Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-01 / nr. 500

I­ TIRMAREA GRABNICĂ A LUCRĂRILOR DL RECOLTARE 0 Cooperatori din Topliţa-Ciuc DACĂ NU ELIBERAŢI TERENURIE, ClND VEŢI INSĂMlNTA? O scurtă vizită la Coo­perativa agricolă de pro­ducţie din Topliţa-Ciuc ne-a edificat asupra unor aspecte ale modului de organizare a campaniei agricole de toamnă, încă de la bun început suntem­ nevoiţi să constatăm că ritmul lucrărilor agrico­le, nu tinde spre cota po­sibilităţilor. Din contră, se menţine la un nivel foarte scăzut. Ca urmare, realizările zilnice sunt destul de anemice şi nu există certitudinea înca­drării lucrărilor de sezon în timpul agrotehnic op­tim. Cauza principală a acestei stări de lucruri provine din lipsa de pre­ocupare în ce priveşte e­­liberarea la timp a tere­nurilor agricole. Deşi ne aflăm la începutul lunii octombrie, pe cîmp se mai află cereale de pe o suprafaţă de 26 hectare. ,,Am vrut — ne informea­ză inginera agronom Ele­na Munteanu — să folo­sim combinele la treie­ratul cerealelor, dar ne-au fost luate și trimi­se în altă parte. Astfel, încît în ultimele zile, am fost nevoiți să recurgem la utilizarea uneia dintre batoze". De fapt și în prezent, din patru batoze nu lucrează decît trei. In acest sens se aduc mo­tivări (cu... sacul!) dar ele nu pot suplini necesi­tatea asigurării recoltei acestui an şi a celei din anul viitor. în legumicultura situa­ţia se prezintă la fel. Din cinci hectare cultivate cu diferite legume nu au fost recoltate, pînă în pre­zent, decît 0,5 hectare cu varză. Populaţia oraşului are nevoie urgentă de legumele care la o de­părtare de 1—2 km, aş­teaptă pe cîmp ! Recoltatul cartofilor e capitolul la care defici­enţele sînt şi mai pro­nunţate. Din 190 hectare rămase în cultură nu s-au recoltat decît 60 hectare. ,,Nu avem braţe de mun­că", se justifică inginera agronom, dar tot dînsa intervine cu amănunte care explică obiectiv a­­devărata cauză a rămî­­nerilor în urmă. ,,La uni­tatea noastră — continuă dînsa — lucrează zilnic circa 300 elevi şi apro­ximativ 60 cooperatori. Dispunem şi de cinci ma­şini pentru recoltatul car­tofilor dar, în cursul săp­tămânii trecute, zilnic 2 —3 maşini erau scoase din producţie". In schimb în ziua de 27 septembrie toate maşinile au­ lucrat din plin, dar au plecat elevii. In ziua următoare povestea se repetă din nou. Mai mult din cauza lipsei de prevedere, 110 tone de cartofi au înghe­ţat în noaptea de 29 spre 30 septembrie. în ceea ce priveşte e­­xecutarea arăturilor, pre­gătirea patului germina­tiv şi însămînţările de toamnă, situaţia acestora nu e prea satisfăcătoare. In această toamnă urmea­­ză să fie însămînțete 195 hectare. Dar, din ,litra de plai­ nu au realiit decît 130 hectare arătat pen­tru însămînțări, 1,9 hec­tare la pregătiră tere­nului. Abia 78 hectare au fost însămînțate. n­ acea­sta, în ciuda țapului că au existat condiii opti­me. De la începuul cam­paniei, la arături în me­die zilnică, nu­­a reali­zat decît 1,90 hi­tare pe un tractor. Deci, o folo­sire incompleta a trac­­toarelor, o irosire nejus­­tificată a timpului de lucru. In vederea imedierii situaţiei prezent, se im­pune consiliului de con­ducere al Cooperativei de producţie din Topliţa- Ciuc, să treacă­ de urgen­tă la luarea unor masuri concrete de im­en­sificare a ritmului lucrfilor agri­cole de toamnă­ Avem datoria de a nu recolta la infinit doar... pierderi. T. BISTRIțEANU DE PE PATRIEI In peisajul industrial al reşedinţei judeţului Vîl­­cea. Combinatul chimic se înscrie ca cea mai impor­tantă realizare din anii socialismului în ţara noastră. Recoltează porumbul şi sfecla de zahăr în ultimele zile un număr tot mai mare de coope­rative agricole de producţie au fost antrenate în recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului. Rezul­tatele se concretizează prin recoltarea a 100 hec­tare sfeclă de zahăr şi a 43 hectare porumb. La un loc de frunte se situează Cooperativa agricolă de producţie din Urcani — 18 hectare porumb şi 13 hectare sfeclă de zahăr. Succese frumoase au ob­ţinut şi unităţile agricole din Şimoneşti — 20 hec­tare Sfeclă de zahăr, Uliaş — 13 hectare porumb, Mărtiniş — 20 hectare sfeclă de zahăr şi altele. Cine va suporta contravaloarea cartofilor îngheţaţi? In ultimul timp în de­presiunile­ Ciuc şi Gheor­­gheni s-au înregistrat temperaturi sub zero gra­de. Pe ogoare s-a aşter­nut covorul alb al brume­lor care a „ocrotit" cultu­rile rămase p­e cîmp ,şi, astfel, s-a ajuns la înre­gistrarea unor serioase pierderi. Cine e de vină? Cooperativele agricole de producţie, Direcţia agri­colă judeţeană sau Staţia meteorologică din Mier­curea-Ciu­c ? în vederea stabilirii adevărului ne-am deplasat la staţia meteo­rologică unde am avut o scurtă discuţie cu Biro Attila, meteorologul de serviciu. Red.­: Starea vremii se înregistrează zilnic. Date­le sunt comunicate orga- T. CĂLIM­AN (Continuare în pag. a 3-a) Staţiunile de experimentare - laboratoare ale intensificării producţiei animale Progresul societăţii se bazează pe activitatea productivă, fizică sau intelectuală, în timp ce ştiinţei, în cadrul aces­tui vast proces, îi revi­ne misiunea de a deschi­de noi drumuri, noi posi­bilităţi de afirmare a tu­turor ramurilor producţiei materiale şi spirituale. Pentru a fi în pas cu cu­ceririle tehnicii şi ştiin­ţei moderne în vederea aplicării lor la condiţiile locale concrete, diversi­ficate prin elementul na­tural, a fost înfiinţat In­stitutul central de cerce­tări agricole care, prin sistemul său de staţiuni experimentale, urmăreş­te rezolvarea, multiplelor sarcini ce stau în faţa a­­griculturii. Staţiunea din Tg. Mureş deserveşte şi judeţul nostru prin două laboratoare. „Institutele de cerce­tări agricole — se spune în Directivele Congresu­lui al X-lea al partidului — vor fi profilate ca­ uni­tăţi de cercetare şi pro­ducţie ; ele vor răspunde de organizarea produce­rii seminţelor, materialu­lui săditor şi a animale­lor de rasă", în judeţul nostru, unde predomină păşunile şi fîneţele, acti­vitatea laboratorului de păşuni şi fineţe va fi o­­rientată cu precădere în­spre cercetarea posibili­tăţilor concrete de creş­tere a productivităţii a­­cestora. Pînă în prezent ne-am ocupat de elabo­rarea sistemului de mă­suri agrotehnice pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei pajiştilor na­turale şi de elaborarea confi­plexul­ui de măsuri privind folosirea raţiona­lă a pajiştilor. Rezultate­le obţinute au fost, difu­zate în marea producţie şi demonstrate pe parce­le experimentale, la Tuş­­nad, Sîntimbru şi Topli­­ţa-Ciuc. în acest fel, împreună cu specialiş­tii de la cooperati­vele agricole de pro­ducţie ara ajuns la o se­rie de concluzii practice. Prin aplicarea a 300 kg superfosfat toamna şi a 200 kg. azotat de amo­niu primăvara, pajiştile naturale pot da o pro­ducţie aproape dublă. A­­plicarea simplă a azota­turei de amoniu duce la o modificare a compo­ziţiei floristice, prin scă­derea leguminoaselor şi înmulţirea­­ gramineelor. Pe de altă parte, folosi­rea îngrăşămintelor pe bază de potasiu, nu adu­ce spor de producţie în condiţiile judeţului nos­tru. Amendamentul­­ cal­­oaros se indică a fi apli­cat pe solurile acide şi Dr. E. TAKÁCS, cercetător principal la Staţiunea experimentală Tg. Mureş — secţia Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Documentele Congresului al X-lea —programul nostru de activitate 1 I r ■ Zilele călduroase şi-au I luat rămas bun de la lo­cuitorii judeţului. După I cum se ştie ne aflăm în­■ tr-o zonă destul de fri- I guroasă, în care iernile nu glumesc cu localnicii, I sosesc devreme şi plea­că tÎrziu... Ţinînd cont de condiţiile climaterice specifice judeţului m­os-I tru, de faptul că marea majoritate a cetăţenilor locuiesc în case, ale căror interioare sunt încălzite cu lemne sau cărbuni, am poposit în una din a­­ceste dimineţi de toamna le întreprinderea „Corn-I­­bustibilul", depozitul Miercurea-Ciuc. Ne pro­pusesem să urmărim fe­lul în care sunt deserviţi I cetăţenii care solicită lemn de foc, cărbuni, cit trebuie să aştepte pină la transportarea acestora I la domiciliu, care este calitatea produselor li­vrate, şi felul în care în­treprinderile furnizoare I s-au achitat de promisi­unile făcute. fost date de către şeful depozitului Aved Bela, pe care l-am surprins discu­­tînd, foarte amabil, cu un grup de cetăţeni veniţi din Băile Tuşnad, pentru a-şi procura cantităţile de lemne necesare pentru iarnă. Solicitanţilor li s-a spus să-şi facă formele cuvenite, iar a doua zi să revină pentru a ridi­ca cantitatea cerută. în faţa ghişeului pe care era afişată tăbliţa cu inscripţia „Caserie" la ora 8,30 nu se mai afla nici un cetăţean. în schimb, în curtea depozi­tului şi prin magazii e­rau foarte mulţi. Tuturor, pînă la acea ora li se făcuseră formele necesare de eliberare a cantităţi­lor de lemne. Acum nu mai aveau altceva de fă­cut decît să se intereseze de transportul la domici­liu, care era dirijat de către un funcţionar al de­pozitului. Cu multă sa­tisfacţie, am aflat că aşa s-a procedat în toată pe­rioada eliberării lemnelor şi cărbunilor pe tichete, în aceeaşi zi în care au fost făcute formele lega­le, cetăţenii au avut po­sibilitatea să-şi transpor­te combustibilul la domi­ciliu, fără a mai fî nevo­iţi să facă zeci de dru­muri. Până în prezent, au fost vânduse însemnate 1 loc I m ■ cantităţi de lemn de foc şi cărbuni, în baza a 4 730 de tichete eliberate de către Direcţia judeţeană comercială, prin secţiunea financiarii a consiliului popular al oraşului, lo­cuitorilor din Miercurea- Ciuc, din comunele Sicu­­leni, Sînsimion,­­Sindomi­­nic, Lunca de Sus şi Lun- »­ca de Jos. Din eviden-­­ tele existente în între-­­ prindere aflăm că au fost I vîndute pe baza tiche- _ telor 125 de vagoane de I lemn de foc, 140 vagoa- | ne de cărbuni şi 800 ■ vagoane de deşeuri. Mulţi I dintre cetăţenii care nu I au posedat tichete, au I avut posibilitatea să-şi ■ procure la liber cantităţi- I le necesare de lemn I de foc şi cărbuni. în­­ acest sens s-au distri­­buit 1 600 vagoane de­­ lemn de foc­ şi 282­0 vagoane de cărbuni. Ne-a­­ interesat în mod deosebit c­alitatea lemnului de foc ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-a) iiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiHiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiim La „Combustibilul" Miercurea-Ciuc SE LUCREAZĂ LA TEMPERATURA ÎNALTA miiiiiHiflmimmmmiHHiimwmtiMimiiiiiiMiiimiim V# A I Proletari din toate tarile, uniti-va!­c ANUL II, nr. 500 Miercuri 1 octombrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1. Răspunsurile la toate întrebările noastre au Planul producţiei globale industriale pe ansamblul judeţului a fost îndeplinit înainte de termen Animaţi de ferma hotărîre de a contribui în tot mai mare măsură la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, oa­menii muncii din judeţ , români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă , parti­cipă cu însufleţire la întrecerea socialistă pentru depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1969 şi îndeplinirea integrală a angajamentelor luate. Din datele furnizate de Direcţia judeţeană de statistică rezultă că PLA­NUL PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE PE 9 LUNI, PE ANSAMBLUL JUDEŢULUI, A FOST REALIZAT, ÎNAINTE DE TERMEN, LA 27 SEPTEM­BRIE A.C. Ultimele zile ale lunii septembrie au consemnat intensificarea eforturi­lor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, la toţi indicatorii. După calculele preliminare ale Direcţiei judeţene de statistică, planul producţiei globale industriale pe 9 luni, pe ansamblul judeţului, va fi de­păşit cu peste 36 milioane Iei. PANOUL EVIDENŢIAŢILOR 7 7 IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ János Antal Bagócs Károly I.J.M.C. — Miercurea-Ciuc Investiţiile pe 1969 - integral şi la timp realizate Minutul 300 Activitatea pe şantierul de locuinţe „Tudor Vladi­­mirescu" din Miercurea- Ciuc, intrase în minutul 300 al zilei de muncă, în raidul întreprins pe şan­tier, am surprins cîteva aspecte ale acestui mi­nut, asupra cărora con­ducerea I.J.C.M. şi cea a şantierului vor trebui să reflecteze în modul cel mai serios. Primul popas, la staţia de preparare a betonului, ne-a oferit prima surpri­ză neplăcută. Din cei 82 metri cubi de beton în­­scrişi pe comanda zilei, se realizaseră doar 18 metri cubi. La întrebarea noastră: „De ce numai atît" ? răspunsul a fost scurt: „S-a produs o de­fecţiune". Au urcat pe platforma staţiei unde am întîlnit echipa de in­tervenţii a serviciului mecanic-şef, condusă de maistrul György Francisc, care a confirmat cele auzite de noi. „Da, exis­tă, dar de fapt trei de­fecţiuni, nu una. La be­toniera nr. 1 s-a ars mo­torul electric; betoniera nr. 2 a fost şi ea defec­tă, dar am pus-o în func­ţiune, şi acum, după cum vedeţi, lucrează: betonie­ra nr. 3, nu lucrează şi nici nu va lucra cîteva zile". La întrebarea noas­tră „Care este motivul?", am primit explicaţiile ne­cesare : — Şuruburile de la cuplajul motor-reductor s-au stricat, necesitînd înlocuirea. Situaţia este foarte complicată, deoare­ce noi nu dispunem de un strung la care să le confecţionăm.­De fiecare dată cînd avem nevoie, de o piesă de , schimb strunjită apelăm la bu­năvoinţa unei întreprin­deri sau a unei coopera­tive. Deci, situaţia se pre­zintă astfel: Din lipsa celor 6 şuruburi, şantie­rul va primi zilnic cu a­­proximativ 20 metri cubi de beton ma­i puţin, pînă la punerea betonierei în funcţiune. In aparenţă, motivele sînt obiective ; analizînd însă felul în care se face întreţinerea utilajelor, posibilităţile încă nefructificate de ca­re dispune acest serviciu, putem afirma că în a­­ceastă direcţie nu s-a fă­cut totul. Printr-o muncă de prevenire a defecţiu­nilor, prin confecţionarea şi înlocuirea la timp a pieselor ce prezintă un mare grad de uzură s-ar putea reduce cu mult o­­rele de imobilizare a a­­cestor utilaje, eliminîn­­du-se și stagnările ce se produc la locurile de muncă prin lipsa de ma­terial. Un alt aspect ni-l oferă modul în care se execu­tă transportul cărămizi­lor de la gară, la șan­tier. Această activitate s-a organizat bine şi pu­tem afirma că procentul de cărămizi sparte la manipulare s-a redus­ sim­ţitor. Dar la articolul „folosirea eficientă a mijloacelor de transport" M. CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) Astăzi (1 octombrie) în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. j Din carnetul j I scriitorului \ I Un | i subiect | i care j revine \ , Prin spatiile policrome ' 1 ale electronicii, printre e- \ i crane, lămpi şi universuri l i de sir­me, printre făurito- / rii rezistentelor cilindri- \ ce revine în discuţie via- i ta prafului alb, a prafului , necesar combinaţiilor chi-­­ mice: caolinul. Printre ce­­i rab­riştii şi sticlarii sighi- \ , şoreni, printre semnatarii l j cristalului din Turda, prin- / | tre jurnalişti, caolinul es-­­ ■ te un subiect care revine i zi de zi. La aceste ceasuri cînd toamna se mişcă cu frun­zele prin lut şi vulpile se ascund după scoarţa co­pacilor pentru rugina ne­cesară, paşii mă poartă prin jocul sinusoidal al piramidelor albe, ori ce­nuşii cu spinări sculptate de ploile Înaltului, la I.M. Harghita, locul un­de cei cîteva sute de mi­­­neri dau botezul subiec­­­tului care revine mereu şi­­ pretutindeni în discuţie­­ Intru în galeriile lutoase 1 sub­ord­ gâlbui-în apa găl­­­buie, acolo unde întune­­­ricul destrămat dezvăluie i planuri amorfe şi culori I întîlnite pe roţile olari­­­lor din Corund, zgomotele­­ sunt aproape surde, sedi- 1 mentările se rup 1n bul­­­gări cu forme stranii, tip­­­­site de geometrie. Mîinile­­ minerilor sînt lutoase ca : rădăcinile, hainele, chiar­­ chipurile lor medaliate­ s­i cu arailă. Se împovărea­­­­ză vagonetele; pe şine ron,­­ faltul trecerii lor devine­­ semnal, distanţele negre­­ dintre abataje şi moară­­ se circumscriu ne roţi, se­­ lipesc ca nişte fîşii ca să­­ se dezunească la întoar­­­­cere. Auzi din cînd în t cînd în această tăcere mi­■ nerală un „noroc bun" * ori cu răspuns identic, un I „joszerencsét" şi un ecou­­ la fel. 1 „Au trecut­ aproape­­ nouă luni ale anului şi­­ oamenii din adîncurile­­ munţilor Harghita și-au­­ realizat sarcina de plan­­ raportînd aproape 0000­­ tone caolin spălat din ca­­­re peste 2600 tone coîd­ I dai. Mai mult, producti­­­vitatea valorică a munci­i s-a realizat intr-un pro­­­cent de 108.88 la sută, ne­­ spune inginerul șef, Con­­­stantin Stirbu. „Desigur" ION IUGA ^ (Continuare în pag. a 2-al^1

Next