Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-01 / nr. 500
Pag. 2 Pe urmele unor lauri dispăruţi „Echipei de dansuri a Cooperativei meşteşugăreşti „Oltul" Miercurea- Giuc i se acordă DIPLOMA la faza finală a celui de-al VII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, organizat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei“. Diploma al cărei text l-am reprodus, se află pe un perete al biroului vicepreşedinţilor Cooperativei meşteşugăreşti „Oltul“. Pe peretele opus mai sunt alte două diplome, obţinute la faza regională a celui de-al VIII-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori, un premiu III, al echipei de dansuri şi un premiu II, obţinut de un cuplu de dansatori Bor , Kély Gábor şi Hegesi Zsófia. O echipă de dansuri care a cules din plin laurii gloriei. Dar diplomele datează din 1964, respectiv 1966. Şi de mult n-am mai auzit măcar de existenţa ei! Am pornit deci pe urmele acestei, odinioară, faimoase echipe de dansuri. Pentru început, îl caut pe responsabilul echipei. II găsesc în persoana tovarăşei Schuller Clara, lucrătoare în aparatul administrativ al cooperativei „Oltul". Dînsa îmi arată o... altă diplomă, obţinută destul de recent, în urmă cu un an şi jumătate, mai precis, în 15 februarie 1968, la „Festivalul cultural 1968", organizat de Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti. Am impresia, şi impresia mea se afle-vereşte pe parcurs, că această dată a fost ultima zide glorie a echipei de dansuri. De atunci... moarte lentă... Preşedintele cooperativei „Oltul", Nagy Béla, îmi enumera o gamă întreagă de motive, care au dus la dispariţia treptată a gloriei. Schuller Clara, care asistă la discuţie, aprobă vorbele preşedintelui cu cite un gest afirmativ al capului. La ■rîndul meu, încerc să reproduc cit mai fidel starea de lucruri înfăţişată de Nagy Béla. Există şi acum o echipă de dansuri populare în cadrul cooperativei, formată în marea majoritate de tineri ucenici care învaţă meserie aici. Dar, această echipă este departe de a fi de talia celei de acum cîţiva ani. Un motiv destul de plauzibil ar fi despărţirea secţiilor, aparţinătoare în prezent de trei cooperative meşteşugăreşti de sine stătătoare, Oltul, Deservirea şi Arta Marghiteană, lucru care a însemnat nu numai o despărţire administrativă ci şi o separare a lucrătorilor care fac parte din echipa de dansuri, rămasă comună. O altă motivare a actualei stări de lucruri ar fi de ordin organizatoric. Instructorul echipei este Kosz Szilveszter, un instructor deosebit de iscusit, un adevărat specia-O reală piedică în omogenizareaechipei actuale constituie şi faptul, spunea Nagy Béla, că majoritatea lucrătorilor cooperativei face navetă, iar în al doilea rînd, că se lucrează în două schimburi. Cam aceleaşi lucruri mi-a spus şi Salamon Árpád, preşedintele cooperativei „Deservirea". Soluţia rezolvării situaţiei actuale trebuie găsită într-o colaborare mai strînsă, pe plan cultural, între conducerile celor trei cooperative, care provin din aceeaşi cooperativă, cu o singură tradiţie, a spus dînsul. In fine, am mai stat de vorbă cu preşedintele comitetului sindical de la „Deservirea" care numără ca membri doar lucrătorii aparatului administrativ, Kozma Alexandru, care mi-a spus că problemele legate de munca culturală sunt la latitudi- nea conducerii cooperativei. (!)." Concluzia noastră este ca sunt multi responsabili, dar fiecare se eschivează de răspundere. Un lucru este cert : echipa de dansuri trage sa moară. Poate situatia s-ar putea salva cu mai putini responsabili, cu un instructor punctual si corect, cu mult entuziasm din partea dansatorilor, cu o colaborare dintre cele trei conduceri. Dar în felul în care merg lucrurile prea puţină nădejde ne rămîne să visăm la o nouă glorie a echipei de dansuri a cooperaţiei meşteşugăreşti din Miercurea-Ciuc. AL. MARIAN Diplome care obligă Pe urmele fostei echipe Mii de motive şi motivări Slabe speranţe list al dansului popular, angajat însă la casa de cultură din oraş. Deşi Kosz Szilveszter primeşte o retribuţie lunară de la Oltul, în funcţie de orele de repetiţii efectuate, dînsul ori nu are destul timp, ori nu este punctual, cert este că de multe ori repetiţiile se amină din cauza sa. Ori, fără instructor, o echipă de dansuri, care pe deasupra este formată din elemente tinere, nu poate face mare treabă. Membrii echipei îşi pierd elanul, din cauza amînării atîtor repetiţii, şi nu numai din această cauză. Mi s-a spus, că instructorul e veşnic nervos, vorbeşte urît cu dansatorii, ale căror rînduri se subţiază din ce în ce mai mult. Am vorbit adineauri de „fostă"şi „actuală" echipă de dansuri. „Fosta" era cea care a cules atîtea aplauze şi a adus cinste oraşului şi din ai cărei dansatori mai activează doar două fete în „actuala" echipă : Sebők Piroska şi Keresztes Piroska. Restul dansatorilor s-a risipit, fie că au plecat la alte întreprinderi, fie că și-au întemeiat farpilii. Din păcate mai există mentalitatea învechită că un familist nu e „serios" dacă continuă unele activități extraprofesionale, dar mai ales activitatea culturală, începută pe vremea cînd era flăcău sau fată. Să cităm cazul lui Miklós Pál sau Bors Attila, care însurîndu-se au „îmbătrinit" pentru a mai dansa. „Actuala" echipă e formală, cum am mai spus, din tineri ucenici, care pleacă la școală o perioadă a anului şi această perioadă coincide’cu încetarea totală a activităţii echipei. Intr-adevăr, fără instructor, cu repetiţii doar din cînd în cînd, cu veşnice fluctuaţii, o echipă nu poate fi omogenă, iar omogenitatea este cheia succesului. Comemorare BENEDEK ELEK In organizarea Bibliotecii orăşeneşti din Miercurea-Ciuc, a avut loc ieri în sala mică a casei de cultură, comemorarea scriitorului Benedek Elek, cunoscutul autor de basme pentru copii de toate vîrstele... Scriitor de limbă maghiară, de pe meleagurile Covasnei, Benedek Elek a fost un mare umanist, un mare iubitor al valorilor culturii şi artei, pentru a căror sporire a militat de-a lungul întregii sale vieţi. Acestea au fost citeva din ideile simpozionului amintit, care s-a încheiat cu o suita, de lecturi din teeriile fantastice ale creației scriitorului. A participat un numeros public aliat la vîrsta basmelor... JOI, 2 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00" Program muzical de dimineaţă. Buletin agro-meteorologic. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române (reluare). 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba rusă — Ciclul II. Lecţia a 43-a. 10.30 Te cîntăm tinerele — muzică uşoară. 10.45 Din ţările socialiste. Reportaje din R. P. Ungară şi R. P. Mongolă. 11.05 Poemul simfonic „Vîrful cu dor" de Ion Hartularu Darclée. 11.20 Concertul pentru vioară şi orchestră de Wolfgang Strauss. Solist Manfred Scherzer. 12.00 Formaţia Enrico Fanciotti. 12.10 Ateneu. Şcolile populare de artă. 12.25 Moment ştiinţific. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 File de legendă. „Pe Cerna în sus" — scenariu radiofonic de Vasile Mănuceanu. 14.35 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu. 14.50 Album folcloric. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămînii. Joseph Haydn. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Norrie Paramour. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Teleorman — Octombrie 1969. 16.50 Partidul meu iubit — cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară interpretată de Gavril Prunoiu, Delia Mușunea și Nelu Iovănescu. 18.10 Radio-ancheta economîcă. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Edgar Papu. 20.10 Antologie folclorică. 20.25 Eminesciana „Memento mori" (IV). 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. Emisiune realizată de Ion Drăgănoiu. 21.20 Revista şlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Romanţe interpretate de Cornelia Mihai şi Alexandru Bojenescu. 22.40 Atenţiune părinţi! O materie care nu e cuprinsă în programă: politeţea. 23.05 Moment poetic. 23.10 Concert de muzică uşoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăţi matinale. 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteorutier. 7.10 Varietăţi matinale (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Album de madrigale. 9.10 Curs de limba rusă. Ciclul I. Lecţia a 34-a. 9.30 Concert de dimineaţă. 11.30 Viaduct în timp. 11.50 Corul de copii al Radioteleviziunii, dirijat de Elena Vicică. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Iubita mea e muzica. 12.45 Concert de birînz. 13.30 Muzică populară. 14.03 Melodii de Ion Rădulescu, Gheorghe Ursan și Mihail Vasilopol. 14.30 Lexiconul compozitorilor români — litera E. 15.00 Moment ştiinţific. 15.05 Expres melodii (reluare). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Recital de operă Dietrich Fischer Dieskau. 16.40 Orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei" din Ploieşti. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Versuri de dragoste pe portativ — muzică uşoară. 17.35 Mîine, în emisiunile muzicale. 18.00 Varietăţi muzicale. 18.30 Curs de limba rusă. Ciclul II. Lecţia a 43-a. 18.50 Varietăţi muzicale (continuare). 19.30 Lecturi paralele. 19.50 Noapte buna, copii. 20.00 Caravana fanteziei — emisiune pentru tineret. 21.05 Miniaturi folclorice. 21.20 Concertul pentru flaut și orchestră de Liviu Glodeanu (Dumitru Pop). 21.45 Fonoteca de aur. Mihail Sadoveanu, citind din versurile lui Mihai Eminescu. 22.00 Melodii lirice. 22.20 Mavra — operă bufă într-un act de Igor Stravinski. 22.50 Piese instrumentale. Buletine de știri: Programul I: 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Programul II: 6.05; 12.00; 14.00; 21.00; 23.00; 0.55. Rezultatele concursului literar-publicistic „COMUNISTUL-EXEMPLU ÎN VIAŢA MEA“ în cinstea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, Comitetul judeţean U.T.C., in colaborare cu redacţiile ziarelor „Informaţia Harghitei" si „Hargita“, au organizat un concurs literar-publicistic cu titlul „Comunistul — exemplu in viata mea". In urma analizei si aprecierii lucrărilor trimise, juriul concursului a decis acordarea următoarelor premii: KOZMA MARIA, un premiu II, in valoare de 800 lei, pentru schiţa „Hei, te eleven la...“ (A plecat un om...). — Două premii III a cite 500 Iei, se acordă pentru povestirile: „Oameni, lapte, locuri...“, trimis sub pseudonimul „Othmar“ şi „Ghita şi prietenul lui“ de Bence Ágoston. Ciştigătorii sunt rugaţi să se prezinte la Comitetul judeţean U.T.C. la data de 10 octombrie a.c. pentru ridicarea premiilor. CRISTEA p. Automobilul. Termeni tehnici uzuali în 6 limbi Cartea constituie un mic dicţionar tehnic poliglot de buzunar. Prima parte a dicţionarului cuprinde circa 1.200 termeni tehnici automobilistici, cu limba de bază română, înscrişi în ordine alfabetică, precedaţi de numărul de ordine al fiecărui termen în cadrul literei respective, urmează în acelaşi rind traducerile în limbile: engleză, germană, franceză, italiană şi rusă; partea a doua a dicţionarului cuprinde cinci glosare ale termenilor, în cele cinci limbi străine, alfabetizaţi în ordinea din limba respectivă şi însoţiti de un indicativ — litera şi numărul de ordine al cuvintului românesc corespunzător. Indicativul face legătura cu prima parte a dicţionarului, tinde pot fi găsiţi, în dreptul, indicativului, termenul românesc şi traducerile în celelalte limbi. Lucrarea este de un ajutor preţios pentru automobiliştii profesionişti şi amatori, lucrătorii din unităţile de reparaţie şi întreţinere, ingineri, studenţi, traducători şi pentru toţi cei care fac excursii turistice peste hotare. Scule cu plăcuţe „Colecţia de atelier“ Lucrarea tratează despre sculele aşchietoare şi ştanţele cu plăcuţe de curburi metalice sau mineraloceramice. Sunt prezentate materialele şi modul de fabricare a diferitelor tipuri de plăcuţe şi calităţile (mărcile şi caracteristicile) acestora. Cartea prezintă construcţia cuţitelor de strung, de raboteză şi morteză, a frezelor, burghielor, lărgitoarelor şi adîncitoarelor, a alezoarelor şi a ştantelor cu plăcuţe ; tratează tehnologia fabricării sculelor cu plăcuţe şi dă regimurile de aşchiere folosite la prelucrările cu aceste scule. De asemenea, se dau indicaţii privind ascuţirea şi netezirea sculelor cu plăcuţe, reguli de utilizare a acestor scule, precum şi metode ,privind organizarea folosiriişi gospodăririi lor. Lucrarea se adresează muncitorilor care lucrează la maşini-unelte şi prese cu scule cu plăcuţe şi poate fi folosită şi de maiştrii şi tehnicienii din secţiile prelucrătoare ale uzinelor şi întreprinderilor. Editura tehnică vă oferă: ELIEZERS. INFORMAŢIA HARGHITEI 11. v ■ m ■ Ocrotitorul pădurii KHIDHI Un subiect care revine (Urmare din pag. I) nu suntem scutiţi de lacune: dacă n-am fi avut cinele stagnări pricinuite de defecţiuni mecanice şi energetice ori legate de transporturi, situaţia ar fi mult mai grăitoare pentru hărnicia muncitorilor. Cobor o dată cu „minerul“ spre morile ce-şi rotesc dinţii in miezul lui, pe scările etajate ale stafiei de preparare. „Aici este o treabă de urgenţă, instalarea morii cu role“ spune sec unil dintre maiştrii elaborării caolinului. „Vrem să depăşim angajamentele luate. Le vom depăşi categoric aşa cum le vom depăşi şi pe celelalte de anul viitor, deşi planul creşte cu 8,8 lasută". Cuvintele fiecărui om sunt un certificat al faptei, cuvîntul premerge gestulîmplinirii, „dar de cînd ne ştim, zic ei, aşa a fost la noi". Este un semn al certitudinilor ce-i caracterizează. „Nici nu poate fi altfel!" imi reamintesc replica unuia dintre ei la ceasul cînd mă hotărâm de plecare, ei înşişi ştiind că produsul mîinilor loreste un subiect care revine adesea în dialog. Privesc dealurile de caolin, încercînd să refac din memorie chipul minerului din abatajul 6423/A, An drei Laszli, omul care le sprijină în umerii lui. Refac topognnia instalaţiei care a relizat parametrii proiectulu iniţial şi în loc de 3.00 tone, astăzi prepară peste 13.000 tone caolin. — Aşa sat oamenii, îmi zic. — Aşa trebuie să fim sau mai buni, dacă se poate, îmi precizează tehnicianul Visile Rusu. Studioul Tîrgu Mureş JOI, 2 OCTOMBRIE (In limba română) 5—5.30 Emisiune pe teme agrare . In prag de stabulaţie la fermele de animale. Muzică la cererea ascultătorilor. 17—18 Agenda actualităţii. Jocuri populare. Trepte noi în valorificarea potenţialului economic. Pe şantierul Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc. Poşta muzicală. Anchetă socială. (In limba maghiară) 5.30—6.15 Intîlnire matinală. Muzică. 13—13.30 Revista presei. Program pentru iubitorii muzicii beat. Poşta juridică. 16.15—17 Veşti, relatări. Muzică. Pe undele tinereţii. Noul an universitar; Tineri pe cîmp; Cinci minute cu actrița de film Adám Erzsébet; Notă de drum: Sarajevo. Muzică. 10'M fiw ori MOI, 2 OCTOMBRIE 10.00 Limba engleză (reluare). 10.25 Limba germană (reluare). 10.50 Ce-aţi dori să revedeţi? Filmul artistic „Ciclonul începe la noapte". O producţie a studiourilor sovietice. 12.05 închiderea emisiunii de dimineaţă. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Lumea copiilor. Povestea circului (V). 18.20 Studioul şcolarilor . O carte — un vis : „Toate pînzele sus" de Radu Tudoran. 18.55 Tele cineclub. 19.10 Dialoguri muzicale. Muzică populară interpretată de Irina Loghin şi Benone Sinulescu. La două viori: Toader George şi Ştefan Bibescu. La două acordeoane: Nicolae Florian şi Nicolae Tungitu. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru : „Cum vă place ?“ de W. Shakespeare (partea a II-a). O producţie a studiourilor de televiziune engleze. 21.15 Transfocator. 21.45 Cîntă Elena Caragiu şi Sergiu Cioiu. 22.10 Avanpremieră, 22.25 Epilog. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghi- I ta" : Balada pentru Ih Măriuca, film româ g 3 §i| £_ i . _ a esc. rSs-5s.iiS 5 Completare : Orizont | '*B= * * film germano-franeez, ştiinţific 5/69. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod" : Comisarul X şi banda „Trei cîini verzi in culori. Completare: De la străbuni la nepoţi. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Comedianţii, seria I—II, film american, în culori (cinemascop). • GHEORGHENI — Ccnematograful. „Betrastierul" : Veşnicul întîrziat, film englez, în culori.. Completare: Pîinea noastră. 1 TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Rolls- Royceul galben, film englez, în culori (cinemascop). CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Tată de familie, film italo-francez, în culori. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Să nu ne despărţim, film german, cinemascop. Completare: Floarea uitată. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Heidi, film austriac, în culori. Completare : Despre piţigoi. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Dosarul XII, film cehoslovac. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Astă seară mă distrez, film italian, în culori. Completare: Cîntece în lemn. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu": Nu vor fi divorţuri, film polonez. BORSEC — Cinematograful „Izvorul": Creola, ochii-ţi ard ca flacăra, film italian în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul": Crima din pădure, film german. Completare: Meşteşug milenar. DITRAU — Cinematograful „Mureşul" : Crimă în stil personal, film cehoslovac. ANUL II, nr. 500 NOTE ! Cum şi cu ce se ambalează mărfurile cumpărate din magazine ? Zilnic trecem pragul unităţilor comerciale pen- tru a ne procura cele necesare. De foarte multe ori, plecăm din magazine mulţumiţi de felul cum , am fost serviţi, de tot ce am văzut în rafturi, viitrine etc. Uneori ne îndreptăm spre casă supărați ^ pentru că vînzătorul nu a fost amabil, sau pen- tru că nu s-a „obosit" să ne ambaleze cu grijă lucrurile cumpărate... ^ In magazinul nr. 51 Textile și în magazinul ali-i mentar (responsabilă Kakasy Elena) din Odosheiu Secuiesc, vînzătorii oferă de obicei mărfuri împachetate frumos, în hîrtie corespunzătoare. Am aflat că organizaţia comercială locală, livrează unităţilor amintite, în fiecare lună, 30—40 kg. de hîrtie pentru ambalaj. Cu aceleaşi impresii plăcute pleacă şi cumpărătorii care au intrat în . magazinul nr. 40 Drogherie, şi în magazinul nr. 1 41 încălţăminte din oraşul Miercurea-Ciuc. Din /ispusele responsabilei de la drogherie, am aflat că O.C.L.-ul le-a expediat în plus, pe lingă hîrtie, şi nişte pungi din carton în care au posibilitatea să ambaleze anumite mărfuri deşi mînerele acestor pungi, nu sînt prea rezistente (?!). Dar cu prilejul vizitei prin magazine ne-am putut faceşi impresii mai puţin plăcute. Aşa de pildă la magazinul „Elegant" din Odorheiu Secuiesc vînzătoarele ofereau cumpărătorilor mărfuri neîmpachetate. în acelaşi oraş, mai precis la magazinul nr. 42 „Radio" mărfurile se vindeau aşa cum se luau de pe rafturi. Hîrtie de împachetat, nu exista. De abia au reuşit să adune un maldăr de hîrtie murdară mototolită, provenită bineînţeles, din despachetarea aparatelor mari. Direcţia judeţeană comercială şi organizaţiile locale comerciale vor trebui să pună la dispoziţia vînzătorilor hîrtie suficientă pentru împachetat. Ar fi foarte potrivit dacă în unele unităţi comerciale s-ar găsi hîrtie de împachetat cu imprimeuri drăguţe, specifice judeţului Harghita. Responsabila unităţii nr. 40 Drogherie, Imre Ileana şi cea de la unitatea aparţinătoare O.C.M.A.D.-ului din Miercurea-Ciuc au făcut o propunere: de a se primi din partea organizaţiei comerciale, acele punguliţe , care au dispărut în ultima vreme în care ar putea împacheta frumos unele bijuterii sau bibelouri. Magazinul de artizanat duce în prezent lipsa pungilor mari în care ar putea să împacheteze unele costumaşe, garnituri de bucătărie etc. Şi la magazinul alimentar cu autoservire din oraşul Miercurea-Ciuc ar trebui sa se evite împachetarea unor mărfuri în hîrtie veche, mototolită. • I. DĂNESCUI I LA ŢARĂ ORIZONTAL: 1. Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agrişe de Producţie; 2. Eâra pentru literatură s artă — Sunt folosite pentru păstrarea conservei«!; 3. Cenuşii (fern.) —flagiată; 4. Aşa sunt relate dintre muncitorii dala oraşe şi ţărani — grandios, impunător; 5.Aproape sus! — Inspira sentimente de veneraţie) 6. Macină cerealele — Există şi la ţară atît în cadrul cooperativelor de consum cit şi în cooperativele agricole de producţie (pl.) 7. A privi cu un sentiment de stimă, de incîntare — Primul zburător — Olga Tudor; 8. Nici lui nici mie — Scos din încurcătură — Puţin din puţini 9. La începutul verii — Prelucrează fibrele textile transformîndu-le în fire ; 10. Posesiv— Zece! — Plantă erbacee otrăvitoare; ii. Primele noţiuni — Localuri publice; 12. Cal cu părul roşcat! Mînji mai mari; 13. Măsură de suprafaţă agrară — Grup organizat pentru a efectua o muncă în comun — Din portulpopilar. VERTICAL: 1. Măsură luată şi la ţară pentru aranjarea într-o ordine stabilită a lucrărilor edilitare (pt.); 2. Jumătate de urmă! — Oră, dezgust — Animal de tracţiune; 3. Lucrare ce se execută în vederea realizării unui dig sau canal — La sfîrşitul digului! 4. Se obţin din floarea-soarelui, in sau răpită — Poate fi rea, de mare sau a broaştei; 5. Notă muzicală — Mistuite de foc; 6. Apare în timpul somnului — Bisa! — Sat în judeţul Cluj ; 7. Din drob! — Iarbă braziliană — Lungu Florea —Deprindere pe care o capătă cineva în mod inconştient; 8. Acţiunea de transformare socialistă a agriculturii; 9. Cureluşe de meşină — A calcula din nou; 10. Concentrată, sporită — Livadă (trans.); 11. Bună pentru păstrat sau transportat diferite lucruri — Alifie — Capriciu; 12. Suprafaţă însămîntată cu in — Palme închise. 13. Roman de Titus Popovici în care este redată lupta țăranilor, ajutati de muncitori, pentru înfăptuirea reformei agrare (neart.) — Acoperit cu stropi de rouă. 14. Practică atletismul — Sprintene istete. Cuvinte rare: OMAG, ODIU. A. POP 10 11 12 13 14