Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-07-01 / nr. 421
Pag. 2 COMEMORĂRI PETŐFI SÁNDOR Se împlinesc 120 de ani de la moartea eroică a genialului poet patriot, Petőfi, căzut vitejeşte în luptele pentru libertate. Poet revoluţionar, însufleţit de idei democratice, ia parte activă la revoluţia din 1848. Apreciat de Kossuth, aghiotant al generalului Bem, în frămîntarea revoluţionară îşi traducea în fapt crezul său politic. Moartea sa a pecetluit cu sînge concepţiile exprimate în opera sa poetică (Poemul Apostolul). Născut dintr-o familie modestă, în Kiskörös, după studii liceale, duce ţintă fericirea, libertatea, traiul mai bun al oamenilor. Dar pentru asta trebuie luptă, ce deseori se termină cu infrîngerea. Silvestru, — eroul poemului — pentru că a dat drumul gîndurilor sale revoluţionare să iasă din închisoarea lor şi să cutreiere pămîntul, prin cărţile tipărite în tipografia secretă sub pămînt, a plătit scump curajul. Poemul acesta scris la 25 de ani (1848), stîrni srăţenia spirituală a cintăreţului însufleţit de bucuriile şi năzuinţele omului. Atmosfera de duioşie, avîntul şi melancolia baladelor, relevă dorinţa de a atinge culmile fericirii vieţii prin muncă, înţelegere şi dragoste de oameni. Opera sa poetică este un imn închinat patriei şi aspiraţiilor poporului. Ea este mesajul secolului îndreptat viitorului şi s-a înscris în istoria literaturii ungare, fiind integrat, valorificat şi gustat cu deplină satisfacţie de toată lumea muncitoare, din toate ţările, în multe limbi a fost tradusă opera lui Petőfi. La noi s-a bucurat de o largă răspîndire, fiind tradusă de Şt. O. Iosif, Eugen Jebeleanu şi alţii. într-o perioadă atît de scurtă, (moare în lupta revoluţionară din 1849 la etatea de 26 ani) a dat o operă atît de bogată şi substanţială, încît posteritatea l-a numit poetul naţional şi popular al Ungariei din secolul al XIX-lea. Chiar în timpul vieţii a fost cunoscut de cărturarii şi scriitorii altor ţări şi în special de N. Bălcescu, Costache Negruzzi, iar cu Eftimie Murgu a lucrat ca membru în „Liga egalităţii" pentru înţelegerea între revoluţionarii români şi unguri ca să lupte uniţi împotriva pajurei austriece. De asemenea şi cu românul Andrei Mocioni din Banat, a avut legături de corespondenţă cu schimb de vederi progresiste, în vederea egalităţii în drepturi ale tuturor popoarelor din lanţurile monarhiei. Ideile drepturilor omului şi ale libertăţii, circulau prin operele lui Nikolaus Lenau, (poemul Johannes Ziska), Lermontov Mihail (Demonul şi Un erou al timpului nostru), Klinger Fred, Maximilian (Damokles şi Gemenii). Poezia lui Petőfi s-a înscris viguros şi definitiv în creaţia literară progresistă şi patriotică ce a dominat secolul al XIX-lea. Figura lui măreaţă de erou al timpului său, străluceşte şi luminează şi în secolul XX, iar opera sa se aliniază între marile valori ale literaturii clasice maghiare şi universale. Poezia lui Petőfi este mărturisirea crezului său despre lume şi viaţă, iubire şi adevăr. Nu a şovăit în convingeri şi simţiri, a mers drept ca să deschidă drum spre inima viitorului, în zările căruia întrezărea lumea cea nouă, visată de toţi patrioţii timpului său. M. D. STAMATE (1823 - 1849) Sfîrşit de septembrie smălţatele pajişti de floare sint pline f şi plopul e verde sub streaşină mea, dar iată la munte, că iarna tot vine şi culmile zac năpădite de nea. f fierbinte mi-e inima plină de vară ,* şi maiul sclipeşte în flori murind dar grindini pe negrul meu păr se lăsară f şi iarna pe tîmple mi-a stat de curind... nu mor florile ! — scade a vieţii lumina ! tu vino-mi în braţe cu dragostea ta, J o, fruntea ta astăzi pe pieptu-mi se-nclină , dar miine plecată spre-o groapă va sta, f să-mi spui, dacă moartea, curind o să-mi f din lacrimi tu giulgi vei ţese mereu, S ori pentru vreo nouă iubire zglobie jertfi-vei iubirea şi numele meu ? ,1 ah, dac-o să-ţi laşi vălul negru vreodată ,1 să-l pui ca un steag la mormîntu-ţi uitat, J să-l iau cînd e noaptea în beznă-nnecată, 1 să-l duc în al umbrelor tainic regat. ) amarele lacrimi mi-aş şterge intr-insul, ţ legîndu-mi şi rănile inimii reci, mi-ar fi alinate durerea şi plînsul şi inima-mi lor te-ar iubi, pentru veci. . . ii româneşte ■S. I. PINTILIEI vie. o viaţă de muncă şi privaţiuni, care-i şubrezi sănătatea. După cătănie se angajează copist, se face actor, redactor şi traducător. Colindă întreaga Ungarie ca să cunoască mizeria şi realităţile vieţii muncitorilor şi ţăranilor iobagi. Acestea ii stîrniră , sentimente de revoltă, şi tumultul se revărsă în poezii de factură revoluţionara. Firea lui, cinstită şi hotărîtă nu i-a îngăduit să ocolească adevărul şi nici să ajungă la compromis. Paralel cu poezia, Petöfi nu înceta de a vorbi în orice ocazie mulţimii, arătîndu-i drepturile de care este despuiată, şi tirania ce o apasă. Poetul a devenit un tribun însufleţit de pasiunea de a deştepta poporul la luptă făţişă împotriva nobilimii şi oligarhiei exploatatoare. Opera sa de un lirism pronunţat, nu înceta să strecoare, subtil şi relevator, speranţa într-o lume nouă, dreaptă. (Istek nebunul, Gintec naţional, Trimiteţi regii la spînzurătoare etc.). In poezia politică, Petőfi se ridică la înălţimi mari, de unde îşi strigă revolta împotriva asupritorilor, îşi arată dragostea pentru popor în accente vizionare, care devin expresia forţelor morale ale celor umili. Stăpânit de spiritul potrivnic monarhiei şi regimului iobăgist ,întrevede zările dezrobirii şi umerii lanţurilor încătuşării, în poemul Apostolul preconizează imaginea lumii viitorului, care să aibă vîlvă şi cuceri inimi, lămuri pe mulţi şi îndîrji cîrmuirea. Petöfi, avu neplăceri şi fu nevoit să peregrineze din loc în loc, scriind şi cuvîntînd obijduiţilor. Cîntă cîmpia panonică, cu mireasma întinderilor înflorite ale Ungariei şi-n atmosferă de basm el reflectă realităţile pământului şi sufletului plin de năzuinţe spre libertate ale poporului. în 1845—1846 publică patru volume, în ele lirismul şi epicul popular maghiar irump tumultuos. Sub simplitatea expresiei povestirilor populare se întrevede înflăcărarea, farmecul şi cu A.S. Puşkin (Boris Godunovşi Evgheni Oneghin). Lucrări ce le-a cunoscut şi i-au întărit convingerile. Discipol al marilor săi dascăli: Shakespeare, Shelly, Byron, Heine, în lirica sa poetică capătă simplitatea şi spontaneitatea creaţiilor populare, în care domină sentimentul dragostei şi fericirii. Apostolul (fragment) I .. .Tot rostul vieţii şi-al lumii-i fericirea / Şi drumul către ea e numai libertatea, i1 i1 S-alerg pe drumu-acesta mi-i menirea i‘ i1 Şi să-i învăţ pe oameni ce-i dreptatea ) Mă ffiarmez să lupt cum alţii au luptat [■ ) Şi de va fi să dau tribut de singe ,ţ i1 Cum mulţi dintre strămoşi au dat, ,• N-oi ezita si nici n-oi plînge. { t Credinţă jur pe-al libertăţii steag ,■ } Şi-n rîndul luptătorilor în frunte i1 Pentru dreptate voi lupta cu drag, ,■ In ceasul de primejdii fi-voi munte... J I ^ In româneşte de : D. MIHAIL Dosarul neutron roman poliţist de IOAN DORU cm Potolit pe loc, mecanicul zîmbi şi-i întoarse spatele namilei, care luă lădiţa şi plecă. — El nu a bănuit nimic, n-a căutat să dispară ? —■ Nu, de altfel nici nu s-a comis vreo greşeală. Totul a fost bine pus la punct... Plecînd cu aparatul, cetățeanul era urmărit de o altă persoană, un tip mai în vîrstă. Faptul i-a cam derutat pe băieţi. Nu ştiau ce să facă, nu-şi puteau da seama cine ar fi această umbră, apărută din senin. Cu multă precauţie s-a mers pe urmele lor, deoarece, mai ales, urmăritorul era foarte atent, era ca o vulpe cu nasul în vînt. Ajunşi la o casă periferică, cel cu lada intră înăuntru, iar celălalt, după un semn uşor al capului îşi continuă drumul. Băieţii şi-au dat seama după gestul făcut că cei doi erau înţeleşi. Ştiind că ne interesa în primul rînd securitatea aparatului, ofiţerul şi subalternii ce-1 însoţeau s-au gîtdit să acţioneze repede, arestîndu-1 pe uriaş prin surprindere şi punînd mina astfel pe „Neutron". Le era teamă că aşteptînd revenirea bătrînului, însoţit probabil, acest lucru să nu devină periculos, aparatul să nu fie distrus sau ascuns. INFORMAŢIA HARGHITEI Bradul de argint -una la... înălţime Cum era de aşteptat, zona Topliţa, a trăit cu multă intensitate atmosfera festivalului şi concursului „Bradul de argint". Sala Clubului „23 August",arhiplină, a aplaudat evoluţia celor trei orchestre şi a soliştilor. Debutul in program i-a făcut orchestra Casei de cultură din Toplița, o tânără formaţie, care deocamdată este o frumoasă promisiune ! A urmat explozia de ritm şi melodie a orchestrei „Sintop" a Clubului forestierilor. S-au detaşat valoric solistele formaţiei — Cornelia Natea şi Maria Iacob. Colectivul de estradă al C.I.L.Gălăuaş a avut, de asemenea, o evoluţie meritorie. Mezina formaţiei Kassay Edit a fost răsfâata publicului graţie promiţătoarelor calităţi vocale. A fost orchestra cu cel mai bun „sincron" dintre competitoare. Această primă etapă (din cele patru) a festivalului şi concursului „Bradul de argint" a subliniat încă o dată utilitatea şi caracterul educativ, tineresc, al unor asemenea manifestări. V. EMIL Măiestria artistului popular este oglindită și de această poartă secuiască din Zetea DE VORBĂ C1 CITITORII Grupului de cititori din comuna Bilbor . Am primit scrisoarea d-voastră în care ne relataţi unele aspecte referitoare la drumul Creanga- Secu. Ele au constituit subiectul unei caricaturi pentru rubrica „Defector". Sperăm că Secţia drumuri şi poduri Miercurea-Ciuc va lua măsurile necesare. · Reichemberger Maria — Tulgheş. Cele scrise redacţiei şi-au confirmat justeţea. Au fost luate măsuri de expediere a dosarului d-voastră la judecătoria din Topliţa. Aşteptăm să ne mai scrieţi. 0 Pop I. Petru — Bilbor , în răspunsul primit din partea Ocolului silvic Topliţa se arată printre altele. Ocolulsilvic a manifestat destulă grijă faţă de familia d-voastră, pentru a vă obţine drepturile cuvenite. Dar pentru fapta săvîrşită, referitoare la tăierile abuzive, din fondul forestier se vor aplica legile în vigoare. Grupului de cititori din comuna Tulgheş. Cele semnalate de către d-voastră in scrisoare nu corespund adevărului. în consiliile populare au fost aleşi oameni competenţi, stimaţi şi apreciaţi de cetăţeni. îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor de răspundere ce le-au fost încredinţate sunt duse la bun sfîrşit, tot cu ajutorul d-voastră al tuturor locuitorilor din comună. Lădaru Toader-Tulgheş: A sosit răspunsul Ocolului silvic din Tulgheş. în ce priveşte foile de transport; conform instrucţiunilor în vigoare acestea se pot elibera numai în termen de 45 de zile de la data întocmirii inventarului. Din motive de boală, d-voastră ați mers prea tîrziu după foaia de transport. Se putea rezolva problema în termenul prevăzut de lege, și de către alt membru al familiei dv. fICINTEC ŞI VOIE BUNĂ" Nici muzica uşoară nu e întotdeauna uşoară! Mai întîi datorită menirii ei, aceea de recreare, de a contribui la refacerea potenţialului psihologic al oamenilor şi apoi pentru că cei care ,o destăinuie lumii trebuie adesea să muncească din greu pentru a ajunge la stadiul cînd pot să satisfacă tot mai sporitele exigenţe ale ascultătorilor. Sînt gînduri care cumulează plăcerea de a te găsi în compania orchestrei de muzică uşoară a Casei de cultură din Borsec. Aceiaşi cinci oameni — Vasile Ionescu, şeful orchestrei şi pianist; Cula Topes Frederik, saxofonist, Lukacs Francisc, chitarist, Alexandru Moldovan la baterie şi Fazakas Csaba la contrabas, plus solistul Gheorghe Pădure — sunt cei care prilejuiesc neuitatele seri de dans de pe terasa Casei de cultură, cei care, prin spectacole bine armonizate, duc melodiile de muzică uşoară în rindul ascultătorilor şi cei care, ca o încununare a strădaniilor, de autoperfecţionare, au cîştigat premiul I la faza judeţeană a concursului al IX-lea al formaţiilor artistice de amatori: Topliţa, Sălăuţaş, Tulgheş, Corbu, Hodoşa, sau dincolo de hotarele judeţului, Predeal, Sovata, Bicaz, Reghin, sunt localităţi în care orchestra din Borsec a cules nenumărate aplauze. O formaţie de acum sudată, cu toate că cei cinci componenţi ai ei lucrează împreună numai de doi ani. Cheia succesului — disciplina şi repetiţiile aproape zilnice. — Vrem să procurăm, pentru întregirea ansamblului de instrumente, o orgă electronică — mărturiseşte şeful orchestrei. Dar scopul nostru imediat e să ne prezentăm cit mai bine pregătiţi la faza interjudeţeană a celui de-al IX-lea concurs al formaţiilor de amatori. Cred că vom fi în asentimentul cititorilor, urînd membrilor orchestrei de pe lingă Casa de cultură din Borsec succes deplin. A. VASILE Orchestra de muzică Borsec — laureată a uşoară „Roşu şi negru" din celui de-al X-lea Concurs. Foto: M. BENEDEK 37 36 DOSARUL NEUTRON Au procedat bine, pentru că peste vreo două ore şi-au făcut apariţia şi ceilalţi, bătrînul cu un tînăr. Intrînd în casă, au fost imobilizaţi de ai noştri. Surprins, bătrînul deveni ca o fiară prinsă-n lat. îţi închipui ce ar fi făcut din aparat dacă ar fi fost în mîinile lui l-ar fi distrus fără nici o şovăire. La percheziţie s-a găsit asupra lui o fiolă asemănătoare, cu cea cu care Spirea şi-a pus capăt zilelor. Ducîndu-i la Miliţia orăşenească, au fost supuşi la un prim interogatoriu. Dar nu s-au putut obţine prea multe informaţii... — Cred că i-au separat, nu au fost interogați împreună!, scăpă febril Andrei. — Desigur, ar fi fost o mare greșeală. Bătrînul era foarte viclean și brutal în același timp. I-ar fi influențat cu siguranță, pe cei doi, impunîn- du-le tăcere. Ori noi trebuia să știm precis cum și pe ce cale trebuia să treacă aparatul în străinătate. — Cred că nu era decit o singură cale, întrucit orașul este un punct terminus maritim... — Da, pe cit se pare o șalupă trebuia să ia în primire aparatul și pe bătrîn. Aceste date le-am obținut de la tînăr, căci bătrînul, în afară de injurii nu scotea nici o vorbă. Or, după convingerea noastră, el era cel care conducea grupul şi cunoştea întreaga acţiune. Ceilalţi erau simpli executanţi. Cu toate insistenţele de a-i face să vorbească, bătrînul a refuzat să furnizeze vreo informaţie. — Dar în privinţa furtului şi a crimei ce au spus, ati aflat ceva ? — Deocamdată nu ştim nimic. Tăcerea bătrînului ca şi a celorlalţi doi ne-a făcut imposibilă dezlegarea misterului Şi acum să-ţi mai dau o veste care te va bucura: la interogatoriul pe care îl vom lua acum, vei participa şi tu. — îmi pare intr-adevăr bine, vreau să-i cunosc şi eu pe aceşti netrebnici. Vreau să-i comunic asta şi şefului. — Te rog! Pînă atunci o să-l chem şi pe ad-DOSARUL NEUTRON junetul meu care stenograf, participat la acţiune şi pe Interogatoriul bătrînului Sergiu Adam mergea greu, întrebările se izbeau de un zid. Tonul calm şi întrebările puse de căpitanul Tudor, erau motiv de irascibilitate pentru acest om de statură mijlocie, cu figura ştearsă dar avînd aerul de vulpe şireată, îşi făcuse intr-adevăr o platoşă, care lăsa totuşi să-i scape prin gesturi sau mimică, efectul anumitor întrebări supărătoare. — Nu ştiu, nu cunosc. Am venit întâmplător la Gore Uriaşul, aveam treabă cu el. — Deci, nu l-ai văzut de mult, spui că „întâmplător" l-ai vizitat pe Gore Dumitru. De altfel, după cine îmi amintesc, ieri, ai declarat că ai sosit în oraş cu puţin timp înainte, dumneata avind domiciliul in Bucureşti ? — Da, aşa am spus şi menţin. . . — Bine, dar ce treburi te aduceau la acest om certat de multe ori cu legea şi care era în posesia aparatului tocmai atunci. De ce nu l-ai vizitat mai înainte sau... — Nu ştiu să ghicesc, căci altfel. .. — Dar ştii că Gore a fost la Bucureşti în perioada dispariţiei aparatului şi că s-a întors în după-amiaza de ieri acasă? Am găsit biletele la percheziţie. Poate că aui călătorit cu acelaşi tren. •— Dacă știam, mă scutea de un drum. — Căpitanul Tudor privi spre Andrei, parcă cerîndu-i sprijinul, în răbdarea de care dădea dovadă. Răspunsurile scurte, ironice ale bătrînului erau numai minciuni, minciuni, ce puteau fi ușor date în vileag prin simpla proiectare a unui film, drumul la Gore de la gară spre casă, ca și semiul dintre bătrîn și el în dreptul casei. Erau dovezi de necontestat întregistrate pe pelicula aparatului de fotografiat. Faptul că bătrînul nu știa, era un atu pentru securitate. (Va urma) falit MIERCURI 2 IULIE 1969 Programul I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, lecţia a 38-a. 10.30 Coruri bărbăteşti. 10.45 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 11.05 Revista economică. 11.25 Suita simfonică „Ţara Hălmagiului" de Nicolae Boboc. 12.00 Melodii de Marcel Ionescu şi Grigore Florian. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 RADIOJURNAL. 13.22 Muzică uşoară interpretată de Anda Călugăreanu şi Luis Aquille. 13.45 Moment ştiinţific. 13.50 Zece minute cu orchestra Richard Oschanitzky. 14.00 Melodii populare. 14.10 înairte mărgărite (emisiune pentru copii). 14.35 Cintec şi joc. 15.30 Compozitorul săptămînii. Franz Liszt. 16.00 RADIOJURNAL. 16.20 Melodii interpretate de Doina Badea. 16.30 Consultaţie juridică. 16.40 Creaţii corale. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 Muzică uşoară. 18.10 Programul partidului — programul nostru. 18.30 Varietăţi muzicale. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Interpreţi celebri. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.00 lecturi paralele. 21.20 Revista şlagărelor. 21.35 Sport. 21.45 Revista şlagărelor. 22.00 RADIOJURNAL. 22.20 Muzică uşoară. 22.55 Moment poetic. „Cuptor“. 23.00 Recital Hervé Villand. 23.15 Mozaic sonor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Programul II 6.10 Parada instrumentelor. 6.45 Cîntece și jocuri. 7.00 RADIOJURNAL. 7.11 Cîntă fanfara. 7.30 La microfon Lidia Demenco și Alexandru Honta. 7.45 Muzică populară din Banat. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Cîntece populare. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul dia I, lecţia a 29-a. 9.30 Gintă corul ansamblului „Ciocârlia". 10.30 Antena tineretului. 10.55 Melodii de Elly Roman. 11. 15 Cîntece populare. 11.30 Antologie contemporană. 11.50 Salutul cravatelor roşii — cîntece. 12.15 Muzică uşoară. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Ora veselă (reluare). 14.11 Melodii populare. 14.30 Pagini alese din muzica de estradă. 15.00 Moment ştiinţific. 15.05 Muzică din opere. 15.30 Refrene dragi. 16.00 RADIOJURNAL. 16.20 Suita simfonică „Privelişti moldoveneşti" de Mihail Jora. 16.55 Sfatul medicului. 17.05 Muzeul instrumentelor vechi. 18.00 O melodie pe adresa dv. 18.30 Curs de limba germană. Ciclul II, lecţia a 38-a. 18.50 Piese alese din fonoteca noastră de folclor. 19.00 Studioul tînărului interpret. 19.20 Meridiane lirice. 19.40 Selecţiuni din opereta „Lysistrata" de Gherase Dendrino. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Muzică populară cerută de ascultători. 20.15 Cîntă Franck Sinatra. 20.35 Arte frumoase. 20.55 Muzică. 21.05 Pagini din opereta „Farmecul unui vals" de Oscar Strauss. 22.05 Muzică uşoară. 22.20 Teatru serial. „Un om între oameni" de Cării Petrescu, seria a IlI-a. 22.44 Viers dedoină 23.40 10.00 Ce-ati dori să revedem? Teatru. Troienele de J. P. Sartre. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lumea copiilor. Cine desenează mai bine o poveste ? 17.50 Limba germană (reluare). 18.15 Aplauze pentru colegii noștri. 18.45 Tribuna economică. 19.15 Trepte spre finală. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-cinemateca „Monsieur taxi. 21.25 Reflector. 21.40 Dialog cu telespectatorii. 21.55 Teleglob — emisiune de călătorii geografice. 22 10 Convorbiri literare 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita". Cu toată viteza,V S sting înainte!, film polonez, ■, S — 3 cinemascop. 53 ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho-Ui. ,—!——morod": Marvina, agent 0555, film sovietic cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa": Totul, pentru rîs, film englez. TOPLIŢA — Cinematograful „Caliman": Un delict aproape perfect, film italo-francez, în culori. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Culorile luptei, film polonez, cinemascop. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful ..Oltul": Orașul magic, film grecesc. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Căsătorie pripită, film maghiar. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Preludio 11, film german, cinemascop. BĂLAN — Cinematograful ..Minerul": Trei surori, film sovietic, cinemascop. VLAHIŢA — Cinematograful „Vlahiţa": Hombre, film american, în culori, cinemascop. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Lordul din Alexanderplatz, film german. CIUMANI Cinematograful „Cultural": Moştenirea lui Achille, film francez. MIERCURI 2 IILIE ANUL II, nr. 421 La căminul cultural: ACTIUNI IN CINSTEA CONGRESULUI AL REA AMPRENTA ACTIIALITĂJII Efervescenta care caracterizează, în aceste zile premergătoare celor două mari evenimente din luna august, activitatea tuturor oamenilor muncii din tara noastră,îşi pune inevitabil amprenta şi asupra muncii desfăşurate în căminele culturale. Ca focare de cultură şi educaţie pentru populaţia din mediul rural, căminele culturale, trebuie să concentreze întreaga lor activitate în această perioadă spre acţiuni culturale, educative, în scopul popularizării în rîndul maselor a documentelor pentru Congresul al X-lea, a realizărilor celor 25 de ani scurşi de la momentul eliberării. Varietatea şi complexitatea activităţilor, stiluri şi metode de muncă ingenioase, în organizarea manifestărilor cultural-educative — iată ce trebuie să caracterizeze, în aceste zile, activitatea căminelor culturale. Ne-am oprit, pentru a verifica aceste afirmaţii, la Căminul cultural din Sinmartin. Reţinem, ca fapt pozitiv în activitatea acestuia, strădania de a se prezenta la înălţimea temperaturii spirituale a perioadei de faţă. Directorul căminului cultural, Kovács Emeric, îndrumat de Comitetul comunal de partid şi sprijinit de cadrele didactice din comună a organizat atît la căminul cultural, cît şi în alte puncte care au concentrat un public mai numeros, prezentarea Tezelor şi proiectului de Directive pentru Congresul al X-lea. De remarcat că acest lucru s-a făcut fără a sânjeni campania agricolă, dimpotrivă, acordindu-i-se un substanţial sprijin. Conferenţiarii s-au deplasat la cimp, acolo unde era adunată mai multă lume şi, în pauzele de prim, au vorbit despre documentele pentru Congres. Astfel de deplasări s-au făcut în locurile unde se curăţau păşunile satelor Sânmartin, Cozmeni, Lăzăreşti, ca şi în alte zone de activitate ale cooperatorilor. Sub egida căminului cultural se pregăteşte actualmente o expoziţie de fotografii, gratiaeşi documente intitulată: ,vComuna Siimartin în cei 25 de ani de la eliberare", precum şi o amplă monografie a comunei care îşi va axa conţinutul tot asupra transformărilor petrecute aici In anii socialismului. In ce priveşte mişcarea artistică de amatori, a fost constituită o echipă de dansuri şi un ansamblu format din 20 de persoane care va prezenta, în cinstea sărbătorilor, montajul literar întitulat semnificativ „In lumina celor 25 de ani". Insistăm însă asupra necesităţii ca aceste forma, fii să-şi înceapă cît mai Urgent repetiţiile. Desigur că activităţile amintite mai sus ar putea fi amplificate şi dublate de altele, cu acelaşi conţinut sau cu un conţinut asemănător. Ne referim de pildă la activitatea bibliotecii. E drept că actualmente bibliotecarii sunt plecaţi la un instructaj de 10 zile, dar aceasta nu înseamnă că înainte de această perioadă (ba chiar şi acum, prin activităţi anexe) nu puteau fi reprezentate şi aici evenimentele actualităţii. Posibilităţile sunt numeroase expoziţii de cârţi şi broşuri, recenzii şi prezentări pentru volumele cu tematică actuală, confecţionarea unor albume cu decupări din presă etc. La căminul cultural se mai pot organiza de asemenea activităţi cu o mai mare concreteţe, variate şi atrăgătoare, care să valorifice adeziunea şi propunerile pe margi- nea documentelor ale locuitorilor, care să prezinte clar şi eficient marile realizări ale anilor noştri. In acest sens devine strict necesară mobilizarea tuturor forţelor spirituale ale comunei, ca şi sprijinul neprecupeţit al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. V. AVRAM