Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-11-21 / nr. 544
UN ANTECREUZET, O SONETĂ ŞI ŞASE LUNI DE TĂRĂGĂNĂRI 5 mai 1969, la I.J.I.L. „Partizanul" Gheorgheni. Se desfăşoară una din obişnuitele şedinţe ale comitetului de direcţie. Printre alţii, ia cuvîntul Deák Ioan, maistru la turnătoria de fontă, care propune, punerea în funcţiune, în cel mai scurt timp, a unui antecreuzet (găseşte că termenul stabilit pentru 1 iunie este prea îndepărtat), a unei sonete pentru spargerea fontei, precum şi a unui spărgător de zgură. Avantajele punerii în funcţiune a acestor utilaje sunt evidente îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate, uşurarea turnării pieselor mari, sporirea pro-, ductilităţii muncii prin eliminarea spargerii manuale a fontei brute şi uşurarea transportului zgurei, economie de manoperă etc La 27 mai, într-o nouă şedinţă a comitetului de direcţie, tovarăşul Deák Ioan constată că nu s-a întreprins nimic pentru punerea în funcţiune a utilajelor amintite şi îşi reînnoieşte propunerea, pentru ca la 14 iunie să sublinieze din nou necesitatea instalării antecreuzetului, în aceeaşi şedinţă din 14 iunie, şi Baricz Eugen, şeful unităţii metalurgice, cere urgentarea instalării sonetei de spargere a fontei. Au trecut două luni de cînd Deák Ioan şi-a formulat pentru prima oară propunerile și, cu toate revenirile ulterioare, nu s-a întreprins însă nimic. Acest lucru îl determină pe maistrul Deák să ceară din nou, la 7 iulie, să se ia, în fine, măsuri pentru instalarea utilajelor. Ca urmare, directorul întreprinderii, Lukács Ioan, dă dispoziţie ca antecreuzetul existent să fie căptuşit şi pus în funcţiune pina la 1 septembrie. Cu toate acestea, lucrurile nu depăşesc „punctul mort". în şedinţa din 30 iulie a comitetului de direcţie, Deák Ioan, aduce din nou în discuţie situaţia sonetei şi a spărgătorului de zgură, iar în cea din 6 octombrie directorul Lukács aminteşte de antecreuzet. Toate acestea dovedesc, printre altele, că punerea în funcţiune a utilajelor amintite este intr-adevăr necesară, că, în interesul îmbunătăţirii activităţii de producţie, propunerea trebuie aplicată. 7 noiembrie 1969, la unitatea metalurgică a I.I.I.L. „Partizanul" Gheorgheni. întrebăm pe tovarăşul Baricz Eugen despre stadiul aplicării propunerii. Antecreuzetul „este aproape gata", soneta pentru spargerea fontei „este gata... dar nu poate fi pusă în funcţiune pentru că nu avem o macara acţionată electric, care să execute ridicarea greutăţii sonetei", iar în ceea ce priveşte spărgătorul de zgură „nu s-a făcut încă nimic, urmînd să fie realizat în atelierul de întreţinere care este supraîncărcat cu sarcini". Fără îndoială, realizarea propunerilor făcute de maistrul Deák n-a fost singura sarcină care a stat în faţa unităţii metalurgice, a serviciului mecanic-şef (şef de serviciu Both Ioan) şi a conducerii întreprinderii. Ei au avut de rezolvat — şi au rezolvat — sarcini complexe legate de realizarea planului de producţie. Să nu uităm totuşi, că au trecut şase luni de la formularea propunerilor şi că ele — alături de multe alte propuneri de acest fel — urmăresc să contribuie la o mai bună organizare a producţiei, la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii producţiei şi, deci, în mod direct, la îndeplinirea in condiţii mai bune a sarcinilor de plan. Nis-a explicat că nu s-au găsit cărămizi refractare corespunzătoare pentru antecreuzet şi că acum s-a adoptat o soluţie care permite folosirea unor cărămizi refractare de alt tip. Atunci, de ce a trebuit să se aştepte şase luni ? Nu s-a putut utiliza această soluţie mai devreme, în loc să se piardă timpul cu căutarea zadarnică a unor materiale ce nu puteau fi procurate? C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Ați făcut o propunere. Ce soarta a avut ! DE PE CUPRINSUL PATRIEI IIIIIHIIIIIIIIIHIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIHIIHHIIIHIIIIIIIIIIHIIIHII)lllllllllllllllllllltlllltlllllllBHII1ll||lll( ♦ La Combinatul ,,1 Mai" din Satu Mare a fost pusă în funcțiune o presă hidraulică de mare capacitate pentru presarea furnirului. Conceput şi executat în întregime de specialiştii combinatului, noul utilaj poate presa simultan şase rânduri de furnir, timpul necesar efectuării acestei operaţii scăzînd de la 24 ore, la numai zece minute. A fost terminată, cu 20 de zile mai repede faţă de termenul fixat iniţial, construcţia metalică a celui de-al treilea grup tehnologic al fabricii de oxigen a Combinatului siderurgic din Galaţi. Cu acelaşi număr de zile avans a fost predat la montaj primul bloc de separare al grupului. ♦ Specialiştii rafinăriei Ploieşti au realizat o instalaţie de descompunere termică a gudroanelor acide rezultate din distilarea ţiţeiului şi a uleiurilor. Instalaţia — unică în ţară — are o capacitate de prelucrare de peste 40.000 tone pe an. Ea permite valorificarea gudroanelor, pe care le transformă în combustibil pentru cuptoare, precum şi obţinerea unor importante cantităţi de acid sulfuric cu o concentraţie mai slabă. Instalaţia asigură procesului tehnologic o automatizare completă. Noul hotel „Trotuş" din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Proletari din toate ţările, tmniţi-vă în ANUL II, nr. 544 Vineri 21 noiembrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Fraţii Gheorghe şi Petru ţiirea de la gura de exploatare Huruba-mîcă (U.E.I.L. Topliţa) haina de pe trunchiul brazilor. „dezbracă" I Şl SECRETARILOR CONSILIILOR PHARE ORĂŞENEŞTI Şl COMUNALE Pe linia preocupării acordate îmbunătăţirii continue a stilului şi metodelor de muncă ale organelor locale ale puterii de stat, ridicării activităţii acestora la înălţimea cerinţelor ce le revin în etapa actuală, Consiliul popular judeţean a organizat la Băile Tuşnad, un instructaj la care au participat preşedinţii şi secretarii consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, directorii din aparatul Consiliului popular judeţean, precum şi inspectorii corpului de control. Instruirea, desfăşurată în zilele de 18, 19 şi 20 noiembrie ,a avut un program deosebit de bogat şi a vizat înarmarea preşedinţilor şi secretarilor consiliilor populare cu importantele sarcini ce stau în faţa organelor locale in perioada actuală în conducerea întregii vieţi economice şi social-culturale a localităţilor. în faţa celor prezenţi au fost prezentate expuneri pe principalele aspecte ale muncii consiliilor popular dintre care amintim : ,rolul statului socialist în etapa actuală a construcţiei socialismului",punere făcută de tovarăşul Ioan Moja, redactor-şef al ziarului „Informaţia Harghitei", „Realizările obţinute la lucrările finanţate din contribuţia voluntară în bani şi cheltuielile executate în 1969, indicaţii cu privire la munca cu deputaţii şi comitetele de locatari", expunere făcută de tovarăşul Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, „Planificarea muncii comitetelor „executive ale consiliilor “populare, precum şi conţinutul, forma juridică a actelor normative şi alte aspecte ale activităţii organizatorice", ţinută de tovarăşul Bertalan Alexandru, secretar al Consiliului popular judeţean. „Sarcinile actuale ale consiliilor populare în (Continuare în pag a 3-a) Ocrotirea sănătăţiiT în discuţia deputaţilor Deputaţii Consiliului popular al oraşului Miercurea-Ciuc au analizat, în sesiunea ce a avut loc ieri, măsurile luate de către Comitetul executiv pe linia îmbunătăţirii ocrotirii sănătăţii populaţiei. Luind cuvîntul pe marginea referatului prezentat de către tovarăşul Balázs Iosif, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc, mai mulţi deputaţi şi invitaţi, am făcut preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei oraşului reşedinţă de judeţ. Sesiunea a emis o decizie care stabileşte măsuri concrete pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare. în numărul de azi. In pag. a 2-a BREVIAR CULTURAL Pentru noi, femeile in pag. a 3-a Adunările anuale ale organizaţiei de partid In pag. a 4-a Punctul culminant al misiunii navei spaţiale ,,Apollo-12“ a fost depăşit I Roadele organizării a producţiei şi a muncii Potrivit unui bilanţ recent întocmit, în întreprinderile industriale din judeţul Harghita au fost finalizate, de la începutul anului pînă în prezent, peste 200 de studii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Eficienţa lor economică se exprimă intr-o producţie globală suplimentară de peste 32 milioane lei şi însemnate beneficii peste plan. Printre cele mai eficiente studii se numără cele privind introducerea rambleajului hidraulic cu steril de la flotaţie şi reducerea pierderilor mecanice prin recuperarea metalului din scurgeri de concentrate, aplicate la Combinatul minier Bălan. Pe lista întreprinderilor care au realizat mari economii la preţul de cost, prin aplicarea unor studii, mai figurează Filatura de in Gheorgheni, I. M. Harghita, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului din Miercurea- Ciuc și altele. Cu planul pe 11 luni îndeplinit Colectivul de muncă al Fabricii de confecţii din Miercurea-Ciuc, continuînd seria rezultatelor remarcabile în îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an, raportează realizarea, înainte de termen, a planului producţiei globale şi a producţiei marfă vîndută şi încasată, cumulat pe 11 luni. în această perioadă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii au obţinut o producţie globală suplimentară de peste 5,5 milioane lei şi au depăşit cu aproape 4 milioane lei planul producţiei marfă vîndută şi încasată. I ard ca :Cei ce nu dezlănţuit noi, in flăcările noastre se destramă , vezi adesea, la colţ de stradă, — fumind arogat ,şi amneînd vorbe urice trecătorilor — ori la cafenea, cu o ceaşcă de cafea de mult răcită în faţă .Intreţinlnd conversaţii gălăgioase şi iară conţinut, încă de departe îi trădează îmbrăcămintea, băieţii, poartă pantaloni dangatezi, decoloraţi sau soioşi (după „gust"), cămăşi înflorate, păr lung şi nepieptănat; fetele, bineînţeles, minijupe (n-au aliat că nu mai sînt la modă) breton lung şi straturi groase de sulemenea pe fată. Cînd îi rogi să vorbească ceva mai încet te privesc pe sub sprîncene, cu o uimire ironică şi izbucnesc în ris. Se cred grozavi, irezistibili, deştepţi şa o analiză mai atentă îşi dau arama pe faţă. Sunt, după expresia poetului, „goi de suflet“. Dincolo de nume de actori, texte searbede de muzică uşoară, eventual sport, creierul lor n-a mai înregistrat nimic, întrebaţi-i de Einstein, Sartre, Garaudy, Barnard — vor ridica din umeri a neştiinţă şi nepăsare: „Ce ai cu mine dom’le ? Ce mă interesează pe mine Einstein al dumitale ?" Va spune cineva că sunt inofensivi şi deci nu merită să-şi apleci atenţia asupra persoanei lor, inofensivi ? Sub aspect penal, poate. Dar faptul că sunt purtătorii unei mentalităţi străine idealurilor societăţii noastre le dă caracterul de indivizi asociali. Să analizăm, cu ajutorul opiniilor câtorva tineri luaţi la întîmplare, comportarea lor. V. AVRAM (Continuare în pag a 3-a) cu II INTERVIUL CAPITOL ILCĂ DEFICITAR: IOMO Munca educativă a sindicatelor în sprijinul producţieiI Recenta plenară a Consiliului judeţean al sindicatelor a analizat, în profunzime, activitatea de pînă acum în diferitele sectoare ale muncii sindicale, condiţiile existente, stabilind şi sarcinile de perspectivă. Am reţinut din analiza făcută ca şi din expunerea la plenară a tovarăşului Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., o idee fundamentală care scoate în evidenţă principalul obiectiv al muncii sindicale : „Realizarea integrală a sarcinilor de plan constituie un mare imperativ al activităţii noastre sindicale !". Interesîndu-ne de felul în care se reflectă acest deziderat şi în cadrul muncii cultural-educative, am solicitat opinia tovarăşului Orbán Béla, membru în Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor. — Din păcate, activitatea sindicatelor a rămas de imulte ori deficitară la acest capitol. S-a acţionat sporadic, la întâmplare şi deci, de multe ori fără eficienţă. Menirea organizaţiilor sindicale este de a fi, mereu în centrul activităţii economice, de a semnala anumite deficienţe şi a lua măsuri organizatorice sau educative pentru înlăturarea acestora, la momentul oportun. Numai aşa se va realiza acea legătură trainică, ce trebuie să existe între producţie şi munca educativă desfăşurată de organizaţiile sindicale. — Probabil că toate aceste lucruri se vor discuta amănunţit, la apropiatul instructaj cu activul cultural. — Desigur. Acest moment va marca, de altfel, punctul de plecare al viitoarei noastre activităţi, pe care o vrem la înăl-, .Urnea cerinţelor actuale. Vor fi convocate atunci toate cadrele care, pe linie de sindicat, sînt direct răspunzătoare de munca culturală : comisia culturală a Consiliului sindical judeţean, toate comisiile culturale ale consiliilor municipal şi orăşeneşti, responsabilii Interviu consemnat de C. MERLAU (Continuare în pag . 3-a)