Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-18 / nr. 515
Pfkt. 2 DUMINICĂ, 19 octombrie PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.40 Maraton în cheia Sol. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Muzică uşoară. 13.30 Cine ştie câştigă. Terna Molière. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Ora veselă. Jurnalul satiric. „Scurt pe doi"— emisiune de Ion Dianu. Redactor Stelian Pop. 16.00 Transmisiune sportivă. Repriza a II-a a meciului de fotbal Dinamo Bucureşti — Universitatea Craiova. 18.30 Program realizat de radio Vacanţa. 19.00 Gazeta Radio. 19.20 Solişti de muzică uşoară: Margareta Pîslaru, Orietta Berti, Dan Spătaru şi Jacques Brel. 20.10 Muzică de cafe-concert. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Romanţe interpretate de Ştefan Lăzărescuşi violonistul Ionel Banu. 21.15 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv .22.30 Orchestra Electrecord. 22.40 Cavalcada ritmurilor. Revistă radiofonică de muzică uşoară redactată de George Limbăşanu şi Ion Barta. PROGRAMUL II 7.00 Cântec şi joc. 7.15 Muzică uşoară. 7.30 Sumarul presei. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. „Unchii călătorului prin veacuri" — scenariu de Radu Nor. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.10 Caleidoscop muzical. 13.30 Varietăţi muzicale. 14.05 Albumul vocilor celebre — Maria Eggert şi Peter Anders. 14.30 Melodii de succese. 15.00 Muzică populară. 15.45 Parada vedetelor. 16.30 Muzică populară. 17.00 Muzică de promenadă. 17.15 Din înregistrările Măriei Tănase. 17.30 Caravana fanteziei. 19.20 Teatru scurt. Premiera „Anod şi Decibela" de M. Caranfil. 20.00 Muzică de dans. 21.20 Muzică populară. 21.40 Dansaţi cu noi. 23.05 Festivalulmuzical international „Salzburg 1969". Ştiinţa în ■ ■■ — toată lumea CONDUCERE AUTO AUTOMATĂ Congestionarea circulaţiei va trebui să ducă, în cele din urmă, la un sistem de control în care hotărîrile să fie luate din mîna conducătorului auto individual — cu alte cuvinte, îl va înlocui o maşină de calcul. Ce va însemna aceasta pentru conducătorul auto mediu o arată în revista „Mechanical Engineering", din S.U.A., doi ingineri americani George Bierman și John Hain. In primul rînd, vehiculele vor fi astfel proiectate încît dispozitive electrice să regleze sistemul de accelerare și frînare. Motorul de ardere internă va putea fi menţinut, dar maşinile prevăzute cu agregate de propulsie electrică vor avea un avantaj evident. Un circuit de control va fi inserat în şosea. , Vehiculele vor fi duse la o rampă de verificare, unde sistemul automat va intra în acţiune. Fiecare vehicul va fi apoi supus unui scurt test automat de accelerare, decelerare şi conducere, la care va trebui să răspundă în limitele prestabilite. Dacă nu va răspunde în mod corespunzător, vehiculul va fi respins şi conducătorul se va adresa unei staţiuni de serviciu, care să pună maşina la punct. Dacă va fi acceptată, conducătorul va apăsa doar pe un buton de pe tabloul de bord pentru a indica destinaţia. Apoi se va reaşeza pe locul său şi va începe lectura ziarului. Maşina va fi dusă la o rampă de intrare şi la momentul potrivit accelerată spre autostradă. După aceasta, ea se va îndrepta fără întrerupere spre destinaţia , sa, dacă nu intervine un accident. în cazul unui asemenea accident, conducătorul va trebui să pună de o parte ziarul şi să apese pe un baton special. Aceasta va determina vehiculul să părăsească şoseaua şi va informa o staţie de reparaţii apropiată că are nevoie de ajutor. Dacă maşina explodează sau se imobilizează, celelalte autovehicule vor fi astfel dirijate încât să o ocolească. Presupunând că nu se iveşte nici un deranjament, vehiculul va sosi la locul de destinaţie unde va fi dus la o rampă de ieşire. Aici, conducătorul se va da jos şi maşina va fi parcată automat, sau el se va putea urca din nou şi porni mai departe. O lipsă a acestui sistem este că deîndată ce conducătorul şi-a ales destinaţia, el nu poate opta pentru alta decit apăsînd pe butonul pentru cazuri extraordinare. Vehiculele vor continua să fie proiectate în vederea unui confort și unor performante ridicate, dar viteze mari nu vor mai fi necesare pe autostrăzile automatizate. O viteză de mers de 50 mile va fi suficientă și vehiculele vor păstra între ele distante de cra. 100 picioare. —• La cel de-al IX-lea Concurs, parcurgind fază după fază, intr-o impresionantă manifestare a celor mai autentice comori artistice româneşti şi ale naţionalităţilor colocuitoare, artiştii amatori din patria noastră şi-au dovedit încă o dată măiestria interpretării, simbolizînd cu vioiciune şi patos frumuseţea cîntecelor şi dan'■ surilor acestui rodnic pământ. Acum cinci nu s-au stins încă ecourile concursului, ansamblul de estradă ,,Siculus" al Comitetului municipal al U.T.C. din oraşul Odorheiu Secuiesc îşi continuă activitatea cu multă însufleţire. Înfiinţat în martie 1968 din iniţiativa Comitetului municipal U.T.G., aprezentat pina acum 130 de spectacole în judeţele Harghita, Mureş, Covasna şi Satu Mare, în faţa a peste 55.000 de spectatori. Ansamblul a prezentat spectacole de gală în cinstea celei de-a 25-a aniversări a patriei noastre, cit şi cu diferite alte ocazii. Acest scurt istoric oferă imaginea activităţii ansamblului, care, deşi tînăr, dovedeşte de pe acum o deplină maturitate. Mişcarea artistică pe care o desfăşoară, bogată în semnificaţii, înregistrează un multilateral conţinut social şi cultural, convingând prin autenticitate. Astfel, dintre cei 8 solişti ai ansamblului, Szabó Edith, funcţionară, a cîştigat premiul 1 şi trofeul ,,Bradul de argint"la concursul de muzică uşoară cu acelaşi nume, care s-a desfăşurat la Miercurea-Ciuc anul acesta, iar Csömör Iosif, tehnician, a ocupat locul III la festivalul de muzică uşoară „Lacul Ursu", care a avut loc in acest an la Sovata. Tot la concursul ,,Bradul de argint", concurs la care au participat formaţii din judeţele Mureş, Neamţ, Covasna şi Braşov, orchestra ansamblului s-a clasat pe locul ţii. „Ne străduim să fim exponenţii unei arte vitale, în măsura în care programele oferite spectatorilor aspiră şi reuşesc să dezvăluie aspecte inedite ale lumii contemporane" — afirma tovarăşul Csiszár Anton, regizorul şi scenograful acestui ansamblu. Tinerii dornici de a-şi afirma aptitudinile muzicale şi interpretative, găsesc un sprijin efectiv în permanenta îndrumare a tovarăşului Banu Nicolae, profesor de muzică şi conducător al ansamblului. Cele mai recente manifestări au avut loc cu prilejul Zilei recoltei, în oraşul Odorheiu Secuiesc, fapt care dovedeşte din nou integrarea ansamblului „Siculus" în actualitate. Pe lingă spectacolele de estradă pe care le vor susţine în oraşele Mediaş, Braşov, Sfîmtu Gheorghe şi Tg. Secuiesc, ansamblul pregăteşte o comedie muzicală intitulată „Locuinţă de burlac" de Kisfalussy Bálint, a cărei premieră se preconizează pentru sfîrşitul acestei luni. Aceste fapte reflecta permanenta preocupare de fructificare a efortului depus în realizarea unor programe artistice de calitate, cit şi a îmbogăţirii continue a repertoriului. Ansamblul ,, Siculus" înmănunchează acele valenţe conforme cu spiritul artei moderne şi cu sensibilitatea artistică de azi a mişcării de amatori. M. FLORIN Laureaţi ai celui de al IX-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori ÎMPLINIRI dia DUMINICĂ, 19 octombrie 8.30 Deschiderea emisiunii. Pentru şcolari. La şase paşi de o excursie. 10.30 Ora satului. Urgenţe pe agenda lucrărilor agricole — ediţie specială. 11.35 Concert simfonic. Orchestra simfonică a Filarmonicii din Boston. Dirijor Charles Munch. 12.00 De strajă patriei. In întîmpinarea Zilei Forţelor noastre armate. 16.55 Gaudeamus. Film documentar. 17.15 Maiorul Vifor (IV) — film serial, producţie a studiourilor sovietice, 18.00 Realitatea ilustrată — magazin duminical. 19.00 Cîntec şi joc din Hunedoara. 19.30 Telejurnalul de seară. Ediţie speciala — actualitatea economică 20.15 Film cu trei stele. Călăreţul singuratic. 21.55 . Reportaj. 22.10 Turneu muzical cu Gică Petrescu 22.40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.55 Telesport. ■ maselor. Printre cei mai Irrrrrr. fi IEducarea comunistă a tineretului Toată lumea este din ce în ce mai îndreptăţită să creadă, după rezultatele obţinute în ultima vreme, că şi în judeţul nostru activitatea cultural-educativa a început să se pună solid pe picioare! Intr-adevăr, în sezonul care a trecut s-a făcut simţită în domeniul culturii de masă, o creatoare efervescenţă, premisă a statornicirii unor noi coordonate de dezvoltare a vieţii spirituale harghitene, înfăptuirea concretă a orientării şi organizării activităţii cultural-artisticice, în condiţiile actuale, este determinată în primul rînd de competenţa şi capacitatea directori-I lor căminelor culturale; reuşita deplină însă trebuie legată obligatoriu de participarea activă şi efectivă a tuturor factorilor interesaţi în instruirea şi educarea căminelor culturale de la comune şi sate, trebuie să se numere tinerii. In cele mai multe cazuri, în judeţul nostru, se realizează această participare a tinerilor la activitatea cotidiană a căminelor culturale. Este suficient să parcurgem listele membrilor formaţiilor artistice ale căminelor, şi vom vedea că majoritatea acestora au vîrsta între 15 şi 25 de ani. Şi este firesc să fie aşa. Tinereţea îşi exprimă visurile ei îndrăzneţe şi în cîntec şi în joc. Dar se întîmplă şi altflul! Ziarele locale ne aduc la cunoştinţă şi unele manifestări reprobabile săvîrşite de tineret: acte de huliganism, indisciplină la locul de muncă etc. Ne punem întrebarea: este suficientă colaborarea cu organizaţiile de tineret (aşa cum de altfel se face la noi) numai în planul activităţilor artistice? Răspundem cu toată tăria: NU! Activităţile culturale trebuie să fie nu numai distractive ci şi educative (de fapt în primul rînd educative!). Ceea ce am vrea să subliniem se referă la nenumăratele posibilităţi care ne stau la îndemînă în ceea ce priveşte colaborarea aşezămintelor culturale cu organizaţiile de tineret. A existat, există şi în prezent, o slabă colaborare între aşezămintele culturale şi organizaţia U.T.C. din unele comune. Trebuie însă să subliniem că (cu cîteva excelaţii, vreo două-trei comune), lipseşte o coordonare de perspectivă a eforturilor, nu sunt precizate obiectivele mari ale conlucrării, totul desfăşurîndu-se empiric, la întâmplare, neacordîndu-se atenţia cuvenită problemelor majore. Planurile de muncă ale căminelor culturale cuprind o tematică săracă. Mai trebuie reţinut şi faptul că între plan şi realizarea obiectivelor propuse nici în cele mai fericite cazuri nu se constată o identitate deplină (aspect clar al formalismului în muncă). Nu pentru că s-ar face, să zicem, altceva mai bun ci dimpotrivă. Concluzia vine de la sine : plan de muncă sărac —activitate săracă! Întrucît tinerețea este vîrsta definirii personalităţii, trebuie promovate şi organizate activităţi în raport cu preocupările, preferinţele şi pasiunile fiecărei categorii de tineri. Prea puţine sînt instituţiile culturale săteşti (şi am adăuga şi orăşeneşti) care să fi desfăşurat o activitate susţinută, metodică, pe linia satisfacerii diferenţiate a opţiunilor tinerimii, însă pentru a cunoaşte gusturile, preferinţele tinerilor, trebuie să întreprinzi anchete, cercetări, sondaje, ceea ce la noi în judeţ nu s-a făcut deloc. Iată dar izvorul practicării unor forme de activitate învechite, nepotrivite pentru tineretul zilelor noastre. Considerăm că întreprinderea unei asemenea anchete ar trebui să fie pornită chiar de Comitetul judeţean U.T.C. (care are şi cadre pregătite pentru aceasta). Rezultatele obţinute ar fi extrem de utile, atît pentru munca de U.T.C., ca atare, servind ca un ghid de excepţională importanţă şi pentru activiştii culturali. Sunt organizate pe lingă " căminele culturale" unele cercuri de amatori. Sînt însă ele suficiente pentru multitudinea de probleme care îi preocupă pe tinerii noştri ? Suntem convinşi — realitatea o confirmă — că pe unii îi interesează aspecte variate din cîmpul vast al artei, alţii sunt interesaţi de diverse probleme ale ştiinţei, pe linii îi preocupă sportul, mulţi vor să înveţe limbi străine, alţii sunt pasionaţi filatelişti, fotografi, iubitori ai muzicii ,etc., etc. Ne aflăm aşadar în faţa unei întinse arii de preocupări a căror satisfacere depinde în primul rînd de modul cum îşi concepe căminul cultural activitatea, de sprijinul pe care îl acordă organizaţiile de tineret. Organizaţiile de tineret ar trebui să fie chiar iniţiatorii unor cercuri cu tematică variată iniţiative care nu trebuie să rămînă doar în sarcina aşezămintelor culturale. Se pot şi trebuie să se organizeze şi la sate, cercuri de literatură, de muzică, artă, foto, filatelie etc. Activitatea în aceste cercuri va constitui un bun prilej pentru tineri de a-şi petrece timpul liber intr-un mod , cit mai plăcut şi util. In cadrul acestor forme se pot găsi numeroase prilejuri , de educare a conştiinţei fiecăruia pe făgaşul sănătos al moralei comuniste. L. BALÁZS, inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Harghita I I I Un obiectiv comun al aşezămintelor culturale şi al organizaţiilor U.T.C INFORMAŢIA harghitei Pe ecrane Un film nu trebuie să fie numai o competiţie între posibilităţile de percepţie ale spectatorului şi peliculă, ci şi o contribuţie esenţială de depăşire a destinelor celei de a şaptea arte şi, în general, a genului abordat. Comedia lui Dino Risi nu depăşeşte mijloacel unui meşteşug iscusit, cu multe şi năstruşnice abilităţi. Jocul regizorului este făcut, totuşi, cu degajament şi cu fantezie, resursele parodiei fiind utilizate fără zgîrcenie, adesea neţinîndu-se cont de insolitul pe care-l aduc. Tensiunea comico-fragitării disperate a lui (ino Manfredi, despărţit „fatal" de iubirea lui, toate sunt concretizate in gaguri savuroase, o schijă comică aparte, unele dintre ele de umplutură, dar subordonate ideii scenariului. Tatăl Creolei, reprezintă un tip specific micii burghezii italiene, pasionat, iară perspectivă, de cultură, totodată preocupat de căsătoria fiicei lui intr-un mod onorabil, ca unic mijloc de evadare intr-alt mediu de viată. „Frizerul“ Nino Manfred se dovedește a fi un dotat actor de comedie, care, ca intr-o cursă cu obstacole, aleargă în căutarea fericirii pierdute, totale de iluzorie, ca și existenta sa. Episodul cel mai închegat al filmului este, fără îndoială ,acela al prin- zului in casa surdo-mutului. Și de această dată, Ugo Tognazzi dă dovadă de o disponibilitate gestică și de o mimică remarcabilă realizînd un surdo-mut autentic. Secventele în care , cei doi îndrăgostiţi îşi fac înflăcărate declaraţii de iubire, chiar sub ochii solului înşelat, care nu-i poate auzi, dau o volubilitate marcantă „discuţiei“ in trei: Tognazzi (surdomutul) — Manfredi — Pamela Tiffin. Ne int Unim cu o Pamela Tiffin Intr-un rol consimii cu dezinvoltură, într-o suită de şarade comico-absurde, amplificate Pluteşte peste film un abur de duioşie, care-i îmbogăţeşte subiectul, mai coriticîndu-i situaţiile comice. Dragostea celor doi, în complexele posibilului şi imposibilului, cu regăsirea şi numirea lor în final, stîrneşte nostalgii tipice unei asemenea producţii. Efectul comic îşi găseşte soluţionarea nu mai toate episoadele Ulmului, dar organismul parodiei suferă de neadincire. Conflictele se dezlănţuie între individ şi mediu, între aspiraţia spre fericire şi inerţia unei societăţi insensibile, dar Dino Risi nu încearcă, decit la suprafaţă, parodia acestei lumi. FLORIN MANEA că, creată de secvenţele sinuciderii celor doi eroi principali, cit şi echivocul aşteptărilor, al căii- Creola, ochii-ţi ard ca flacăra 99 99 MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita": Creola, ochii-ţi ard ca flacăra, film italian, în culori. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod”: Tata, film maghiar. GHEORGHENI — Cinematograful „Mi Am două mame şi doi taţi, film iugo şi culori. • TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Misiune extraordinară, film sovietic. CRISTURU SECUIESC Cinematograph „Progresul": Pipere, film austriaco-cehoslovac, în culori, cinemascop. GÂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Un delict aproape perfect, film italo-francez, în culori. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Femeile, film sovietic, cinemascop. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Careta verde, film sovietic, în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Apoi s-a născut legenda, film românesc, în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Armata codobaturilor din nou in acţiune, film sovietic, cinemascop. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Virstele omului, film românesc, în culori. PRAID — Cinematograful Sătesc: Am două mame şi doi taţi, film iugoslav. Cu începere de la 15 octombrie a. c. programul matineurilor la cinematograful din oraşul Miercurea-Ciuc este următorul : în zilele de marţi şi vineri, filmele vor mia cu începere de la ora 10, iar duminica cu începere de la ora 9. orita". av, în Dragostea eroilor, începută în momentul festinului rustic, se ţese intr-o idilă comică in ambianţa copleşitoare a unei lumi accidentate de moravuri învechite şi neputinţă. Fiecare personaj este de o sensibilitate actoricească exuberantă. Disonanţa caracterelor personajelor este reliefată totdeauna de mina sigură a unui meșter, scenele burlesc-ironice croind o explozie de ilaritate In lant- LOTO Rezultatele tragerii din 17 octombrie a.C. : Extragerea 1: 52, 78, 90, 41, 33, 89, 68, 5, 63, 22, 62, 60. Fond de premii : 540,896 lei. Extragerea a II-a: 78, 26, 75, 34. Foind de premii: 282,891 lei. ANUL II, nr. 515 EREN '69 Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale Ce v-a plăcut mai mult în expoziţie? O anchetă printre vizitatori pe tema „Ce v-a plăcut mai mult în expoziţie" este concludentă în ce priveşte ecoul profund pe care-l are în masele largi de cetăţeni această grandioasă manifestare. Dacă insă în unanimitatea lor, cei intervievaţi îşi exprimă admiraţia, entuziasmul pentru reuşita prezentării, varietatea şi calitatea exponatelor, monumentalitatea unor maşini şi instalaţii, fineţea execuţiei produselor textile, a mobilelor sau a unor produse de artizanat, mai dificil este cînd îi pui în dilema să se pronunţe asupra unui singur exponat sau chiar a unui grup de exponate. Răspunsul sună aproape invariabil : „Mi-au plăcut exponatele din sectorul X, dar nu mai puţin mi-au plăcut exponatele din sectorul Y sau Z. Mai simplu merg lucrurile cu specialiştii şi tehnicienii care sunt mai precişi în răspunsuri ca şi de altfel în preferinţe. Şi acum să dăm cuvîtntul interlocutorilor m noştri: TIPARU TRANDAFIR, mecanic de întreţinere la I.M.A. Ruşelu: „Ca specialist în meseria pe care o practic mi-a plăcut în deosebi tractorul S—1300 care poate executa mai multe tipuri de lucrări agricole, este admirabil conceput din punct de vedere tehnic şi este foarte uşor de condus". GHIŢU ION, tractorist. Ialomiţa : „Ca unul care am lucrat pe bătrînul tractor I.A.R. ce ar putea să mă impresioneze mai mult dacă nu tractoarele moderne şi de mare productivitate LT—650 şi U—651 ?" VIRÁG IOSIF, preşedintele cooperativei meşteşugăreşti „Timiş" din Timişoara : „Dacă ar fi să răspund în numele beneficiarilor noştri în baza scrisorilor de mulţumire şi apreciere pe care le primim, aş spune că le-au plăcut instrumentele muzicale, electropompele de uz casnic şi industrial prezentate şi în expoziţie. In ce mă priveşte mi-a plăcut mult maşina de frezat şi şlefuit expusă în pavilionul central, maşină pe care de altfel mă gîndesc s-o achiziţionez şi pentru cooperativa noastră". I.OBACI ECATERINA, profesoară la o școală medie din Leningrad : „Mie mi-au plăcut enorm garniturile de mobilă expuse. De altfel trebuie să subliniez că aceste produse sunt foarte apreciate la noi." Jurnal pionieresc La Topliţa... Soare de toamnă pe meleagurile topliţene... Elevii Şcolii generale nr. 3 din Călimănel-Topliţa au trăit momente de neuitat. Recent a avut loc festivitatea prilejuită de două evenimente: ieşirea din pionierat a elevilor din clasa a Vlli-a, şi primirea în rîndurile organizaţiei a celor mai buni elevi din clasa a II-a. La adunare, în prezenţa tuturor cadrelor didactice, într-o atmosferă solemnă, noii pionieri au depus jurămîntul: „voi învăţa şi voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al patriei mele. Republica Socialistă România, voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti, voi fi credincios poporului şi Partidului Comunist Roman". Festivitatea s-a Încheiat cu un program artistic prezentat de elevii clasei a Vlll-a. E. HIRIŞCĂU, corespondent ...şi Gălăuţaş La Gălăuţaş, in sala clubului din localitate a avut loc zilele trecute o festivitate, prilejuită de acelaşi eveniment : ieşirea din rîndul pionierilor a elevilor din clasa a Vlll-a. Organizată deconducerea unităţii de pionieri de la Şcoala generala — comandant profesorul Duşa Constantină, această sărbătoare a fost prilejul trecerii în revista a celor mai interesante şi atractive acţiun pioniereşti desfăşurate in ultimii ani Predind ştafeta însemnelor pioniereşti, eleva Elena Tălăban a spus: „Suntem profund emoţionaţi în aceste clipe de neuitat, cînd pășim intr-o nouă etapă de activitate școlară. Ne angajăm în fața partidului, în fața profesorilor, părinților și colegilor noș. Irî să muncim cu mai multă rîvnă pentru pregătirea noastră viiloare". N. NATEA corespondent