Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-18 / nr. 515

Pfk­t. 2 DUMINICĂ, 19 octombrie PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45­­ Drag mi-e jocul românesc. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilus­trate muzicale. 9.00 Ra­­diomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră coti­diană. 9.40 Maraton în cheia Sol. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radio­jurnal. Sport. 13.15 Muzi­că uşoară. 13.30 Cine ştie câştigă. Terna Molière. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Ora veselă. Jurna­lul satiric. „Scurt pe doi"­­— emisiune de Ion Dia­­nu. Redactor Stelian Pop. 16.00 Transmisiune spor­tivă. Repriza a II-a a meciului de fotbal Dina­mo Bucureşti — Univer­sitatea Craiova. 18.30 Program realizat de ra­dio Vacanţa. 19.00 Gazeta Radio. 19.20 Solişti de muzică uşoară: Margare­ta Pîslaru, Orietta Berti, Dan Spătaru­ şi Jacques Brel. 20.10 Muzică de cafe-concert. 20.20 Emi­nesciana. 20.25 Zece me­lodii preferate. 21.00 Ro­manţe interpretate de Ştefan Lăzărescu­­şi violo­nistul Ionel Banu. 21.15 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Pano­ramic sportiv .22.30 Or­chestra Electrecord. 22.40 Cavalcada ritmurilor. Re­vistă radiofonică de mu­zică uşoară redactată de George Limbăşanu şi Ion Bar­ta. PROGRAMUL II 7.00 Cântec şi joc. 7.15 Muzică uşoară. 7.30 Su­marul presei. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. „Unchii călătorului prin veacuri" — scenariu de Radu Nor. 9.00 Avanpre­mieră cotidiană. 9.10 Ca­leidoscop muzical. 13.30 Varietăţi muzicale. 14.05 Albumul vocilor celebre — Maria Eggert şi Peter Anders. 14.30 Melodii de succese. 15.00 Muzică populară. 15.45 Parada vedetelor. 16.30 Muzică populară. 17.00 Muzică de promenadă. 17.15 Din în­registrările Măriei Tăna­­se. 17.30 Caravana fante­ziei. 19.20 Teatru scurt. Premiera „Anod şi Deci­­bela" de M. Caranfil. 20.00 Muzică de dans. 21.20 Muzică populară. 21.40 Dansaţi cu noi. 23.05 Fes­tivalul­­muzical internatio­nal „Salzburg 1969". Ştiinţa în ■ ■■ — toată lumea CONDUCERE AUTO AUTOMATĂ Congestionarea circu­laţiei va trebui să ducă, în cele din urmă, la un sistem de control în ca­re ho­tărîrile să fie lua­te din mîna conducă­torului auto individual — cu alte cuvinte, îl va înlocui o maşină de cal­cul. Ce va însemna a­­ceasta pentru conducăto­rul auto mediu o arată în revista „Mechanical Engineering", din S.U.A., doi ingineri americani George Bierman și John Hain. In primul rînd, vehi­culele vor fi astfel pro­iectate încît dispozitive electrice să regleze sis­temul de accelerare și frînare. Motorul de ar­dere internă va putea fi menţinut, dar maşi­nile prevăzute cu agre­gate de propulsie elec­trică vor avea un avan­taj evident. Un circuit de control va fi inserat în şosea. , Vehiculele vor fi dus­e la o rampă de verificare, unde sistemul automat va intra în acţiune. Fie­care vehicul va fi apoi supus unui scurt test automat de accelerare, decelerare şi conducere, la care va trebui să răspundă în limitele prestabilite. Dacă nu va răspunde în mod cores­punzător, vehiculul va fi respins şi conducătorul se va adresa unei sta­ţiuni de serviciu, care să pună maşina la punct. Dacă va fi acceptată, conducătorul va apăsa doar pe un buton de pe tabloul de bord pentru a indica destinaţia. A­­poi se va reaşeza pe locul său şi va începe lectura ziarului. Maşina va fi dusă la o rampă de intrare şi la momentul potrivit ac­celerată spre autostradă. După aceasta, ea se va îndrepta fără întrerupe­re spre destinaţia , sa, dacă nu intervine un accident. în cazul unui asemenea accident, con­ducătorul va trebui să pună de o parte ziarul şi să apese pe un baton special. Aceasta va de­termina vehiculul să pă­răsească şoseaua şi va informa o staţie de re­paraţii apropiată că are nevoie de ajutor. Dacă maşina explodează sau se imobilizează, celelal­te autovehicule vor fi astfel dirijate încât să o ocolească. Presupunând că nu se iveşte nici un deranja­ment, vehiculul va so­si la locul de destinaţie unde va fi dus la o ram­pă de ieşire. Aici, con­­ducătorul se va da jos şi maşina va fi parcată automat, sau el se va putea urca din nou şi porni mai departe. O lipsă a acestui sis­tem este că deîndată ce conducătorul şi-a ales destinaţia, el nu poate opta pentru alta decit apăsînd pe butonul pen­tru cazuri extraordinare. Vehiculele vor continua să fie proiectate în ve­derea unui confort și u­­nor performante ridica­te, dar viteze mari nu vor mai fi necesare pe autostrăzile automatiza­te.­ O viteză de mers de 50 mile va fi suficientă și vehiculele vor păstra între ele distante de cra. 100 picioare. —­­• La cel de-al IX-lea Concurs, parcurgind fa­ză după fază, intr-o im­presionantă manifestare a celor mai autentice co­mori artistice româneşti şi ale naţionalităţilor co­­l­ocuitoare, artiştii a­­matori din patria noas­tră şi-au dovedit încă o dată măiestria interpre­tării, simbolizînd cu vioi­­ciune şi patos frumu­seţea cîntecelor şi dan­­'■ surilor acestui rodnic pă­mânt. Acum cinci nu s-au stins încă ecourile con­cursului, ansamblul de estradă ,,Siculus" al Co­mitetului municipal al U.T.C. din oraşul Odor­­heiu Secuiesc îşi conti­nuă activitatea cu mul­tă însufleţire. Înfiinţat în martie 1968 din iniţiativa Comitetu­lui municipal U.T.G., a­­prezentat pina acum 130 de spectacole în judeţe­le Harghita, Mureş, Co­­vasna şi Satu Mare, în faţa a peste 55.000 de spectatori. Ansamblul a prezentat spectacole de gală în cinstea celei de-a 25-a aniversări a patriei noas­tre, cit şi cu diferite al­te ocazii. Acest scurt istoric o­­feră imaginea activităţii ansamblului, care, deşi tînăr, dovedeşte de pe acum o deplină maturi­tate. Mişcarea artistică pe care o desfăşoară, bo­gată în semnificaţii, în­registrează un multilate­ral conţinut social şi cultural, convingând prin autenticitate. Astfel, dintre cei 8 so­lişti ai ansamblului, Sza­bó Edith, funcţionară, a cîştigat premiul 1 şi tro­feul ,,Bradul de argint"­­la concursul de muzică uşoară cu acelaşi nume, care s-a desfăşurat la Miercurea-Ciuc anul a­­cesta, iar Csömör Iosif, tehnician, a ocupat locul III la festivalul de mu­zică uşoară „Lacul Ur­­su", care a avut loc in acest an la Sovata. Tot la concursul ,,Bradul de argint", con­curs la care au participat formaţii din judeţele Mureş, Neamţ, Covasna şi Braşov, or­chestra ansamblului s-a clasat pe locul ţii. „Ne străduim să fim exponenţii unei arte vi­tale, în măsura în care programele oferite spec­tatorilor aspiră şi reu­şesc să dezvăluie aspec­te inedite ale lumii con­temporane" — afirma to­varăşul Csiszár Anton, re­gizorul şi scenograful a­­c­est­ui ansamblu. Tinerii dornici de a-şi afirma aptitudinile mu­zicale­ şi interpretative, găsesc un sprijin efectiv în permanenta îndruma­re a tovarăşului Banu Nicolae, profesor de mu­zică şi conducător al ansamblului. Cele mai recente ma­nifestări au avut loc cu prilejul Zilei recoltei, în oraşul Odorheiu Se­­cuiesc, fapt care dove­deşte din nou integra­rea ansamblului „Sicu­lus" în actualitate. Pe lingă spectacolele de estradă pe care le vor susţine în oraşele Mediaş, Braşov, Sfîmtu Gheorghe şi Tg. Secu­iesc, ansamblul pregă­teşte o comedie muzica­lă intitulată „Locuinţă de burlac" de Kisfalussy Bálint, a cărei premieră se preconizează pentru sfîrşitul acestei luni. Aceste fapte reflecta permanenta preocupare de fructificare a efortu­lui depus în realizarea unor programe artistice de calitate, cit şi a îm­bogăţirii continue a re­pertoriului. Ansamblul ,, Siculus" înmănunchează acele va­lenţe conforme cu spiri­tul artei moderne şi cu sensibilitatea artistică de azi a mişcării de ama­tori. M. FLORIN Laureaţi ai celui de al IX-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori ÎMPLINIRI dia DUMINICĂ, 19 octombrie 8.30 Deschiderea emi­siunii. Pentru şcolari. La şase paşi de o excursie. 10.30 Ora satului. Urgen­ţe pe agenda lucrărilor agricole — ediţie specia­lă. 11.35 Concert simfo­nic. Orchestra simfonică a Filarmonicii din Boston. Dirijor Charles Munch. 12.00 De strajă patriei. In întîmpinarea Zilei For­ţelor noastre armate. 16.55 Gaudea­mus. Film documentar. 17.15 Maiorul Vifor (IV) — film serial, producţie a studiourilor sovietice, 18.00 Realitatea ilustra­tă — magazin duminical. 19.00 Cîntec şi joc din Hunedoara. 19.30 Telejur­nalul de seară. Ediţie speciala­ — actualitatea economică 20.15 Film cu trei stele. Călăreţul sin­guratic. 21.55 . Reportaj. 22.10 Turneu muzical cu Gică Petrescu 22.40 Te­lejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.55 Telesport. ■ maselor. Printre cei mai Irrrrrr. fi IEducarea comunistă a tineretului Toată lumea este din ce în ce mai îndreptăţi­tă să creadă, după re­zultatele obţinute în ul­tima vreme, că şi în ju­deţul nostru activitatea cultural-educativa a în­ceput să se pună solid pe picioare! Intr-adevăr, în sezonul care a trecut s-a făcut simţită în dome­niul culturii de masă, o creatoare efervescenţă, premisă a statornicirii u­­nor noi coordonate de dezvoltare a vieţii spiri­tuale harghitene, înfăptuirea concretă a orientării şi organizării activităţii cultural-artistic­­­ice, în condiţiile actuale, este determinată în pri­mul rînd de competenţa şi capacitatea directori-I lor căminelor culturale; reuşita deplină însă trebuie legată obligato­riu de participarea acti­vă şi efectivă a tuturor factorilor interesaţi în instruirea şi educarea căminelor culturale de la comune şi sate, trebuie să se numere tinerii. In cele mai multe cazuri, în judeţul nostru, se reali­zează această participa­re a tinerilor la activi­tatea cotidiană a cămi­nelor culturale. Este su­ficient să parcurgem lis­tele membrilor formaţii­lor artistice ale cămi­nelor, şi vom vedea că majoritatea acestora au vîrsta între 15 şi 25 de­ ani. Şi este firesc să fie aşa. Tinereţea îşi expri­mă visurile ei îndrăzne­ţe şi în cîntec şi în joc. Dar se întîmplă şi alt­­flul! Ziarele locale ne aduc la cunoştinţă şi unele manifestări reprobabile săvîrşite de tin­eret: acte de huliganism, indisci­plină la locul de mun­că etc. Ne punem între­barea: este suficientă co­laborarea cu organizaţii­le de tineret (aşa cum de altfel se face la noi) nu­mai în planul activităţi­lor artistice? Răspundem cu toată tăria: NU! Activităţile culturale trebuie să fie nu numai distractive ci şi educati­ve (de fapt în prim­ul rînd educative!). Ceea ce am vrea să subliniem se referă la nenumăratele posibilităţi care ne stau la îndemînă în ceea ce priveşte colaborarea a­­şezămintelor culturale cu organizaţiile de tineret. A existat, există şi în prezent, o slabă colabo­rare între aşezămintele culturale şi organizaţia U.T.C. din unele comu­ne. Trebuie însă să sub­liniem că (cu cîteva ex­celaţii, vreo două-trei co­mune), lipseşte o coordo­nare de perspectivă a e­­forturilor, nu sunt preci­­­zate obiectivele mari ale conlucrării, totul desfă­­şurîndu-se empiric, la în­tâmplare, neacordîndu-se atenţia cuvenită proble­melor majore. Planurile de muncă ale căminelor culturale cuprind o te­matică săracă. Mai tre­buie reţinut şi faptul că între plan şi realizarea obiectivelor propuse nici în cele mai fericite ca­zuri nu se constată o identitate deplină (aspect clar al formalismului în muncă). Nu pentru că s-ar face, să zicem, altceva mai bun ci dimpotrivă. Concluzia vine de la si­ne : plan de muncă să­rac —activitate săracă! Întrucît tinerețea este vîrsta definirii persona­lităţii, trebuie promova­te şi organizate activi­tăţi în raport cu preo­cupările, preferinţele şi pasiunile fiecărei catego­rii de tineri. Prea puţine sînt instituţiile culturale săteşti (şi am adăuga şi orăşeneşti) care să fi des­făşurat o activitate sus­ţinută, metodică, pe li­nia satisfacerii diferen­ţiate a opţiunilor tineri­mii, însă pentru a cu­noaşte gusturile, prefe­rinţele tinerilor, trebuie să întreprinzi anchete, cercetări, sondaje, ceea ce la noi în judeţ nu s-a făcut deloc. Iată dar iz­vorul practicării unor forme de activitate în­vechite, nepotrivite pen­tru tineretul zilelor noas­tre. Considerăm că în­treprinderea unei aseme­nea anchete ar trebui să fie pornită chiar de Co­mitetul judeţean U.T.C. (care are şi cadre pre­gătite pentru aceasta).­ Rezultatele obţinute ar fi extrem de utile, atît pen­tru munca de U.T.C., ca atare, servind ca un ghid de excepţională impor­tanţă şi pentru activiştii culturali. Sunt organizate pe lin­gă " căminele culturale" u­­nele cercuri de amatori. Sînt însă ele suficiente pentru multitudinea de probleme care îi preo­cupă pe tinerii noştri ? Suntem­ convinşi — rea­litatea o confirmă — că pe unii îi interesează as­pecte variate din cîmpul vast al artei, alţii sunt interesaţi de diverse pro­bleme ale ştiinţei, pe li­nii îi preocupă sportul, mulţi vor să înveţe limbi străine, alţii sunt pasio­naţi filatelişti, fotografi, iubitori ai muzicii ,etc., etc. Ne aflăm aşadar în faţa unei întinse arii de preocupări a căror sa­tisfacere depinde în pri­mul rînd de modul cum îşi concepe căminul cul­tural activitatea, de spri­jinul pe care îl acordă organizaţiile de tineret. Organizaţiile de tineret ar trebui să fie chiar ini­ţiatorii unor cercuri cu tematică variată iniţia­tive care nu trebuie să rămînă doar în sarcina aşezămintelor culturale. Se pot şi trebuie să se organizeze şi la sate, cercuri de literatură, de muzică, artă, foto, filate­lie etc. Activitatea în a­­­­ceste cercuri va consti­tui un bun prilej pentru tineri de a-şi petrece tim­pul liber intr-un mod , cit mai plăcut şi util. In ca­drul acestor forme se pot găsi numeroase prilejuri , de educare a conştiinţei fiecăruia pe făgaşul să­nătos al moralei comu­niste. L. BALÁZS, inspector principal al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Harghita I I I Un obiectiv comun al aşezămintelor culturale şi al organizaţiilor U.T.C INFORMAŢIA harghitei Pe ecrane Un film nu trebuie să fie numai o competiţie între posibilităţile de percepţie ale spectatoru­lui şi peliculă, ci şi o contribuţie esenţ­ială de depăşire­ a­­ destinelor celei de a şaptea arte şi, în general, a genului abordat.­­ Comedia lui Dino Risi nu depăşeşte mijloacel unui meşteşug iscusit, cu multe şi năstruşnice abi­lităţi. Jocul regizorului este făcut, totuşi, cu degaja­­ment şi cu fantezie, re­sursele parodiei fiind utilizate fără zgîrcenie, adesea neţinîndu-se cont de insolitul pe care-l aduc. Tensiunea comico-fragi­tării disperate a lui (­ino Manfredi, despărţit „fa­tal" de iubirea lui, toate sunt concretizate in ga­guri savuroase, o schijă comică aparte, unele dintre ele de um­plutură, dar subordonate ideii scenariului. Tatăl Creolei, repre­zintă un tip specific micii burghez­ii italiene, pasio­nat, iară perspectivă, de cultură, totodată preocu­pat de căsătoria fiicei lui intr-un mod onorabil, ca unic mijloc de evadare intr-alt mediu de viată. „Frizerul“ Nino Man­fred­ se dovedește a fi un dotat actor de come­die, care, ca intr-o cursă cu obstacole, aleargă în căutarea fericirii pierdu­te, tot­ale de iluzorie, ca și existenta sa. Episodul cel mai înche­gat al filmului este, fără îndoială ,acela al prin- zului in casa surdo-mutu­­lui. Și de această dată, Ugo Tognazzi dă dovadă de o disponibilitate ges­tică și de o mimică re­marcabilă realizînd un surdo-mut autentic. Secventele în care , cei doi îndrăgostiţi îşi fac înflăcărate declaraţii de iubire, chiar sub och­ii solului înşelat, care nu-i poate auzi, dau o volubi­litate marcantă „discuţiei“ in trei: Tognazzi (surdo­mutul) — Manfredi — Pamela Tiffin. Ne int Un­im cu o Pame­la Tiffin Intr-un rol con­­simii cu dezinvoltură, în­­tr-o suită de şarade co­­mico-absurde, amplificate Pluteşte peste film un abur de duioşie, care-i îmbogăţeşte subiectul, ma­­i coriticîndu-i situaţiile co­mice. Dragostea celor doi, în complexele posi­bilului şi imposibilului, cu regăsirea şi numirea lor în final, stîrneşte nost­­algii tipice unei aseme­nea producţii. Efectul comic îşi găseşte soluţionarea nu mai toate episoadele Ulmului, dar organismul parodiei su­feră de neadincire. Conflictele se dezlăn­ţuie între individ şi me­diu, între aspiraţia spre fericire şi inerţia unei societăţi insensibile, dar Dino Risi nu încearcă, decit la suprafaţă, paro­dia acestei lumi. FLORIN MANEA că, creată de secvenţele sinuciderii celor doi eroi principali, cit şi echivo­cul aşteptărilor, al căii- Creola, ochii-ţi ard ca flacăra 99 99 MIERCUREA-CIUC — Ci­­nematograful „Harghi­ta": Creola, ochii-ţi ard ca flacăra, film italian, în culori. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­­morod”: Tata, film maghiar. GHEORGHENI — Cinematograful „Mi Am două mame şi doi taţi, film iugo şi culori. • TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Misiune extraordinară, film sovietic. CRISTURU SECUIESC Cinematograph „Pro­gresul": Pipere, film austriaco-cehoslovac, în culori, cinemascop. GÂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul": Un de­lict aproape perfect, film italo-francez, în culori. BĂLAN — Cinematograful „Minerul": Femeile, film sovietic, cinemascop. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Careta verde, film sovietic, în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec": Apoi s-a născut legenda, film românesc, în culori. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Armata codobaturilor din nou in acţiune, film sovietic, cinemascop. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Virstele omului, film românesc, în culori. PRAID — Cinematograful Sătesc: Am două mame şi doi taţi, film iugoslav. Cu începere de la 15 octombrie a. c. programul matineurilor la cinematograful din oraşul Mier­curea-Ciuc este următorul : în zilele de marţi şi vineri, filmele vor mia cu începere de la ora 10, iar duminica cu începere de la ora 9. orita". av, în Dragostea eroilor, în­cepută în momentul fes­tinului rustic, se ţese in­tr-o idilă comică in am­bianţa copleşitoare a unei lumi accidentate de moravuri învechite şi ne­putinţă. Fiecare personaj este de o sensibilitate actori­cească exuberantă. Disonanţa caracterelor personajelor este reliefa­­tă totdeauna de mina si­gură a unui meșter, sce­nele burlesc-ironice cro­ind o explozie de ilari­tate In lant- LOTO Rezultatele tragerii din 17 octombrie a.C. : Extragerea 1: 52, 78, 90, 41, 33, 89, 68, 5, 63, 22, 62, 60. Fond de premii : 540,896 lei. Extragerea a II-a: 78, 26, 75, 34. Foind de premii: 282,891 lei. ANUL II, nr. 515 EREN '69 Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale Ce v-a plăcut mai mult în expoziţie? O anchetă printre vizitatori pe tema „Ce v-a plăcut mai mult în expoziţie" este concludentă în ce priveşte ecoul profund pe care-l are în ma­sele largi de cetăţeni această grandioasă mani­festare. Dacă insă în unanimitatea lor, cei in­tervievaţi îşi exprimă admiraţia, entuziasmul pen­tru reuşita prezentării, varietatea şi calitatea ex­ponatelor, monumentalitatea unor maşini şi insta­laţii, fineţea execuţiei produselor textile, a mo­bilelor sau a unor produse de artizanat, mai dificil este cînd îi pui în dilema să se­ pronunţe asupra unui singur exponat sau chiar a unui grup de exponate. Răspunsul sună aproape invariabil : „Mi-a­u plăcut exponatele din sectorul X, dar nu mai puţin mi-au plăcut exponatele din sectorul Y sau Z. Mai simplu merg lucrurile cu specialiş­tii şi tehnicienii care sunt mai precişi în răspun­suri ca şi de altfel în preferinţe. Şi acum să dăm cuvîtntul interlocutorilor m noştri: TIPARU TRANDAFIR, mecanic de întreţinere la I.M.A. Ruşelu: „Ca specialist în meseria pe care o practic mi-a plăcut în deosebi tractorul S—1300 care poate executa mai multe tipuri de lucrări agricole, este admirabil conceput din punct­­ de vedere tehnic şi este foarte uşor de condus". GHIŢU ION, tractorist. Ialomiţa : „Ca unul ca­re am lucrat pe bătrînul tractor I.A.R. ce ar putea să mă impresioneze mai mult dacă nu tractoa­rele moderne şi de mare productivitate LT—650 şi U—651 ?" VIRÁG IOSIF, preşedintele cooperativei meş­teşugăreşti „Timiş" din Timişoara : „Dacă ar fi să răspund în numele beneficiarilor noştri în baza scrisorilor de mulţumire şi apreciere pe care le primim, aş spune că le-au plăcut instrumentele muzicale, electropompele de uz casnic şi industrial prezentate şi în expoziţie. In ce mă priveşte mi-a plăcut mult maşina de frezat şi şlefuit expusă în pavilionul central, maşină pe care de altfel mă gîndesc s-o achiziţionez şi pentru cooperativa noastră". I.OBACI ECATERINA, profesoară la o școală medie din Leningrad : „Mie mi-au plăcut enorm garniturile de mobilă expuse. De altfel trebuie să subliniez că aceste produse sunt foarte apre­­ciate la noi." Jurnal pionieresc La Topliţa... Soare de toamnă pe meleagurile topliţene... Elevii Şcolii generale nr. 3 din Călimănel-To­­pliţa au trăit momente de neuitat. Recent a a­­vut loc festivitatea prilejuită de două eve­nimente: ieşirea din pionierat a elevilor din clasa a Vlli-a, şi pri­mirea în rîndurile or­ganizaţiei a celor mai buni elevi din clasa a II-a. La adunare, în prezenţa tuturor cadre­lor didactice, într-o atmosferă solemnă, noii pionieri au depus jurămîntul: „voi învă­ţa şi voi munci pen­tru a deveni fiu de nă­dejde al patriei mele. Republica Socialistă România, voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti, voi fi cre­dincios poporului şi Partidului Comunist Roman". Festivitatea s-a În­cheiat cu un program artistic prezentat de e­­levii clasei a Vlll-a. E. HIRIŞCĂU, corespondent ...şi Gălăuţaş La Gălăuţaş, in sa­la clubului din locali­­tate a avut loc zilele trecute o festivitate, prilejuită de acelaşi eveniment : ieşirea din rîndul pionierilor a e­­levilor din clasa a Vlll-a. Organizată de­­conducerea unităţii de pionieri de la Şcoala generala —­ comandant profesorul Duşa Con­stant­in­ă, această săr­bătoare a fost prile­jul trecerii în revista a celor mai interesan­te şi atractive acţiun pioniereşti desfăşura­te in ultimii ani Pre­dind ştafeta însemne­lor pioniereşti, eleva Elena Tălăban a spus: „Suntem­ profund emo­ţionaţi în aceste cli­pe de neuitat, cînd pă­șim intr-o nouă eta­pă de activitate șco­lară. Ne angajăm în fața partidului, în fa­ța profesorilor, părin­ților și colegilo­r noș. Irî să muncim cu mai multă rîvnă pentru pregătirea noastră vii­­loare". N. NA­TEA corespondent

Next