Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-07-22 / nr. 439
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ Primirea entuziastă făcută tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In cursul zilei de luni, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, împreună cu tovarăşi Manea Mănescu şi Dumitru Popescu au făcut o vizită de lucru în judeţul Argeş. Vizita a prilejuit mitluri cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat. Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile argeşene a fost salutată cu căldură şi entuziasm de zeci Şi zeci de mii de cetăţeni, care şi-au manifestat, şi cu acest prilej, încrederea şi ataşamentul deplin faţa de politica marxist-leninistă a partidului nostru, hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea ei. Oamenii muncii argeşeni au reafirmat entuziasmul cu care intimpină Congresul al X-lea al partidului, eveniment de seamă în viaţa partidului şi statului nostru, a hotărîrii maselor largi de a îndeplini marile sarcini pe care partidul le pune în faţa celor ce muncesc. Vizita în judeţul Argeş se adaugă şirului de puternice manifestat a unităţii întregului nostru popor în jurul Partidului Comunist, al Comitetului său Central in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Argeşul sub semnul profundelor transformări socialiste Au trecut numai cîteva zile ... încă nu s-a stins în suflete ecoul manifestaţiilor entuziaste cu care cetăţenii judeţelor Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Arad au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sînt încă vii în amintirea tuturor gesturile încărcate de emoţie, marea de urale ce-l însoţeau de-a lungul întregului traseu pe secretarul general al Comitetului Central al partidului. Şi iată, conducătorii partidului şi statului nostru s-au intîlnit din nou cu cetăţenii într-o vizită intrată în tradiţia vieţii publice din România. De astă dată, onoarea de a fi gazde le-a revenit cetăţenilor judeţului Argeş. Pe apa Argeşului, în locurile din preajma ei s-ar putea spune că istoria este o realitate palpabilă. Pe aceste locuri s-au purtat glorioase lupte pentru neatîrnare şi s-au înfiripat nemuritoare fapte de cultură menite să ducă la luminarea celor mulţi. Argeşul zilelor noastre continuă să sporească acest tezaur prin munca harnicilor locuitori ai acestor meleaguri ce scriu file memorabile în istoria contemporană a României. Să începem cu industria. Dacă în urmă cu un sfert de veac geografia economică a acestei zone consemna existența numai a cîtorva mine rudimentare de cărbuni, a Fabricii „Textila" — Găvana și a cîtorva ateliere, astăzi chiar și o sumară prezentare a noilor unităţi ale industriei noastre socialiste ar ocupa un spaţiu impresionant. Materializarea politicii de dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu al patriei, marile combinate industriale construite sau în curs de construcţie au dat o nouă înfăţişare oraşelor şi satelor argeşene. Politica partidului de industrializare socialistă îşi găseşte aici o expresie din cele mai grăitoare, a metamorfozat radical viaţa acestor meleaguri minunate, punînd în valoare avuţiile şi energia nesecată a oamenilor săi. în Argeş a răsărit o impresionantă pădure de sonde, care avea să transforme aceste locuri într-o nouă zonă petrolieră a ţării Aici s-a înălţat una din cele mai mari şi mai moderne hidrocentrale, care împreună cu alte şase uzine formează o puternică bază energetică a ţării. De aici a pornit la drum, în august 1968, primul autoturism românesc şi tot aici, acum, în aceste zile, harnicii constructori ridică noi citadele ale industriei noastre chimice. Numai în ultimii trei ani, producţia chimică a crescut de aproape trei ori faţă de anul 1965, cea de energie electrică o dată şi jumătate, iar industria constructoare de maşini cu 76 la sută. în 1968, întreprinderile industriale din judeţ au realizat o producţie globală de 5,2 miliarde lei, de 12 ori mai mare decît aceea a anului 1950. Aici, în judeţul Argeş se află industria de autoturisme româneşti. Tot aici se realizează 87 la sută din producţia de tananţi, aproape 40 la sută din aceea de negru de fum şi peste o cincime din producţia de plăci fibrolemnoase. Este de ajuns să amintim Rafinăria din Piteşti,Fabrica de motoare electrice, fabrica de stofe „Argeşeana", o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi înţelegem amploarea procesului de industrializare socialistă pe plaiurile argeşene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului Argeş. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de mecanizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie, în clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2.000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1.100 de semănători mecanice. Avuţia obştească a cooperativelor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sitele de şcoli noi, un institut de învăţămînt superior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spirituale în plină efervescenţă pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui proces de intensă evoluţie pe toate planurile, cu care cetăţenii judeţului se mîndresc pe bună dreptate, într-o astfel de atmosfera de bilanţ al muncii creatoare, prilejuită de intensele pregătiri pentru cel de-al X-lea Congres al partidului şi pentru a XXV-a aniversare a eliberării patriei, i-au întîmpinat argeşenii pe conducătorii partidului şi statului nostru, care au vizitat ieri judelul. Ceauşescu“, scandează cei de faţă, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi. In ochii tuturor luceşte emoţia, toate privirile se îndreaptă spre oaspeţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii judeţului Argeşîntîmpină astăzi pe oaspeţii lor". El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită întrecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei din industrie şi agricultură, în dezvoltarea socialculturală, subliniind că vizita de lucru a conducătorilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oamenii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi internaţionale a partidului, în aplauzele şi uralele entuziaste ale celor prezenţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează tuturor locuitorilor judeţului un card salut în numele C.C. al P.C.R., al guvernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succese în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice aplauze şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In văzduhul limpede al dimineţii se aud vocile celor care intonează un imn de slavă partidului. Sunt corurile reunite ale unor cămine culturale. Se scandează din nou în cinstea partidului, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, însoţită de douăspreze autoturisme „Dacia", recent ieşite de pe banda de montaj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni — unul din cele mai tinere oraşe ale judeţului. Localitatea îşi întîmpină oaspetele în haine sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oamenilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspeţilor o entuziastă primire. Apropierea coloanei oficiale declanşează un torent de urale. Se aud ovaţii, urări, „Bine aţi venit la noi, tovarăşi“. Se scandează : „P.C.R. — Ceauşescu“. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Radu, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete mari de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cuvinte pentru frumoasa primire. Din nou, valuri de urale salută prezenţa oaspeţilor iubiţi. Conducătorii de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic preocupările locuitorilor acestui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lînă, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de artizanat lucrate şi azi ca măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucrători ai cooperativei din localitate, care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi (Continuare în pag. a 3-a) Soare pe plaiuri — soare în priviri încă de la primire s-au vădit din plin atmosfera sărbătorească, entuziasmul, însufleţirea cu care populaţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat la ora dimineţii în satul Glimbocata, al comunei Leordeni, punctul de intrare in judeţ. Pe chipurile tuturor se citeşte bucuria de a primi vizita conducătorilor partidului şi statului. Se aud urări de bun venit, stai lamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale înţelepte. „P.C.R. — P C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN P. C. R. OAMENII MUNCII DIN JUDEŢ ÎNTÎMPINĂ CU ENTUZIASM CONGRESUL PARTIDULUI M mm intuim a Tim Inti Ini re p schele Szentes Blaziu îşi distribuie atenţia în două părţi. Priveşte spre dispozitivele de comandă ale macaralei, apoi, spre gheara acesteia, care spintecă văzduhul în ritmuri verticale. Gestul se repetă pînă cînd cele peste două tone de materiale sînt „captate" de oamenii lui Elekes. Gheara, eliberată, fîlfîie ca o aripă în zbor, legănată de mersul agregatului pe calea ferată, special construită pentru mobilitatea macaralei. Neobositul utilaj înlocuiește munca a zeci de braţe, se mută de la ult loc la altul, ducînd pe schele, la discreţie, Terbeton, mortar şi alte materiale. Sus oamenii din echipa zidarului Elekes Ior constructorului sif înalţă din mistrie blocul, transformînd energia şi materia în uriaşe corpuri geometrice. In apropiere oamenii lui Gegö Augustin lucrează tăcuţi, urmărind pe furiş gesturile accelerate ale „adversarilor" în întrecerea socialistă Şi unii şi alţii au spor la muncă, dar Gegö se teme de ceva, simte el că ritmul oamenilor lui Elekes e mai accelerat. Nu fac nimic în plus şi totuşi.. De ceea ce s-a temut nu a scăpat. La sfîrşitul lunii iunie, echipa lui Elekes înregistrase o depăşire de 40 la sută a planului, mai mult cu 23 la sută decît oamenii lui Gegö. într-o zi, după terminarea lucrului, Gegö a spus oamenilor : ,Veniţi mîine cu ceva mai devreme". Oamenii l-au ascultat Şeful le-a vorbit scurt: „Este ora 6 fără 20 de minute. Pregătiţi toate materialele de care aveţi nevoie" Oamenii s-au intîlnit pe schele şi la ora începerii lucrului pe şantier, au pornit din plin. Se pare că acesta ar fi unul din „secretele" oamenilor lui Elekes, căci în ultima perioadă lucrurile s-au schimbat Echipa lui Gege e în frunte. Stau de vorbă cu șeful lotului care îmi dă amănunte în legătură cu locul de muncă al celor două echipe : un bloc de CORNELIU BUDA (Continuare în pag. a 4-a) Sărbătorirea Zilei constructorului, a căpătat în acest an, noi valenţe, fiind marcată de evenimentele de mare importanţă ce vor avea loc în curînd în viaţa ţării noastre. Pentru lucrătorii şantierelor judeţului nostru această zi a fost un prilej de întîlniri, satisfacţii şi bucurii. Astfel, în oraşul Bălan harnicii constructori au asistat la un frumos spectacol artistic prezentat în cinstea lor, iar seara şi-au dat întinire pe portativul muzicii şi al veseliei în cadrul unei petreceri organizate cu acest prilej. Asemenea manifestări au avut loc şi în alte localităţi ale judeţului Colectivul de salariaţi ai Staţiei C.F.R Giceuunitate fruntaşă în cadrul Direcţiei Regionale C.F.R. Braşov , întîmpină cele două mari evenimente ale lunii august cu noi succese în activitate. Colectivul de la Revizia de vagoane C.F.R. Ciceu, a depus eforturi in vederea pregătirii trenurilor din punct de vedere tehnic, frumoase rezultate obţinînd feroviarii Bucur Pavel, Antal Iosif, Turcaş Nicolaie şi Ferencz Alexandru. De asemenea, harnicii feroviari au colectat în timpul lor liber fier vechi în valoare de 12.573 lei şi au recondiţionat piese în valoare de 2500 lei faţă de 2.000 lei, cit au stabilit în angajament. KEDVES LADISLAU corespondent Sărbătorirea zilei PUTEM SPORI PRODUCŢIA DE LAPTE? ^ Exemplul Cooperativei agricole de producţie din MUGENI e edifica- H tor în această privinţă. Roadele unor eforturi susţinute, ale unei munci entuziaste, la care au participat toţi lucrătorii sectorului zootehnic, se con cretizează printr-o producţie de 1024 litri lapte pe vacă furajată. In urma Si acestui rezultat cooperatorii din Mugeni deţin locul întii pe judeţ la pro- I ducţia de lapte. Cinste lor ! In cele ce urmează dăm cuvîntul preşedintelui cooperativei pentru a vorbi de experienţa in sporirea producţiei de lapte pe vaca furajată. Pentru cooperatorii din Mugeni, anul 1969 a însemnat şi anul unor frumoase succese în activitatea de întărire economico-organizatorică a cooperativei. Muncind perseverent, cu dorinţa fierbinte de a întîmpină Congresul partidului şi aniversarea eliberării patriei noastre cu succese cit mai mari, membrii cooperativei noastre au obţinut rezultate bune. Prin activitatea de zi cu zi, dovedind o înaltă responsabilitate faţă de munca pe care o depun spre folosul lor şi, implicit, cel obştesc, au reuşit, în primul semestru al acestui an, să se situe Zootehnia judeţului - la cota posibilităţilor şi cerinţelor actuale ROMANIA XXV Cronică în imagini Combinatul de ingrămantime cu atol am Piatra-Neamt Foto: GH. VINTILA Activitatea susţinuta: secretul succeselor noastre de pe locul întii pe judeţ, la producţia de lapte pe vacă furajată. Din experienţa noastră, am ajuns la concluzia că, în atingerea scopului pe care ţi l-ai propus, trebuie să foloseşti cu pricepere toate posibilităţile interne, să te preocupi îndeaproape de găsirea unor noi mijloace de impulsionare a activităţii. La baza acestora stă munca şi în special, menţinerea în tot timpul a unui ritm intens.Sălăuzindu-ne după această experienţă, atît consiliul de conducere cît şi specialiştii, brigadierii şi cooperatorii din unitatea noastră, au reuşit să facă faţă sarcinilor din acest an. Dacă ani în şir, ne-am menţinut la un nivel mediocru în ceea ce priveşte produc-BALASI ALBERT, preşedintele C.A.P. Mugeni (•Continuare în pag. a 4-a) A TREIA PRAŞILA în prezent, majoritatea cooperativelor agricole de producţie din zonele Homorodului, Tîrnavei şi, parţial, a Ciucului au fost antrenate în executarea praşilei a treia La nivel de judeţ situaţia se prezintă astfel : la porumb, lucrarea e executată pe 62 la sută din suprafaţa la cartofi pe 67 la sută şi la sfeclă de zahăr pe 70 la sută. Rezultate bune au obţinut, în special, unităţile agricole din Sînpaul Mugeni, Cristuru Secuiesc, Avrămeşti, Şoimuşu-Mare, Eliseni şi Secuieni. PRIMII PAŞI PE LUNĂ HOUSTON (Ager,pres). — 20 iulie 1969, stăpînul Terrei, Omul, cucereşte o nouă planetă. Luni dimineaţă la ora 4:56 (ora Bucureştiului), Neil Armstrong pune piciorul pe Lună. Totul a început cu cîteva ore mai înainte decît era stabilit. Armstrong anunţă lumii că va ieşi din modul cu cinci ore mai devreme decît se prevăzuse. începe filmul istoric al coborîrii, primii paşi pe Lună. — Ora 1,51. N.A.S.A. anunţă că aceste pregătiri vor dura două ore. Armstrong nu va ieşi deci înainte de ora 4. — Ora ?. Cei doi astronauţi anunţă că verificările minuţioase impun o întîrziere. — Ora 3,54. In sfîrşit sunt gata. — Ora 3,55 — începe depresurizarea modulului şi simultan presurizarea costumelor spaţiale. — Ora 4. Modulul lunar este total depresurizat. — Ora 4,15. Cei doi astronauţi au terminat presurizarea costumelor spaţiale. — Ora 4,40 Armstrong deschide ușa modulului (Continuare în pag. a 4-a) /* In pagina a 4-a: amănunte în legătură cu aselenizarea