Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-01 / nr. 500
I TIRMAREA GRABNICĂ A LUCRĂRILOR DL RECOLTARE 0 Cooperatori din Topliţa-Ciuc DACĂ NU ELIBERAŢI TERENURIE, ClND VEŢI INSĂMlNTA? O scurtă vizită la Cooperativa agricolă de producţie din Topliţa-Ciuc ne-a edificat asupra unor aspecte ale modului de organizare a campaniei agricole de toamnă, încă de la bun început suntem nevoiţi să constatăm că ritmul lucrărilor agricole, nu tinde spre cota posibilităţilor. Din contră, se menţine la un nivel foarte scăzut. Ca urmare, realizările zilnice sunt destul de anemice şi nu există certitudinea încadrării lucrărilor de sezon în timpul agrotehnic optim. Cauza principală a acestei stări de lucruri provine din lipsa de preocupare în ce priveşte eliberarea la timp a terenurilor agricole. Deşi ne aflăm la începutul lunii octombrie, pe cîmp se mai află cereale de pe o suprafaţă de 26 hectare. ,,Am vrut — ne informează inginera agronom Elena Munteanu — să folosim combinele la treieratul cerealelor, dar ne-au fost luate și trimise în altă parte. Astfel, încît în ultimele zile, am fost nevoiți să recurgem la utilizarea uneia dintre batoze". De fapt și în prezent, din patru batoze nu lucrează decît trei. In acest sens se aduc motivări (cu... sacul!) dar ele nu pot suplini necesitatea asigurării recoltei acestui an şi a celei din anul viitor. în legumicultura situaţia se prezintă la fel. Din cinci hectare cultivate cu diferite legume nu au fost recoltate, pînă în prezent, decît 0,5 hectare cu varză. Populaţia oraşului are nevoie urgentă de legumele care la o depărtare de 1—2 km, aşteaptă pe cîmp ! Recoltatul cartofilor e capitolul la care deficienţele sînt şi mai pronunţate. Din 190 hectare rămase în cultură nu s-au recoltat decît 60 hectare. ,,Nu avem braţe de muncă", se justifică inginera agronom, dar tot dînsa intervine cu amănunte care explică obiectiv adevărata cauză a rămînerilor în urmă. ,,La unitatea noastră — continuă dînsa — lucrează zilnic circa 300 elevi şi aproximativ 60 cooperatori. Dispunem şi de cinci maşini pentru recoltatul cartofilor dar, în cursul săptămânii trecute, zilnic 2 —3 maşini erau scoase din producţie". In schimb în ziua de 27 septembrie toate maşinile au lucrat din plin, dar au plecat elevii. In ziua următoare povestea se repetă din nou. Mai mult din cauza lipsei de prevedere, 110 tone de cartofi au îngheţat în noaptea de 29 spre 30 septembrie. în ceea ce priveşte executarea arăturilor, pregătirea patului germinativ şi însămînţările de toamnă, situaţia acestora nu e prea satisfăcătoare. In această toamnă urmează să fie însămînțete 195 hectare. Dar, din ,litra de plai nu au realiit decît 130 hectare arătat pentru însămînțări, 1,9 hectare la pregătiră terenului. Abia 78 hectare au fost însămînțate. n aceasta, în ciuda țapului că au existat condiii optime. De la începuul campaniei, la arături în medie zilnică, nua realizat decît 1,90 hitare pe un tractor. Deci, o folosire incompleta a tractoarelor, o irosire nejustificată a timpului de lucru. In vederea imedierii situaţiei prezent, se impune consiliului de conducere al Cooperativei de producţie din Topliţa- Ciuc, să treacă de urgentă la luarea unor masuri concrete de imensificare a ritmului lucrfilor agricole de toamnă Avem datoria de a nu recolta la infinit doar... pierderi. T. BISTRIțEANU DE PE PATRIEI In peisajul industrial al reşedinţei judeţului Vîlcea. Combinatul chimic se înscrie ca cea mai importantă realizare din anii socialismului în ţara noastră. Recoltează porumbul şi sfecla de zahăr în ultimele zile un număr tot mai mare de cooperative agricole de producţie au fost antrenate în recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului. Rezultatele se concretizează prin recoltarea a 100 hectare sfeclă de zahăr şi a 43 hectare porumb. La un loc de frunte se situează Cooperativa agricolă de producţie din Urcani — 18 hectare porumb şi 13 hectare sfeclă de zahăr. Succese frumoase au obţinut şi unităţile agricole din Şimoneşti — 20 hectare Sfeclă de zahăr, Uliaş — 13 hectare porumb, Mărtiniş — 20 hectare sfeclă de zahăr şi altele. Cine va suporta contravaloarea cartofilor îngheţaţi? In ultimul timp în depresiunile Ciuc şi Gheorgheni s-au înregistrat temperaturi sub zero grade. Pe ogoare s-a aşternut covorul alb al brumelor care a „ocrotit" culturile rămase pe cîmp ,şi, astfel, s-a ajuns la înregistrarea unor serioase pierderi. Cine e de vină? Cooperativele agricole de producţie, Direcţia agricolă judeţeană sau Staţia meteorologică din Miercurea-Ciuc ? în vederea stabilirii adevărului ne-am deplasat la staţia meteorologică unde am avut o scurtă discuţie cu Biro Attila, meteorologul de serviciu. Red.: Starea vremii se înregistrează zilnic. Datele sunt comunicate orga- T. CĂLIMAN (Continuare în pag. a 3-a) Staţiunile de experimentare - laboratoare ale intensificării producţiei animale Progresul societăţii se bazează pe activitatea productivă, fizică sau intelectuală, în timp ce ştiinţei, în cadrul acestui vast proces, îi revine misiunea de a deschide noi drumuri, noi posibilităţi de afirmare a tuturor ramurilor producţiei materiale şi spirituale. Pentru a fi în pas cu cuceririle tehnicii şi ştiinţei moderne în vederea aplicării lor la condiţiile locale concrete, diversificate prin elementul natural, a fost înfiinţat Institutul central de cercetări agricole care, prin sistemul său de staţiuni experimentale, urmăreşte rezolvarea, multiplelor sarcini ce stau în faţa agriculturii. Staţiunea din Tg. Mureş deserveşte şi judeţul nostru prin două laboratoare. „Institutele de cercetări agricole — se spune în Directivele Congresului al X-lea al partidului — vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie ; ele vor răspunde de organizarea producerii seminţelor, materialului săditor şi a animalelor de rasă", în judeţul nostru, unde predomină păşunile şi fîneţele, activitatea laboratorului de păşuni şi fineţe va fi orientată cu precădere înspre cercetarea posibilităţilor concrete de creştere a productivităţii acestora. Pînă în prezent ne-am ocupat de elaborarea sistemului de măsuri agrotehnice pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei pajiştilor naturale şi de elaborarea confiplexului de măsuri privind folosirea raţională a pajiştilor. Rezultatele obţinute au fost, difuzate în marea producţie şi demonstrate pe parcele experimentale, la Tuşnad, Sîntimbru şi Topliţa-Ciuc. în acest fel, împreună cu specialiştii de la cooperativele agricole de producţie ara ajuns la o serie de concluzii practice. Prin aplicarea a 300 kg superfosfat toamna şi a 200 kg. azotat de amoniu primăvara, pajiştile naturale pot da o producţie aproape dublă. Aplicarea simplă a azotaturei de amoniu duce la o modificare a compoziţiei floristice, prin scăderea leguminoaselor şi înmulţirea gramineelor. Pe de altă parte, folosirea îngrăşămintelor pe bază de potasiu, nu aduce spor de producţie în condiţiile judeţului nostru. Amendamentul caloaros se indică a fi aplicat pe solurile acide şi Dr. E. TAKÁCS, cercetător principal la Staţiunea experimentală Tg. Mureş — secţia Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Documentele Congresului al X-lea —programul nostru de activitate 1 I r ■ Zilele călduroase şi-au I luat rămas bun de la locuitorii judeţului. După I cum se ştie ne aflăm în■ tr-o zonă destul de fri- I guroasă, în care iernile nu glumesc cu localnicii, I sosesc devreme şi pleacă tÎrziu... Ţinînd cont de condiţiile climaterice specifice judeţului mos-I tru, de faptul că marea majoritate a cetăţenilor locuiesc în case, ale căror interioare sunt încălzite cu lemne sau cărbuni, am poposit în una din aceste dimineţi de toamna le întreprinderea „Corn-Ibustibilul", depozitul Miercurea-Ciuc. Ne propusesem să urmărim felul în care sunt deserviţi I cetăţenii care solicită lemn de foc, cărbuni, cit trebuie să aştepte pină la transportarea acestora I la domiciliu, care este calitatea produselor livrate, şi felul în care întreprinderile furnizoare I s-au achitat de promisiunile făcute. fost date de către şeful depozitului Aved Bela, pe care l-am surprins discutînd, foarte amabil, cu un grup de cetăţeni veniţi din Băile Tuşnad, pentru a-şi procura cantităţile de lemne necesare pentru iarnă. Solicitanţilor li s-a spus să-şi facă formele cuvenite, iar a doua zi să revină pentru a ridica cantitatea cerută. în faţa ghişeului pe care era afişată tăbliţa cu inscripţia „Caserie" la ora 8,30 nu se mai afla nici un cetăţean. în schimb, în curtea depozitului şi prin magazii erau foarte mulţi. Tuturor, pînă la acea ora li se făcuseră formele necesare de eliberare a cantităţilor de lemne. Acum nu mai aveau altceva de făcut decît să se intereseze de transportul la domiciliu, care era dirijat de către un funcţionar al depozitului. Cu multă satisfacţie, am aflat că aşa s-a procedat în toată perioada eliberării lemnelor şi cărbunilor pe tichete, în aceeaşi zi în care au fost făcute formele legale, cetăţenii au avut posibilitatea să-şi transporte combustibilul la domiciliu, fără a mai fî nevoiţi să facă zeci de drumuri. Până în prezent, au fost vânduse însemnate 1 loc I m ■ cantităţi de lemn de foc şi cărbuni, în baza a 4 730 de tichete eliberate de către Direcţia judeţeană comercială, prin secţiunea financiarii a consiliului popular al oraşului, locuitorilor din Miercurea- Ciuc, din comunele Siculeni, Sînsimion,Sindominic, Lunca de Sus şi Lun- »ca de Jos. Din eviden- tele existente în între- prindere aflăm că au fost I vîndute pe baza tiche- _ telor 125 de vagoane de I lemn de foc, 140 vagoa- | ne de cărbuni şi 800 ■ vagoane de deşeuri. Mulţi I dintre cetăţenii care nu I au posedat tichete, au I avut posibilitatea să-şi ■ procure la liber cantităţi- I le necesare de lemn I de foc şi cărbuni. în acest sens s-au distribuit 1 600 vagoane de lemn de foc şi 2820 vagoane de cărbuni. Ne-a interesat în mod deosebit calitatea lemnului de foc ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-a) iiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiHiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiim La „Combustibilul" Miercurea-Ciuc SE LUCREAZĂ LA TEMPERATURA ÎNALTA miiiiiHiflmimmmmiHHiimwmtiMimiiiiiiMiiimiim V# A I Proletari din toate tarile, uniti-va!c ANUL II, nr. 500 Miercuri 1 octombrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1. Răspunsurile la toate întrebările noastre au Planul producţiei globale industriale pe ansamblul judeţului a fost îndeplinit înainte de termen Animaţi de ferma hotărîre de a contribui în tot mai mare măsură la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, oamenii muncii din judeţ , români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă , participă cu însufleţire la întrecerea socialistă pentru depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1969 şi îndeplinirea integrală a angajamentelor luate. Din datele furnizate de Direcţia judeţeană de statistică rezultă că PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE PE 9 LUNI, PE ANSAMBLUL JUDEŢULUI, A FOST REALIZAT, ÎNAINTE DE TERMEN, LA 27 SEPTEMBRIE A.C. Ultimele zile ale lunii septembrie au consemnat intensificarea eforturilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, la toţi indicatorii. După calculele preliminare ale Direcţiei judeţene de statistică, planul producţiei globale industriale pe 9 luni, pe ansamblul judeţului, va fi depăşit cu peste 36 milioane Iei. PANOUL EVIDENŢIAŢILOR 7 7 IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ János Antal Bagócs Károly I.J.M.C. — Miercurea-Ciuc Investiţiile pe 1969 - integral şi la timp realizate Minutul 300 Activitatea pe şantierul de locuinţe „Tudor Vladimirescu" din Miercurea- Ciuc, intrase în minutul 300 al zilei de muncă, în raidul întreprins pe şantier, am surprins cîteva aspecte ale acestui minut, asupra cărora conducerea I.J.C.M. şi cea a şantierului vor trebui să reflecteze în modul cel mai serios. Primul popas, la staţia de preparare a betonului, ne-a oferit prima surpriză neplăcută. Din cei 82 metri cubi de beton înscrişi pe comanda zilei, se realizaseră doar 18 metri cubi. La întrebarea noastră: „De ce numai atît" ? răspunsul a fost scurt: „S-a produs o defecţiune". Au urcat pe platforma staţiei unde am întîlnit echipa de intervenţii a serviciului mecanic-şef, condusă de maistrul György Francisc, care a confirmat cele auzite de noi. „Da, există, dar de fapt trei defecţiuni, nu una. La betoniera nr. 1 s-a ars motorul electric; betoniera nr. 2 a fost şi ea defectă, dar am pus-o în funcţiune, şi acum, după cum vedeţi, lucrează: betoniera nr. 3, nu lucrează şi nici nu va lucra cîteva zile". La întrebarea noastră „Care este motivul?", am primit explicaţiile necesare : — Şuruburile de la cuplajul motor-reductor s-au stricat, necesitînd înlocuirea. Situaţia este foarte complicată, deoarece noi nu dispunem de un strung la care să le confecţionăm.De fiecare dată cînd avem nevoie, de o piesă de , schimb strunjită apelăm la bunăvoinţa unei întreprinderi sau a unei cooperative. Deci, situaţia se prezintă astfel: Din lipsa celor 6 şuruburi, şantierul va primi zilnic cu aproximativ 20 metri cubi de beton mai puţin, pînă la punerea betonierei în funcţiune. In aparenţă, motivele sînt obiective ; analizînd însă felul în care se face întreţinerea utilajelor, posibilităţile încă nefructificate de care dispune acest serviciu, putem afirma că în această direcţie nu s-a făcut totul. Printr-o muncă de prevenire a defecţiunilor, prin confecţionarea şi înlocuirea la timp a pieselor ce prezintă un mare grad de uzură s-ar putea reduce cu mult orele de imobilizare a acestor utilaje, eliminîndu-se și stagnările ce se produc la locurile de muncă prin lipsa de material. Un alt aspect ni-l oferă modul în care se execută transportul cărămizilor de la gară, la șantier. Această activitate s-a organizat bine şi putem afirma că procentul de cărămizi sparte la manipulare s-a redus simţitor. Dar la articolul „folosirea eficientă a mijloacelor de transport" M. CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) Astăzi (1 octombrie) în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. j Din carnetul j I scriitorului \ I Un | i subiect | i care j revine \ , Prin spatiile policrome ' 1 ale electronicii, printre e- \ i crane, lămpi şi universuri l i de sirme, printre făurito- / rii rezistentelor cilindri- \ ce revine în discuţie via- i ta prafului alb, a prafului , necesar combinaţiilor chi- mice: caolinul. Printre cei rabriştii şi sticlarii sighi- \ , şoreni, printre semnatarii l j cristalului din Turda, prin- / | tre jurnalişti, caolinul es- ■ te un subiect care revine i zi de zi. La aceste ceasuri cînd toamna se mişcă cu frunzele prin lut şi vulpile se ascund după scoarţa copacilor pentru rugina necesară, paşii mă poartă prin jocul sinusoidal al piramidelor albe, ori cenuşii cu spinări sculptate de ploile Înaltului, la I.M. Harghita, locul unde cei cîteva sute de mineri dau botezul subiectului care revine mereu şi pretutindeni în discuţie Intru în galeriile lutoase 1 subord gâlbui-în apa gălbuie, acolo unde întunericul destrămat dezvăluie i planuri amorfe şi culori I întîlnite pe roţile olarilor din Corund, zgomotele sunt aproape surde, sedi- 1 mentările se rup 1n bulgări cu forme stranii, tipsite de geometrie. Mîinile minerilor sînt lutoase ca : rădăcinile, hainele, chiar chipurile lor medaliate si cu arailă. Se împovărează vagonetele; pe şine ron, faltul trecerii lor devine semnal, distanţele negre dintre abataje şi moară se circumscriu ne roţi, se lipesc ca nişte fîşii ca să se dezunească la întoarcere. Auzi din cînd în t cînd în această tăcere mi■ nerală un „noroc bun" * ori cu răspuns identic, un I „joszerencsét" şi un ecou la fel. 1 „Au trecut aproape nouă luni ale anului şi oamenii din adîncurile munţilor Harghita și-au realizat sarcina de plan raportînd aproape 0000 tone caolin spălat din care peste 2600 tone coîd I dai. Mai mult, productivitatea valorică a muncii s-a realizat intr-un procent de 108.88 la sută, ne spune inginerul șef, Constantin Stirbu. „Desigur" ION IUGA ^ (Continuare în pag. a 2-al^1