Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-09-11 / nr. 483
ANUL II, nr.483 JOI 11 septembrie 1969 4___ DA pag* pubăm Proletari din toate tarile, uniti-vă! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN mmm # O DATĂ CU ÎNCEPEREA NOULUI AN ŞCOLAR, la 15septembrie 1969, vor fi date în folosinţă noi unităţi şcolare. Elevii din Satu-Mare, Deva, Buzău şi Arad vor avea la dispoziţie, cu începere de la această dată, licee de arte plastice şi muzică, iar cei din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, un liceu cu program special de educaţie fizică. Concomitent, a fost extinsă şi ieţaua liceelor de specialitate, în oraşele Bucureşti, Sf. Gheorghe, Baia Mare şi Zalău vor fi inaugurate licee destinate pregătirii constructorilor. Tot începînd cu 15 septembrie, la Timişoara şi Piatra Neamţ vor funcţiona primele două licee de economie forestieră. Aceeaşi dată va marca deschiderea Liceului de mineri din Deva. Q. MASURI ASEMĂNĂTOARE au fost luate şi în reţeaua şcolilor profesionale. In anul de învățămînt 1969—1970 aceasta se va extinde cu 12 noi unităţi — repartizate în cuprinsul judeţelor Ol. Bistrita- Năsăud, Buzău, Gorj, Galaţi, Covasna, Botoşani. Ele vor pregăti pe De pe cuprinsul patriei tinerii dornici să se specializeze în chimie, minerit, poşte şi telecomunicaţii, construcţii. • INTR-UN SPLENDID PEISAJ din aprouierea municipiului Baia Mare a fost dat în exploatare, un modern punct turistic — „Pădurea-parc- Lăpuşel". El dispune de terase, acoperite, fîntîni maramureşene, căsuţe-şatră, eleştee — obiective ce aduc o notă specifică acestui loc de popas, oferind turiştilor condiţii excelente de recreere şi odihnă. • LA COMBINATUL DE FIBRE ARTIFICIALE DIN BRĂILA se află în curs de aplicare un studiu tehnico-economic avînd ca obiectiv eliminarea strangulărilor în procesul tehnologic de fabricare a celofibrei. Modernizările , preconizate, reorganizarea fluxului rle modilitîp, utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor existente vor spori producţia de celofibră cu peste 400 tone pe trimestru, într-una din secţiile Fabricii de sirmă din Buzău. Dezbaterea problemelor îndeplinirii planului pe acest an şi a sarcinilor anului viitor Mai mult spirit gospodăresc în folosirea materiilor prime şi utilajelor Colectivul schimbului 1 de la secţia furnale a Uzinei Vlăhiţa a dezbătut problemele esenţiale ale îndeplinirii integrale a planului pe ultimele luni ale acestui an şi sarcinile ce-i revin pe anul 1970. Principala trăsătură a dezbaterilor a fost caracterul lor concret, fiecare din cei zece vorbitori aducînd propuneri preţioase în vederea valorificării unor rezerve existente în secţie. Referatul prezentat de şeful secţiei, tehnicianul Mihály Albert Török, deşi a păcătuit prin uşurinţa cu care a trecut peste unele aspecte negative ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum a secţiei, a reuşit să atragă atenţia asupra principalelor domenii în care este necesară intervenţia operativă . .şi. hotărită a conducerii întreprinderii, îndeosebi în direcţia încadrării în consumurile specifice stabilite şi realizării planului preţului de cost. Un prim grup de vorbitori — Golicza Imre, Balázsi Matei, András Ioan, György Carol, inginer Nicolae Tolbariu qî Npmpth Vasiliî - q-d referit, în principal, la necesitatea afirmării unui mai dezvoltat spirit gospodăresc în legătură cu achiziţionarea, transportul, manipularea şi folosirea materiei prime, materialelor şi combustibilului tehnologic. Manipularea atentă şi buna conservare a mangalului, în scopul evitării fărâmiţării lui şi micşorării gradului de umiditate, ■ asigurarea de şpan cu conţinut corespunzător de crom, găsirea posibilităţilor de valorificare a prafului de mangal, evitarea pierderilor de materiale şi combustibil, au constituit aspectele cel mai mult dezbătute. Propunerile vorbitorilor au vizat obţinerea unor îmbunătăţiri în C. ŞTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Vlăhița : Drumul aerian al cilindrilor pentru laminare. ATINGEREA PARAMETRILOR TEHNICO-ECONOMICI - PREOCUPARE MAJORĂ Înfiinţată în 1942, Întreprinderea industrială de stat „Amiliemn" din Sînsimion, este una dintre cele mai vechi întreprinderi, de industrie alimentară din judeţul Harghita. De la înfiinţare şi pînă în prezent, fabrica a cunoscut o dezvoltare continuă, atît în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, cit şi al numărului de sortimente. Valoarea producţiei marfă planificată pe anul 1969 este de zece ori mai mare decit cea realizată în anul 1958, iar numărul de sortimente a crescut la 16. Printre produsele principale ale întreprinderii se află amidon din cartofi şi porumb, sirop de glucoza din cartofi şi porumb, glucoza solidă, dextrină din cartofi şi porumb, zeamil din porumb etc. Din trimestrul II al anului 1969 întreprinderea produce: spirt rafinat, spirt tehnic și ulei fazei. Aceste produse sunt folosite în cele mai diverse ramuri ale economiei naţionale. îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi lărgirea gamei sortimentelor sunt preocupări ale întregului colectiv al întreprinderii. Investiţiile în valoare de aproape 25 milioane lei au fost alocate construirii unei noi secţii- secţia de alcool etilic. Fabrica a intrat în funcţiune la 1 aprilie 1969, producînd pînă la 1 septembrie 1969 peste 220 vagoane spirt rafinat. Conform proiectului, urma ca fabrica să lucreze în primele două trimestre de funcţionare cu 62 la sută din capacitatea proiectată. În cinstea Congresului a IX-lea şi aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei, printr-o mai bună organizare a locurilor de muncă, personalul fabricii a reuşit să depăşească prevederile proiectului cu aproape 20 la sută. Astfel, s-au realizat în plus circa 45 vagoane de spirit. Cele două secţii — spirt şi amidon — pînă în anul 1970 vor atinge o producţie marfă anuală de circa 100 milioane lei. Pentru traducerea în viaţă a Directivelor Congresului al X-lea, care prevăd creşterea cu 35— 40 la sută a producţiei de mărfuri alimentare, prin prelucrarea superioară a materiei prime şi realizarea unei game variate de sortimente cu calităţi tot mai ridicate, comitetul de direcţie a iniţiat unele măsuri. în prezent, tot personalul întreprinderii este antrenat KOVÁCS ATTILA, director al Fabricii „Amilemn“ Sînsimion (continuare în pag. a 3-a) La Am Demn Sînsimion BAZELE RECOLTEI DIN ANUL VIITOR SE PUN DE PE ACUM Efectuarea arăturilor de vară, pregătirea patului germinativ de care depinde, într-o mare măsură, valoarea recoltei anului viitor, sunt lucrări ce se impun a fi urgentate de către toate cooperativele agricole de producţie, dar mai cu seamă de către cele situate în văile Tîrnavelor, unde, secerişul s-a terminat în majoritatea unităţilor. Aceste lucrări nu ,pot admite nici o întîrziere. O cale sigură de rezolvare a multiplelor sarcini ce stau în faţa consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, constă în asigurarea unei distribuiri raţionale a braţelor de muncă, a atelajelor proprii şi a mijloacelor mecanizate in funcţie de cerinţe si volumul lucrărilor ce urmează a fi efectuate. Constatările la faţa locului duc la convingerea că anumite lacune manifestate în modul de organizare a muncilor agricole şi-au pus amprenta asupra actualei stări de lucruri şi, de aici, o neîncadrare a muncilor de sezon în timpul agrotehnic optim, cu toate că condiţii au existat. Astfel, la Cooperativa agricolă de producţie din Mărtiniş arăturile de vară şi pregătirea patului germinativ nu s-au efectuat decît pe o suprafaţă de 225 hectare, ceea ce e prea puţin dacă luăm în considerare terenurile ce urmează a intra în lucru. Cauza principală a întîrzierii arăturilor provine din netransportarea de pe cîmp a cerealelor fapt recunoscut de către inginerul agronom. Atelajele nu lipsesc. Pentru transportarea la cîmp a gunoiului cu grajd — 25 hectare — le aducem felicitări. în acelaşi timp, considerăm că nu trebuia neglijată nici aducerea de pe cîmp a clăilor de grîu şi astfel,, evitarea deprecierii recoltei şi asigurarea posibilităţii de intensificare a ritmului arăturilor. O situaţie bună se poate constata la brigada a IV-a din Bădeni — brigadier Balasi Ludovic — la care, dintr-o suprafaţă de 140 hectare a mai rămas de transportat grîu de pe numai 20 hectare, în zilele următoare lucrarea va fi terminată și deci, o posibilitate reală de urgentare a arăturilor. Mai mult sprijin organizatoric va trebui acordat T. CĂLIMAN (Continuare în pag. a 3-a) L eSupunem opiniei publice să ...Era în anul 1952 pe la sfirşitul lunii august, în faţa ofiţerului stării civile se legau printr-un „da", inimile tinerilor Gavril Onu şi Ioana Vaideş. Se legau pentru o viaţă întreagă... Cei de faţă le-au urat tinerilor ani mulţi de căsnicie, îi sfătuiau să se iubească, să se stimeze toată viaţa întocmai ca în clipele la care au încheiat căsătoria, dorindu-le să se bucure de trăinicia sentimentelor, serbîndu-şi, în iubire, nunţile de argint şi de aur. Aşa a fost. Gavril Onu şi Ioana au pornit în viaţă alături. Barca ce i-a purtat pe aşa-zisele „valuri ale tinereţii", n-a întîlnit în cale-i nici o furtună, timp de 4 ani, perioadă în care Onu G.-rril şi-a satisfăcut stagiul militar, şi în care a venit pe lume un băieţaş drăguţ şi dolofan căruia i-au pus numele de Ion. Dar de aci înainte, ca prin minune, barca vieţii începe să se lovească de stînci, cîrmaciul să-și piardă echilibrul și lucrurile să ia o întorsătură tristă. Gurile rele încep — cum adeseori se întîmplă — să-i umple capul lui Gavril cu... verzi și uscate. La început Gavril, nu dădea crezare bîrfelilor și nici Ioanei nu-i spunea nimic. Părea însă schimbat în relaţiile cu soţia, deşi buna lui tovarăşă de viaţă îi rămăsese tot atît de devotată ca şi în primii ani ai căsniciei. Apoi au început certurile. Cauza : un acces de gelozie din partea lui Gavril. Gurile rele ies învingătoare. lată-i pe soţii Gavril şi Ioana în faţa instanţei judecătoreşti, care îi desparte prin sentinţa nr. 756 din anul 1961. Prin aceeaşi sentinţă Gavril este obligat a-i da fiului său, în fiecare lună, suma de, 130 lei, începînd cu 6 iulie 1961. Cupoanele aflate în posesia Ioanei, dovedesc că copilul a primit de la tatăl lui suma totală de 3.905 lei. Adesea, Ion, care a crescut, vrea să-şi vadă tăticul: — Spune-mi unde-i tata? Aş vrea ca poştaşul să ni-1 aducă. Parcă l-am uitat... ... Poştaşul nu avea ce să mai aducă la numărul de casă 900a din Sărmaş, deoarece Gavril Onu, a „dispărut fără adresă". Totuşi, organele locale de miliţie »şi cel din conducerea consiliului popular i-au dat de urmă. Iată ultimele date: Gavril Onu s-a recăsătorit cu Ecaterina Corder din satul Bradu, comuna Grinţieş, judeţul Neamţ. Nu a stat mult nici în satul soţiei. A plecat şi s-a stabilit în comuna Tulgheş ,la familia lui Gavril Olaru. De aici a plecat apoi în multe alte părţi. Din cea de-a doua căsătorie a lui au mai rezultat încă trei copii... în acelaşi timp faţă de primul său copil datoria lui s-a ridicat la valoarea de 8.415 lei. Se pune întrebarea: cînd se va achita de ea ? Copilul are nevoie de ajutorul tatălui său. Vrea să urmeze o şcoală, să-şi făurească un viitor. Organele locale ale comunei Sărmaş vor trebui să-şi continue acţiunea de „depistare" a celui ce fuge de propriul copil. Cei din conducerea comunei Grinţieş — unde se spune că s-a stabilit în ultima perioadă — pot să-i ajute. Oamenii, opinia publică, de asemenea. Să-l determine în a se achita atît de datoriile ce le are în Grinţieş, cit şi în Sărmaş. Ioana şi copilul ei Ion trebuie să-şi primească drepturile. Li se cuvin. Măcar atît, pentru un copil. ILEANA DAN_l Fugar de propriul copil Bogăţia de la Praid Un grup de geologi de la serviciul de prospecţiuni şi explorări al Salinei Ocna Mureş, condus de Radu Chiuţa, a definitivat un studiu privind delimitarea geografică, grosimea şi puritatea masivului de sare al Praidului. Exploatat încă de pe vremearomanilor, zăcămîntul —pe alocuri ieşind pînă la suprafaţă — este cuprins în dreptunghiul format de localităţile Corund—Praid—Sovata— Ideciu, zona exploatabilă, într-o primă etapă, fiind evaluată la aproape 5 miliarde de tone de sare de cea mai bună calitate. Curs de iniţiere pentru profesori și zilele de 8—10 septembrie, la Liceul din Miercurea-Ciuc, au avut loc cursurile, de pregătire a profesorilor care vor preda limba română, limba maghiară, matematică, fizică, chimie şi biologie in clasele a IX-a ale şcolilor generale de 10 ani. in cadrul lucrărilor desfăşurate in plen, in prima zi, au fost audiate expuneri despre „Însemnătatea trecerii la şcoala generală de 10 ani, Înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român privind continua perfecţionare a invătămintului şi ridicarea continuă a nivelului cultural-ştiintific al poporului“ si altele. In cea de-a doua zi, instruirea s-a desfăşurat pe specialităţi, discutîndu-se programele analitice ale clasei a IX-a. Îîi numărul de azi: La critica făcută de ziar Pe ecrane : „Comisarul “ şi banda „Trei cîini verzi“. (pag. a 2-a) Viaţa de partid: „Dezvoltarea democraţiei interne“ — sarcină principală a organizaţiilor de partid. • SPORT. (pag. a 3-a) Şcoala cu 8 săli de clasă din comuna Gălăuţaș îşi aşteaptă elevii. ÎNSEMNĂRI PASIUNE ŞI PERSEVERENŢA Tatal şi Hui. Doi oameni pasionaţi de munca pe care o desfăşoară. Roadele strădaniilor lor se adună in bogatul muzeu istoric din Cristuru Secuiesc. Molnar Ştefan directorul muzeului, este tatăl, iar Coloman muzeograful, fiul. Aceşti doi oameni inimoşi, avind colaborarea lui Székely Zoltán, directorul muzeului din Sfîntu Gheorghe, judeiul Covasna, au descoperit recent adevărate comori istorice. Sprijiniţi de elevii Liceului din Cristuru Secuiesc, au Început săpăturile, la 30 august, pe dealurile Văii Calde situate in imediata apropiere a oraşului. Acolo i-am aliat şi noi zilele trecute. Am fost i mtimpinaţi de tovarăşul Szekely Zoltan, care ne-a dat şi unele explicaţii : ’ — Aceste descoperiri — sunt rodul unei munci de peste 20 de ani. In localităţile: Mugeai, Sercuieni, Filiaşi, cu 3 ani in urmă, am găsit unele obiecte din epoca migratiunii slavilor şi avarilor. Săpăturile, Începute aici, sunt continuarea cer- cetărilor noastre. Pină in prezent am descoperit patru colibe tăiate în pămmi. Ele poartă caracteristica epocii prefeudalismului. In interiorul lor s-au păstrat in întregime plitele de piatră. ( Lingă o plită, din coliba a patra, am găsit o matriţă de turnat bijuterii, foarte preţioasă; cu ajutorul ei putem dovedi gradul avansat la care a ajuns iprelucrarea metalelor în această epocă. ) — In ce măsură vor contribui obiectele găsite la elucidarea unor momente din istoria patriei noastre ? ! — Ele vor lămuri unele date istorice privi- i toare la migrafiunea popoarelor in Ardeal. L-am rugat pe tovarășul Szekely Zoltán să ne vorbească despre planurile lor de viitor. i — Vom continua săpăturile de-a lungul Văii Calde. Apoi vom lucra la o vastă monografie cu titlul: „Partea sud-estică a Ardealului in epoca \ i prefeudatăl } ■■■ la picioarele noastre zăcea o lume pierdută I demult. In ochii celor care au regăsit-o strălucea bucuria izb'tnzîi, după o muncă intensă plină de răbdare şi pasiune. Aceeaşi bucurie se citea şi pe fetele celor 3 muzeografi — oamenii stăpiniti de dragostea faţă de munca pe care o ■ desfăşoară. | IOAN R. | \ \ s x |\