri­jă faţă de familia d-voas­tră, pentru a vă obţine drepturile cuvenite. Dar pentru fapta săvîrşită, referitoare la tăierile a­­buzive, din fondul fores­tier se vor aplica legile în vigoare.­­ Grupului de cititori din comuna Tulgheş. Ce­le semnalate de către d-voastră in scrisoare nu corespund adevărului. în consiliile populare au fost aleşi oameni com­petenţi, stimaţi şi apre­ciaţi de cetăţeni. îndepli­nirea funcţiilor şi sarci­nilor de răspundere ce­ le-au fost încredinţate sunt duse la bun sfîrşit, tot cu ajutorul d-voastră al tuturor locuitorilor din comună.­­ Lădaru Toader-Tul­gheş: A sosit răspunsul Ocolului silvic din Tul­gheş. în ce priveşte foi­le de transport; conform instrucţiunilor în vigoa­re acestea se pot elibe­ra numai în termen de 45 de zile de la data în­tocmirii inventarului. Din motive de boală, d-voas­tră ați mers prea tîrziu după foaia de transport. Se putea rezolva proble­ma în termenul prevă­zut de lege, și de către alt membru al familiei dv. f­ICINTEC ŞI VOIE BUNĂ" Nici muzica uşoară nu e întotdeauna uşoară! Mai întîi datorită meni­rii ei, aceea de recreare, de a contribui la refacerea potenţialului psihologic al oamenilor şi apoi pentru că cei care ,o destăinuie lumii trebuie adesea să muncească din greu pentru a ajun­ge la stadiul cînd pot să satisfacă tot mai spo­ritele exigenţe ale as­cultătorilor. Sînt gînduri care cumulează plăcerea de a te găsi în compa­nia orchestrei de muzi­că uşoară a Casei de cul­tură din Borsec. Aceiaşi cinci oameni — Vasile Ionescu, şeful orchestrei şi pianist; Cula Topes Frederik, saxofonist, Lu­kacs Francisc, chitarist, Alexandru Moldovan la baterie şi Fazakas Csaba la contrabas, plus solis­tul Gheorghe Pă­dure — sunt cei care prilejuiesc neuitatele seri de dans de pe terasa Casei de cultură, cei ca­re, prin spectacole bine armonizate, duc melodi­ile de muzică uşoară în rindul ascultătorilor şi cei care, ca o încunu­nare a strădaniilor, de autoperfecţionare, au cîştigat premiul I la fa­za judeţeană a concur­sului al IX-lea al forma­ţiilor artistice de ama­tori: Topliţa, Sălăuţaş, Tulgheş, Corbu, Hodoşa, sau dincolo de hotarele judeţului, Predeal, Sova­­ta, Bicaz, Reghin, sunt localităţi în care orches­tra din Borsec a cules nenumărate aplauze. O formaţie de acum sudată, cu toate că cei cinci componenţi ai ei lucrează împreună nu­mai de doi ani. Cheia succesului — disciplina şi repetiţiile aproape zilnice. — Vrem să procurăm, pentru întregirea ansam­blului de instrumente, o orgă electronică — măr­turiseşte şeful orches­trei. Dar scopul nostru ime­diat e să ne prezentăm cit mai bine pregătiţi la faza interjudeţeană a ce­lui de-al IX-lea concurs al formaţiilor de ama­tori. Cred că vom fi în a­­sentimentul cititorilor, urînd membrilor orches­trei de pe lingă Casa de cultură din Borsec suc­ces deplin. A. VASILE Orchestra de muzică Borsec — laureată a uşoară „Roşu şi negru" din celui de-al X-lea Concurs. Foto: M. BENEDEK 37 36 DOSARUL NEUTRON Au procedat bine, pentru că peste vreo două ore şi-au făcut apariţia şi ceilalţi, bătrînul cu un tînăr. Intrînd în casă, au fost imobilizaţi de ai noştri. Surprins, bătrînul deveni ca o fiară prin­­să-n lat. îţi închipui ce ar fi făcut din aparat dacă ar fi fost în mîinile lui l-ar fi distrus fără nici o şovăire. La percheziţie s-a găsit asupra lui o fiolă ase­mănătoare, cu cea cu care Spirea şi-a pus capăt zilelor. Ducîndu-i la Miliţia orăşenească, au fost supuşi la un prim interogatoriu. Dar nu s-au putut obţi­ne prea multe informaţii... — Cred că i-au separat, nu au fost interogați împreună!, scăpă febril Andrei. — Desigur, ar fi fost­ o mare greșeală. Bătrînul era foarte viclean și brutal în același timp. I-ar fi influențat cu siguranță, pe cei doi, impunîn-­ du-le tăcere. Ori noi trebuia să știm precis cum și pe ce cale trebuia să treacă aparatul în stră­inătate. — Cred că nu era decit o singură cale, în­­trucit orașul este un punct terminus maritim... — Da, pe cit se pare o șalupă trebuia să ia în primire aparatul și pe bătrîn. Aceste date le-am obținut de la tînăr, căci bătrînul, în afară de injurii nu scotea nici o vorbă. Or, după convinge­rea noastră, el era cel care conducea grupul şi cunoştea întreaga acţiune. Ceilalţi erau simpli executanţi. Cu toate insistenţele de a-i face să vorbească, bătrînul a refuzat să furnizeze vreo informaţie. — Dar în privinţa furtului şi a crimei ce au spus, ati aflat ceva ? — Deocamdată nu ştim nimic. Tăcerea bătrînu­lui ca şi a celorlalţi doi ne-a făcut imposibilă dezlegarea misterului Şi acum să-ţi mai dau o veste care te va bucura: la interogatoriul pe care îl vom lua acum, vei participa şi tu. — îmi pare intr-adevăr bine, vreau să-i cunosc şi eu pe aceşti netrebnici. Vreau să-i comunic asta şi şefului. — Te rog! Pînă atunci o să-l chem şi pe ad-DOSARUL NEUTRON junetul meu care stenograf, participat la acţiune şi pe Interogatoriul bătrînului Sergiu Adam mergea greu, întrebările se izbeau de un zid. Tonul calm şi întrebările puse de căpitanul Tudor, erau motiv de irascibilitate pentru acest om de statură mijlocie, cu figura ştearsă dar avînd aerul de vulpe şireată, îşi făcuse intr-adevăr o platoşă, care lăsa totuşi să-i scape prin gesturi sau mimică, efectul anumitor întrebări supărătoare. — Nu ştiu, nu cunosc. Am venit întâmplător la Gore Uriaşul, aveam treabă cu el. — Deci, nu l-ai văzut de mult, spui că „în­tâmplător" l-ai vizitat pe Gore Dumitru. De alt­fel, după cine îmi amintesc, ieri, ai declarat că ai sosit în oraş cu puţin timp înainte, dumneata a­­vind domiciliul in Bucureşti ? — Da, aşa am spus şi menţin. . . — Bine, dar ce treburi te aduceau la acest om certat de multe ori cu legea şi care era în posesia aparatului tocmai atunci. De ce nu l-ai vizitat mai înainte sau... — Nu ştiu să ghicesc, căci altfel. .. — Dar ştii că Gore a fost la Bucureşti în pe­rioada dispariţiei aparatului şi că s-a întors în după-amiaza de ieri acasă? Am găsit biletele la percheziţie. Poate că aui călătorit cu acelaşi tren. •— Dacă știam, mă scutea de un drum. — Căpitanul Tudor privi spre Andrei, parcă cerîndu-i sprijinul, în răbdarea de care dădea do­vadă. Răspunsurile scurte, ironice ale bătrînului erau numai minciuni, minciuni, ce puteau fi ușor date în vileag prin simpla proiectare a unui film, drumul la Gore de la gară spre casă, ca și sem­iu­l dintre bătrîn și el în dreptul casei. Erau do­vezi de necontestat întregistrate pe pelicula a­­paratului de fotografiat. Faptul că bătrînul nu știa, era un atu pentru securitate. (Va urma) falit­ MIERCURI 2 IULIE 1969 Programul I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, lecţia a 38-a. 10.30 Coruri băr­băteşti. 10.45 Din cînte­­cele şi dansurile popoa­relor. 11.05 Revista eco­nomică. 11.25 Suita sim­fonică „Ţara Hălmagiu­­lui" de Nicolae Boboc. 12.00 Melodii de Marcel Ionescu şi Grigore Flo­rian. 12.15 Cronica muzi­cală. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL. 13.22 Muzică uşoară interpre­tată de Anda Călugărea­­nu şi Luis Aquille. 13.45 Moment ştiinţific. 13.50 Zece minute cu orchestra Richard Oschanitzky. 14.00 Melodii populare. 14.10 înair­te mărgărite (emisiune pentru copii). 14.35 Cintec şi joc. 15.30 Compozitorul săptămînii. Franz Liszt. 16.00 RADIO­JURNAL. 16.20 Melodii interpretate de Doina Ba­dea. 16.30 Consultaţie ju­ridică. 16.40 Creaţii co­rale. 17.05 Antena tinere­tului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 Muzică uşoară. 18.10 Programul partidului — programul nostru. 18.30 Varietăţi muzicale. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Ta­bleta de seară. 20.10 In­terpreţi celebri. 20.30 E­­minesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.00 lecturi paralele. 21.20 Revista şlagărelor. 21.35 Sport. 21.45 Revista şla­gărelor. 22.00 RADIOJUR­NAL. 22.20 Muzică uşoa­ră. 22.55 Moment poetic. „Cuptor“. 23.00 Recital Hervé Villand. 23.15 Mo­zaic sonor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Programul II 6.10 Parada instrumen­telor. 6.45 Cîntece și jo­curi. 7.00 RADIOJUR­NAL. 7.11 Cîntă fanfara. 7.30 La microfon Lidia Demenco și Alexandru Honta. 7.45 Muzică populară din Banat. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Cîn­tece populare. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul dia I, lecţia a 29-a. 9.30 Gin­tă corul ansamblului „Ciocârlia". 10.30 Ante­na tineretului. 10.55 Me­lodii de Elly Roman. 11. 15 Cîntece populare. 11.30 Antologie contem­porană. 11.50 Salutul cra­vatelor roşii — cîntece. 12.15 Muzică uşoară. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Ora veselă (relua­re). 14.11 Melodii popu­lare. 14.30 Pagini alese din muzica de estradă. 15.00 Moment ştiinţific. 15.05 Muzică din opere. 15.30 Refrene dragi. 16.00 RADIOJURNAL. 16.20 Suita simfonică „Prive­lişti moldoveneşti" de Mihail Jora. 16.55 Sfatul medicului. 17.05 Muzeul instrumentelor vechi. 18.00 O melodie pe adre­sa dv. 18.30 Curs de limba germană. Ciclul II, lecţia a 38-a. 18.50 Piese alese din fonoteca noas­tră de folclor. 19.00 Stu­dioul tînărului interpret. 19.20 Meridiane lirice. 19.40 Selecţiuni din ope­reta „Lysistrata" de Ghe­­rase Dendrino. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Muzică populară cerută de ascultători. 20.15 Cîn­tă Franck Sinatra. 20.35 Arte frumoase. 20.55 Muzică. 21.05 Pagini din opereta „Farmecul unui vals" de Oscar Strauss. 22.05 Muzică uşoară. 22.20 Teatru serial. „Un om între oameni" de Că­rii­ Petrescu, seria a IlI-a. 22.44 Viers de­­doină 23.40 10.00 Ce-ati dori să re­vedem­? Teatru. Troiene­le de J. P. Sartre. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lumea copiilor. Cine de­senează mai bine o po­veste ? 17.50 Limba ger­mană (reluare). 18.15 A­­plauze pentru colegii noștri. 18.45 Tribuna e­­conomică. 19.15 Trepte spre finală. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Tele-cinemateca „Mon­sieur taxi. 21.25 Reflec­tor. 21.40 Dialog cu te­­lespectatorii. 21.55 Tele­­glob — emisiune de că­lătorii geografice. 22 10 Convorbiri literare 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi­ta". Cu toată viteza,­­V S sti­ng înainte!, film polonez, ■, S — 3 cinemascop. 53 ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho-Ui. ,—!——morod": Marvina, a­gent 0555, film sovie­tic cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa": Totul, pentru rîs, film englez. TOPLIŢA — Cinematograful „Caliman": Un delict aproape perfect, film italo-francez, în culori. C­RISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­gresul": Culorile luptei, film polonez, cinema­scop. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful ..Oltul": Orașul magic, film grecesc. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Căsătorie pripită, film maghiar. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Preludio 11, film german, cinemascop. BĂLAN — Cinematograful ..Minerul": Trei surori, film sovietic, cinemascop. VLAHIŢA — Cinematograful „Vlahiţa": Hombre, film american, în culori, cinemascop. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Lordul din Alexanderplatz, film german. CIUMANI Cinematograful „Cultural": Moş­tenirea lui Achille, film francez. MIERCURI 2 IILIE ANUL II, nr. 421 La căminul cultural: ACTIUNI IN CINSTEA CONGRESULUI AL REA AMPRENTA ACTIIALITĂJII Efervescenta care ca­racterizează, în aceste zile premergătoare ce­lor două mari eveni­mente din luna august, ac­tivitatea tuturor oame­nilor muncii din tara noastră,­­îşi pune inevi­tabil amprenta şi asu­pra muncii desfăşurate în căminele culturale. Ca focare de­ cultură şi e­­ducaţie pentru populaţia din mediul rural, căminele culturale, trebuie să concentreze întreaga lor activitate în această pe­rioadă spre acţiuni cul­turale, educative, în scopul popularizării în rîndul maselor a docu­mentelor pentru Congre­sul al X-lea, a realizări­lor celor 25 de ani scurşi de la momentul e­­liberării. Varietatea şi complexitatea activităţi­lor, stiluri şi metode de muncă ingenioase, în or­ganizarea manifestărilor cultural-educative — iată ce trebuie să caracteri­zeze, în aceste zile, ac­tivitatea căminelor cul­turale. Ne-am oprit, pentru a verifica aceste afirmaţii, la Căminul cultural din Sinmartin. Reţinem, ca fapt pozitiv în activitatea acestuia, strădania de a se prezenta la înălţimea temperaturii spirituale a perioadei de faţă. Direc­torul căminului cultural, Kovács Emeric, îndru­mat de Comitetul comu­nal de partid şi sprijinit de cadrele didactice din comună a organizat atît la căminul cultural, cît şi în alte puncte care au concentrat un public mai numeros, prezentarea Te­­z­elor şi proiectului de Directive pentru Con­gresul al X-lea. De re­­marcat că acest lucru s-a făcut fără a sân­jeni campania agricolă, dim­potrivă, acordindu-i-se un substanţial sprijin. Conferenţiarii s-au de­plasat la ci­mp, acolo un­de era adunată mai mul­tă lume şi, în pauzele de prim, au vorbit des­pre documentele pentru Congres. Astfel de depla­sări s-au făcut în locuri­le unde se curăţau pă­şunile satelor Sânmartin, Cozmeni, Lăzăreşti, ca şi în alte zone de acti­vitate ale cooperatorilor. Sub egida căminului cultural se pregăteşte actualmente o expoziţie de fotografii, gratiae­­şi documente intitulată: ,vComuna Siimartin în cei 25 de ani de la eli­berare", precum şi o am­plă monografie a comu­nei care îşi va axa con­ţinutul tot asupra trans­formărilor petrecute aici In anii socialismului. In ce priveşte mişca­rea artistică de amatori, a fost constituită o echi­pă de dansuri şi un an­samblu format din 20 de persoane care va prezen­ta, în cinstea sărbători­lor, montajul literar în­titulat semnificativ „In lumina celor 25 de ani". Insistăm însă asupra ne­cesităţii ca aceste forma, fii să-şi înceapă cît mai Urgent repetiţiile. Desigur că activităţile amintite mai sus ar pu­tea fi amplificate şi du­blate de altele, cu ace­laşi conţinut sau cu un conţinut asemănător. Ne referim de pildă la acti­vitatea bibliotecii. E drept că actualmente bi­bliotecarii sunt plecaţi la un instructaj de 10 zile, dar aceasta nu înseamnă că înainte de această perioadă (ba chiar şi a­cum, prin activităţi ane­xe) nu puteau fi repre­zentate şi aici evenimen­tele actualităţii. Posibili­tăţile sunt numeroase expoziţii de cârţi şi bro­şuri, recenzii şi prezen­tări pentru volumele cu tematică actuală, confec­ţionarea unor albume cu decupări din presă etc. La căminul cultural se mai pot organiza de ase­menea activităţi cu o mai mare concreteţe, variate şi atrăgătoare, care să valorifice adeziunea şi propunerile pe margi-­ nea documentelor ale locuitorilor, care să pre­zinte clar şi eficient ma­rile realizări ale anilor noştri. In acest sens de­vine strict necesară mo­bilizarea tuturor forţelor spirituale ale comunei, ca şi sprijinul neprecu­peţit al Comitetului ju­deţean pentru cultură şi artă. V. AVRAM

Next