Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-01 / nr. 500

Pag. 2 Pe urmele unor lauri dispăruţi „Echipei de dansuri a Cooperativei meşteşugă­reşti „Oltul" Miercurea- Giuc i se acordă DIPLO­MA la faza finală a celui de-al VII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, organizat în cin­stea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării pa­triei“. Diploma al cărei text l-am reprodus, se a­­flă pe un perete al biro­ului vicepreşedinţilor Co­operativei meşteşugăreşti „Oltul“. Pe peretele opus mai sunt alte două di­plome, obţinute la faza regională a celui de-al VIII-lea concurs al for­maţiilor artistice de ama­tori, un premiu III, al e­­chipei de dansuri şi un premiu II, obţinut de un cuplu de dansatori Bor­ , Kély Gábor şi Hegesi Zsófia. O echipă de dansuri care a cules din plin lau­rii gloriei. Dar diplomele datează din 1964, respec­tiv 1966. Şi de mult n-am mai auzit măcar de exis­tenţa ei! Am pornit deci pe urmele acestei, odini­oară, faimoase echipe de dansuri. Pentru început, îl caut pe responsabilul echipei. II găsesc în persoana to­varăşei Schuller Clara, lu­crătoare în aparatul ad­ministrativ al cooperati­vei „Oltul". Dînsa îmi a­­r­ată o... altă diplomă, ob­ţinută destul de recent, în urmă cu un an şi ju­mătate, mai precis, în 15 februarie 1968, la „Festi­valul cultural 1968", or­ganizat de Uniunea ju­deţeană a cooperativelor meşteşugăreşti. Am im­presia, şi impresia mea se afle-vereşte pe parcurs,­ că această dată a fost ul­tima zi­­de glorie a echi­pei de dansuri. De atun­ci... moarte lentă... Preşedintele cooperati­vei „Oltul", Nagy Béla, î­mi enumera o gamă în­treagă de motive, care au dus la dispariţia trepta­tă a gloriei. Schuller Cla­ra, care asistă la discuţie, aprobă vorbele preşedin­telui cu cite un gest a­­firmativ al capului. La ■rîndul meu, încerc să re­produc cit mai fidel sta­rea de lucruri înfăţişată de Nagy Béla. Există şi acum o echi­pă de dansuri populare în cadrul cooperativei, formată în marea majo­ritate de tineri ucenici care învaţă meserie aici. Dar, această echipă este departe de a fi de talia celei de acum cîţiva ani. Un motiv destul de plauzibil ar fi despărţirea secţiilor, aparţinătoare în prezent de trei coopera­tive meşteşugăreşti de si­ne stătătoare, Oltul, De­servirea şi Arta Marghi­­teană, lucru care a în­semnat nu numai o des­părţire administrativă ci şi o separare a lucrători­lor care fac parte din echipa de dansuri, răma­să comună. O altă motivare a ac­tualei stări de lucruri ar fi de ordin organizatoric. Instructorul echipei este Kosz Szilveszter, un in­structor deosebit de iscu­sit, un adevărat specia-O reală piedică în o­­mogenizarea­­echipei ac­tuale constituie şi faptul, spunea Nagy Béla, că ma­joritatea lucrătorilor co­operativei face navetă, iar în al doilea rînd, că se lucrează în două schimburi. Cam aceleaşi lucruri mi-a spus şi Salamon Ár­pád, preşedintele coope­rativei „Deservirea". So­luţia rezolvării situaţiei actuale trebuie găsită într-o colaborare mai strînsă, pe plan cultural, între conducerile celor trei cooperative, care provin din aceeaşi coo­perativă, cu o singură tradiţie, a spus dînsul. In fine, am mai stat de vorbă cu preşedintele co­mitetului sindical de la „Deservirea" care numă­ră ca membri doar lucră­torii aparatului adminis­trativ, Kozma Alexandru, care mi-a spus că pro­blemele legate de munca culturală sunt la latitudi-­­ nea conducerii cooperati­vei. (!)." Concluzia noastră este ca sunt multi responsa­bili, dar fiecare se eschi­vează de răspundere. Un lucru este cert : echipa de dansuri trage sa moa­ră. Poate situatia s-ar pu­tea salva cu mai putini responsabili, cu un in­structor punctual si co­rect, cu mult entuziasm din partea dansatorilor, cu o colaborare dintre cele trei conduceri. Dar în felul în care merg lu­crurile prea puţină nă­dejde ne rămîn­e să vi­săm la o nouă glorie a echipei de dansuri a co­operaţiei meşteşugăreşti din Miercurea-Ciuc. AL. MARIAN Diplome care obligă Pe urmele fostei echipe Mii de motive şi motivări Slabe speranţe list al dansului popular, angajat însă la casa de cultură din oraş. Deşi Kosz Szilveszter primeşte o retribuţie lunară de la Oltul, în funcţie de ore­le de repetiţii efectuate, dînsul ori nu are destul timp, ori nu este punc­tual, cert este că de mul­te ori repetiţiile se amină din cauza sa. Ori, fără in­structor, o echipă de dan­suri, care pe deasupra este formată din elemente tinere, nu poate face ma­re treabă. Membrii echi­pei îşi pierd elanul, din cauza amînării atîtor re­petiţii, şi nu numai din această cauză. Mi s-a spus, că instructorul e veşnic nervos, vorbeşte urît cu dansatorii, ale că­ror rînduri se subţiază din ce în ce mai mult. Am­ vorbit adineauri de „fostă"­­şi „actuală" e­­chipă de dansuri. „Fosta" era cea care a cules a­­tîtea aplauze şi a adus cinste oraşului şi din ai cărei dansatori mai acti­vează doar două fete în „actuala" echipă : Sebők Piroska şi Keresztes Pi­roska. Restul dansatorilor s-a risipit, fie că au ple­cat la alte întreprinderi, fie că și-au întemeiat fa­­rpilii. Din păcate mai e­­xistă mentalitatea înve­chită că un familist nu e „serios" dacă continuă unele activități extrapro­­fesionale, dar mai ales ac­tivitatea culturală, înce­pută­ pe vremea cînd era flăcău sau fată. Să cităm cazul lui Miklós Pál sau Bors Attila, care însurîn­­du-se au „î­mbătrinit" pentru a mai dansa. „Ac­tuala" echipă e formală, cum am mai spus, din ti­neri ucenici, care pleacă la școală o perioadă a anului şi această perioa­dă coincide’cu încetarea totală a activităţii echi­pei. Intr-adevăr, fără in­structor, cu repetiţii doar din cînd în cînd, cu veş­nice fluctuaţii, o echipă nu poate fi omogenă, iar omogenitatea este cheia succesului. Comemorare BENEDEK ELEK In organizarea Biblio­­tecii orăşeneşti din Mier­curea-Ciuc, a avut loc ieri în sala mică a casei de cultură, comemorarea scriitorului Benedek Elek, cunoscutul autor de bas­me pentru copii de toate vîrstele... Scriitor de lim­bă maghiară, de pe me­leagurile Covasnei, Bene­dek Elek a fost un mare umanist, un mare iubitor­­ al valorilor culturii şi ar­tei, pentru a căror spo­rire a militat de-a lungul întregii sale vieţi. Acestea au­ fost citeva din ideile simpozionului amintit, care s-a încheiat cu o suita, de lecturi din teeriile fantastice ale creației scriitorului. A participat un numeros pu­blic aliat la vî­rsta basme­lor... JOI, 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00" Program muzical de dimineaţă. Bule­tin agro-meteorologic. 6.05—9.30 Muzică şi actua­lităţi. 9.30 Odă limbii române (reluare). 10.05 Mu­zică. 10.10 Curs de limba rusă — Ciclul II. Lecţia a 43-a. 10.30 Te cîntăm tinerele — muzică uşoară. 10.45 Din ţările socialiste. Reportaje din R. P. Un­gară şi R. P. Mongolă. 11.05 Poemul simfonic „Vîr­­­ful cu dor" de Ion Hartularu Darclée. 1­1.20 Con­certul pentru vioară şi orchestră de Wolfgang Strauss. Solist Manfred Scherzer. 12.00 Formaţia Enrico Fanciotti. 12.10 Ateneu. Şcolile populare de artă. 12.25 Moment ştiinţific. 12.30 Intîlnire cu me­lodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 File de le­gendă. „Pe Cerna în sus" — scenariu radiofonic de Vasile Mănuceanu. 14.35 Muzică uşoară de Ni­­colae Kirculescu. 14.50 Album folcloric. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii. Joseph Haydn. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Norrie Paramour. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Teleorman — Octombrie 1969. 16.50 Partidul meu iubit — cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară interpretată de Gavril Prunoiu, Delia Mușunea și Nelu Iovănescu. 18.10 Radio-ancheta economîcă. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Edgar Papu. 20.10 Antologie folclorică. 20.25 Eminesciana „Memento mori" (IV). 20.30 Zece melodii prefera­te. 21.00 Convorbirile de joi. Emisiune realizată de Ion Drăgănoiu. 21.20 Revista şlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Romanţe interpretate de Cor­nelia Mihai şi Alexandru Bojenescu. 22.40 Atenţiu­ne părinţi! O materie care nu e cuprinsă în pro­gramă: politeţea. 23.05 Moment poetic. 23.10 Con­cert de muzică uşoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăţi matinale. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo­­rutier. 7.10 Varietăţi matinale (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Album de madrigale. 9.10 Curs de limba rusă. Ciclul I. Lecţia a 34-a. 9.30­ Concert de dimineaţă. 11.30 Viaduct în timp. 11.50 Corul de copii al Radioteleviziunii, di­rijat de Elena Vicică. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.15 Iubita mea e muzica. 12.45 Concert de birînz. 13.30 Muzică populară. 14.03 Melodii de Ion Rădulescu, Gheorghe Ursan și Mihail Vasilopol. 14.30 Lexiconul compozitorilor români — litera E. 15.00 Moment ştiinţific. 15.05 Expres melodii (re­luare). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Recital de operă Dietrich Fischer Dieskau. 16.40 Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Versuri de dragoste pe portativ — muzică uşoară. 17.35 Mîine, în emisiunile muzicale. 18.00 Varietăţi mu­zicale. 18.30 Curs de limba rusă. Ciclul II. Lecţia a 43-a. 18.50 Varietăţi muzicale (continuare). 19.30 Lecturi paralele. 19.50 Noapte buna, copii. 20.00 Ca­ravana fanteziei — emisiune pentru tineret. 21.05 Miniaturi folclorice. 21.20 Concertul pentru flaut și orchestră de Liviu Glodeanu (Dumitru Pop). 21.45 Fonoteca de aur. Mihail Sadoveanu, citind din versurile lui Mihai Eminescu. 22.00 Melodii lirice. 22.20 Mavra —­ operă bufă într-un act de Igor Stravinski. 22.50 Piese instrumentale. Buletine de știri: Programul I: 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Progra­mul II: 6.05; 12.00; 14.00; 21.00; 23.00; 0.55. Rezultatele concursului liter­ar-publicistic „COMUNISTUL-EXEMPLU ÎN VIAŢA MEA“ în cinstea celui de-al X-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noas­tre, Comitetul judeţean U.T.C., in colaborare cu redacţiile ziarelor „Infor­­maţia Harghitei" si „Har­gita“,­­ au organizat un concurs literar-publicistic cu titlul „Comunistul — exemplu in viata mea". In urma analizei si a­­precierii lucrărilor trimi­se, juriul concursului a decis acordarea următoa­relor premii: KOZMA MARIA, un premiu II, in valoare de 800 lei, pentru schiţa „Hei, te eleven la...“ (A plecat un om...). — Două premii III a cite 500 Iei, se acordă pentru povestirile: „Oa­meni, lapte, locuri...“, tri­­mis sub pseudonimul „Othmar“ şi „Ghita şi prietenul lui“ de Bence Ágoston. Ciştigătorii sunt rugaţi să se prezinte la Comite­tul judeţean U.T.C. la da­ta de 10 octombrie a.c. pentru ridicarea premii­lor. CRISTEA p. Automobilul. Termeni tehnici uzuali în 6 limbi Cartea constituie un mic dicţio­nar tehnic poliglot de buzunar. Pri­ma parte a dicţionarului cuprinde circa 1.200 termeni tehnici automo­bilistici, cu limba de bază română, înscrişi în ordine alfabetică, prece­daţi de numărul de ordine al fie­­cărui termen în cadrul literei res­pective, urmează în acelaşi rind traducerile în limbile: engleză, ger­mană, franceză, italiană şi rusă; partea a doua a dicţionarului cu­prinde cinci glosare ale termenilor, în cele cinci limbi străine, alfabe­­tizaţi în ordinea din limba respecti­vă şi însoţiti de un indicativ — li­tera şi numărul de ordine al cuvin­­tului românesc corespunzător. In­dicativul face legătura cu prima parte a dicţionarului, tinde pot fi găsiţi, în dreptul, indicativului, ter­menul românesc şi traducerile în celelalte­ limbi. Lucrarea este de un ajutor pre­ţios pentru automobiliştii profesio­­nişti şi amatori, lucrătorii din uni­tăţile de reparaţie şi întreţinere, ingineri, studenţi, traducători şi pentru toţi cei care fac excursii tu­ristice peste hotare. Scule cu plăcuţe „Colecţia de atelier“ Lucrarea tratează despre sculele aşchietoare şi ştanţele cu plăcuţe de curburi metalice sau mineralo­­ceramice. Sunt prezentate materialele şi mo­dul de fabricare a diferitelor tipuri de plăcuţe şi calităţile (mărcile şi caracteristicile) acestora. Cartea prezintă construcţia cu­ţitelor de strung, de raboteză şi morteză, a frezelor, burghielor, lăr­­gitoarelor şi adîncitoarelor, a ale­­zoarelor şi a ştantelor cu plăcuţe ; tratează tehnologia fabricării scu­lelor cu plăcuţe şi dă regimurile de aşchiere folosite la prelucrările cu aceste scule. De asemenea, se dau indicaţii pri­vind ascuţirea şi netezirea scule­lor cu plăcuţe, reguli de utilizare a acestor scule, precum şi metode ,privind organizarea folosirii­­şi gos­podăririi lor. Lucrarea se adresează muncito­rilor care lucrează la maşini-unelte şi prese cu scule cu plăcuţe şi poa­te fi folosită şi de maiştrii şi tehni­cienii din secţiile prelucrătoare ale uzinelor şi întreprinderilor. Editura tehnică vă oferă: ELIEZER­S. INFORMAŢIA HARGHITEI 11­. v ■ m ■ Ocrotitorul pădurii K­HID­HI­ Un subiect care revine (Urmare din pag. I) nu suntem­ scutiţi de lacu­ne: dacă n-am fi avut ci­nele stagnări pricinuite de defecţiuni mecanice şi e­­nergetice ori legate de transporturi, situaţia ar fi mult mai grăitoare pen­­tru hărnicia muncitorilor. Cobor o dată cu „mi­nerul“ spre morile ce-şi rotesc dinţii in miezul lui, pe scările etajate ale sta­fiei de preparare. „Aici este o treabă de urgenţă, instalarea morii­­ cu role“ spune sec unil dintre maiştrii elaborării caolinului. „Vrem să de­păşim angajamentele lua­te. Le vom depăşi cate­goric aşa cum le vom de­păşi şi pe celelalte de a­­nul viitor, deşi planul creşte cu 8,8 la­­sută". Cuvintele fiecărui om sunt un certificat al fap­tei, cuvîntul premerge gestul­­împlinirii, „dar de cînd ne ştim, zic ei, aşa a fost la noi". Este un semn al certitudinilor ce-i ca­racterizează. „Nici nu poate fi alt­fel!" imi reamintesc repli­ca unuia dintre ei la cea­sul cînd mă hotărâm de plecare, ei înşişi ştiind că produsul mîinilor lor­­este un subiect care revi­ne adesea în dialog. Privesc dealurile de cao­­lin, încercînd să refac din memorie chipul minerului din abatajul 6423/A, An­ drei Laszli, omul care le sprijină în umerii lui. Re­fac topognnia instalaţiei care a relizat parametrii proiectulu iniţial şi în loc de 3.00 tone, astăzi prepară peste 13.000 tone caolin. — Aşa sat oamenii, îmi zic. — Aşa trebuie să fim sau mai buni, dacă se poate, îmi precizează teh­nicianul Visile Rusu. Studioul Tîrgu Mureş JOI, 2 OCTOMBRIE (In limba română) 5—5.30 Emisiune pe teme agrare . In prag de stabulaţie la fermele de animale. Muzică la cererea ascultătorilor. 17—18 Agenda actualităţii. Jocuri populare. Trepte noi în valorificarea potenţialului economic. Pe şantierul Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc. Poşta muzicală. Anchetă socială. (In limba maghiară) 5.30—6.15 Intîlnire matinală. Muzică. 13—13.30 Revista presei. Program pentru iubitorii muzicii beat. Poşta juridică. 16.15—17 Veşti, relatări. Muzică. Pe undele tinereţii. Noul an universitar; Tineri pe cîmp; Cinci minute cu actrița de film Adám Erzsébet; Notă de drum: Sarajevo. Muzică. 1­0'M f­iw ori MOI, 2 OCTOMBRIE 10.00 Limba engleză (re­luare). 10.25 Limba ger­mană (reluare). 10.50 Ce-aţi dori să revedeţi? Filmul artistic „Ciclonul începe la noapte". O pro­ducţie a studiourilor so­vietice. 12.05 închiderea emisiunii de dimineaţă. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Lumea copiilor. Po­vestea circului (V). 18.20 Studioul şcolarilor . O carte — un vis : „Toate pînzele sus" de Radu Tu­doran. 18.55 Tele­ cine­­club. 19.10 Dialoguri mu­zicale. Muzică populară interpretată de Irina Lo­­ghin şi Benone Sinules­­cu. La două viori: Toader George şi Ştefan Bibes­­cu­. La două acordeoane: Nicolae Florian şi Nico­­lae Tungitu. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru : „Cum vă place ?“ de W. Sha­kespeare (partea a II-a). O producţie a studiouri­lor de televiziune engle­ze. 21.15 Transfocator. 21.45 Cîntă Elena Cara­­giu şi Sergiu Cioiu. 22.10 Avanpremieră, 22.25 Epi­log. MIERCUREA-CIUC — Ci­­nematograful „Harghi- I ta" : Balada pentru Ih Măriuca, film româ­ g 3 §i| £_ i . _ a esc. rSs-5s.iiS 5 Completare : Orizont | '*B= * * film germano-franeez, ştiinţific 5/69. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homo­­rod" : Comisarul X şi banda „Trei cîini verzi in culori. Completare: De la străbuni la nepoţi. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Co­medianţii, seria I—II, film american, în culori (cinemascop).­­ • GHEORGHENI — Ccnematograful­. „Betr­asti­erul" : Veşnicul întîrziat, film englez, în culori.­­. Completare: Pîinea noastră. 1 TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Rolls- Royceul galben, film englez, în culori (cinema­scop). CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progre­sul" : Tată de familie, film italo-francez, în culori. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Să nu ne despărţim, film german, cinemascop. Comple­tare: Floarea uitată. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Heidi, film austriac, în culori. Completare : Despre piţigoi. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Dosarul XII, film cehoslovac. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Astă seară mă distrez, film italian, în culori. Completare: Cîntece în lemn. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu": Nu vor fi divorţuri, film polonez. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Creola, o­­chii-ţi ard ca flacăra, film italian în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul": Cri­ma din pădure, film german. Completare: Meş­teşug milenar. DITRAU — Cinematograful „Mureşul" : Crimă în stil personal, film cehoslovac. ANUL II, nr. 500 NOTE ! Cum şi cu ce se­­ ambalează mărfurile­­ cumpărate­­ din magazine ?­ ­ Zilnic trecem pragul unităţilor comerciale pen-­­ tru a ne procura cele necesare. De foarte multe­­ ori, plecăm din magazine mulţumiţi de felul cum , am fost serviţi, de tot ce am văzut în rafturi, vi­­i­trine etc. Uneori ne îndreptăm spre casă supărați ^ pentru că vînzătorul nu a fost amabil, sau pen-­­ tru că nu s-a „obosit" să ne ambaleze cu grijă­­ lucrurile cumpărate... ^ In magazinul nr. 51 Textile și în magazinul ali-­i mentar (responsabilă Kakasy Elena) din Odosheiu­­ Secuiesc, vînzătorii oferă de obicei mărfuri îm­­­­pachetate frumos, în hîrtie corespunzătoare. Am­­ aflat că organizaţia comercială locală, livrează unităţilor amintite, în­ fiecare lună, 30—40 kg. de hîrtie pentru ambalaj. Cu aceleaşi impresii plăcute pleacă şi cumpărătorii care au intrat în­­ . magazinul nr. 40 Drogherie, şi în magazinul nr.­­ 1 41 încălţăminte din oraşul Miercurea-Ciuc. Din /­i­spusele responsabilei de la drogherie, am aflat că­­­­ O.C.L.-ul le-a expediat în plus, pe lingă hîrtie,­­ şi nişte pungi din carton în care au posibilitatea­­ să ambaleze anumite mărfuri­ deşi mînerele aces­tor pungi, nu sînt prea rezistente (?!). Dar cu prilejul vizitei prin magazine ne-am pu­tut face­­şi impresii mai puţin plăcute. Aşa de pildă la magazinul „Elegant" din Odorheiu Se­cuiesc vînzătoarele ofereau cumpărătorilor măr­furi neîmpachetate. în acelaşi oraş, mai precis la magazinul nr. 42 „Radio" mărfurile se vindeau aşa cum se luau de pe rafturi. Hîrtie de împa­chetat, nu exista. De abia au reuşit să adune un maldăr de hîrtie murdară mototolită, provenită bineînţeles, din despachetarea aparatelor mari. Direcţia judeţeană comercială şi organizaţiile locale comerciale vor trebui să pună la dispoziţia vînzătorilor hîrtie suficientă pentru împachetat. Ar fi foarte potrivit dacă în unele unităţi comer­ciale s-ar găsi hîrtie de împachetat cu imprimeuri drăguţe, specifice judeţului Harghita. Responsa­bila unităţii nr. 40 Drogherie, Imre Ileana şi cea de la unitatea aparţinătoare O.C.M.A.D.-ului din Miercurea-Ciuc au făcut o propunere: de a se primi din partea organizaţiei comerciale, acele punguliţe , care au dispărut în ultima vreme în care ar putea împacheta frumos unele bijute­rii sau bibelouri. Magazinul de artizanat duce în prezent lipsa pungilor mari în care ar putea să împacheteze unele costumaşe, garnituri de bucă­tărie etc. Şi la magazinul alimentar cu autoser­vire din oraşul Miercurea-Ciuc ar trebui sa se evite împachetarea unor mărfuri în hîrtie veche, mototolită. • I. DĂNESCUI I LA ŢARĂ ORIZONTAL: 1. Coti­dian editat de Uniunea Naţională a Cooperative­lor Agrişe de Produc­ţie; 2. Eâ­­ra pentru li­teratură s artă — Sunt fo­losite pentru păstrarea conservei«!; 3. Cenuşii (fern.) —flagiată; 4. Aşa sunt relate dintre mun­citorii dala oraşe şi ţă­rani — grandios, impu­nător; 5.Aproape sus! — Inspira sentimente de veneraţie) 6. Macină ce­realele — Există şi la ţa­ră atî­t în cadrul coopera­tivelor de­ consum cit şi în cooperativele agricole de producţie (pl.)­ 7. A privi cu un sentiment de stimă, de incîntare — Primul zburător — Olga Tudor; 8. Nici lui nici mie — Scos din încurcătură — Puţin­ din puţini 9. La începutul verii — Prelu­crează fibrele textile transformîndu-le în fire ; 10. Posesiv— Zece! — Plantă erbacee otrăvitoa­re; ii. Primele noţiuni — Localuri publice; 12. Cal cu părul roşcat! Mînji mai mari; 13. Măsură de su­prafaţă agrară — Grup or­ganizat pentru a efectua o muncă în comun — Din portul­­popilar. VERTICAL: 1. Măsură luată şi la ţară pentru a­­ranjarea într-o ordine sta­bilită a lucrărilor edili­tare (pt.); 2. Jumătate de urmă! — Oră, dezgust — Animal de tracţiune; 3. Lucrare ce se execută în vederea realizării unui dig sau canal — La sfîrşi­­tul digului! 4. Se obţin din floarea-soarelui, in sau ră­pită — Poate fi rea, de mare sau a broaştei; 5. Notă muzicală — Mistui­te de foc; 6. Apare în timpul somnului — Bisa! — Sat în judeţul Cluj ; 7. Din drob! — Iarbă bra­ziliană — Lungu Florea —­­Deprindere pe care o ca­pătă cineva în mod in­conştient; 8. Acţiunea de transformare socialistă a agriculturii; 9. Cureluşe de meşină — A calcula din nou; 10. Concentrată, sporită — Livadă (trans.); 11. Bună pentru păstrat sau transportat diferite lucruri — Alifie — Capri­ciu; 12. Suprafaţă însă­­mîntată cu in — Palme închise. 13. Roman de Ti­tus Popovici în care este redată lupta țăranilor, a­­jutati de muncitori, pen­tru înfăptuirea reformei agrare (neart.) — Acope­rit cu stropi de rouă. 14. Practică atletismul — Sprintene istete. Cuvinte rare: OMAG, ODIU. A. POP 10 11 12 13 14

Next