Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-01-14 / nr. 587
ANUL II, nr. 587 Miercuri 14 ianuarie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Fabrica de pielărie și mătrași din Tîrgu Mureș. __________________________ OPINIA DE NASH IN ACTIUNE împotriva irosirii minutelor Luind cuvintul la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, tovarășul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a subliniat sarcinile sindicatelor în intensificarea muncii politice în rîndul tuturor salariaţilor, pentru întărirea disciplinei în muncă. în acelaşi timp, a subliniat din nou necesitatea creării şi dezvoltării unei puternice opinii de masă, împotriva celor care, prin actele lor, produc dezordine în viaţa întreprinderilor. Formarea unei puternice opinii de masă în combaterea unor manifestări de indisciplină este şi calea urmată de comitetul sindicatului de la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea- Ciuc. în această direcţie, activul sindical din unităţi, îndrumat de organizaţiile de partid, a purtat discuţii cu salariaţii, arătîndu-le ce valoare are fiecare minut, sumele ce se pierd prin nefolosirea judicioasă a timpului de lucru, în toate cazurile, s-a avut în vedere orientarea preocupării colectivelor noastre de muncă spre îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor, prin combaterea absenţelor, a întinderilor, precum şi prin găsirea unor soluţii menite să înlăture pierderile de timp, de orice natură. Cu ocazia conferinţelor comitetelor sindicale de secţii şi în adunările grupelor sindicale ce au avut loc recent, s-au dezbătut probleme importante pentru activitatea de viitor a unităţilor, opinia masei de salariaţi a acţionat puternic asupra factorilor care determină mărirea indicelui de utilizare a timpului de lucru. Din problemele ridicate şi dezbătute, voi cita cîteva care reclamă luarea unor măsuri urgente de remediere. Muncitorul György Ştefan a criticat faptul că prin defectarea şaibelor de rotire a vagoneţilor, se îngreunează transportul, ceea ce face ca în loc de 2—3 muncitori să lucreze chiar şi cinci la un singur vagonet. S-a cerut ca atelierul mecanic să înceapă repararea acestor şaibe pentru a se uşura manevrarea vagoneţilor. O altă lipsă, pe care a sesizat-o mecanicul Balázs Ludovic, de la U.I.L. Sîndominic, constă in slaba aprovizionare cu sculele necesare. Dacă se întâmplă să se rupă un şurub la gater, confecţionarea unuia asemănător este imposibilă, tocmai din lipsa sculelor, cum sunt, de exemplu, filierele. Toate acestea au ca urmare directă dese stagnări ale unor utilaje, ceea ce, evident, influenţează negativ indicele de utilizare a timpului de lucru. Opinia de masă s-a manifestat şi în direcţia combaterii unor lipsuri din activitatea conducerilor unităţilor în domeniul asigurării unor condiţii optime de lucru, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor. Aşa, de pildă, muncitorul Peter Andrei din secţia parchete a U.I.L. Sîncrăieni, a arătat că lipsa unei camere de încălzire pentru salariaţii care muncesc în depozit,tele din curte a dus la repetate cazuri de îmbolnăviri. Peter Domokos, circularist la aceeaşi unitate a criticat faptul că aerotermele nu încălzesc suficient şi nici permanent, cum ar fi normal în perioada de iarnă, ducînd şi acest aspect la mărirea numărului de scutiri medicale. Dar dacă vorbim despre îmbolnăviri, suntem obligaţi să arătăm şi faptul că nu avem un medic care să facă consultaţii în mod permanent. Au fost cazuri cînd pentru o singură reţetă sau consultatie, muncitorii au fost nevoiţi sa meargă pînă la Sîntimbru Cu aceste ST. KOVACS, preşedintele comitetului sindicatului de la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc 1Continuare în pag a 3-al L rProfitul moral al omului contemporan Un calcul sociologic consemnează că un inginer al zilelor noastre, în caz că nu se autoperfecţionează, riscă să fie depăşit de realitatea tehnico-ştiinţifică în circa trei ani de la absolvirea facultăţii. Ştiinţa şi tehnica contemporană evoluează atît de rapid, incit a te limita la cunoştinţele acumulate în şcoală, înseamnă a te scoate singur din ritmul cotidian. Calculul e valabil, cu aproximativ aceleaşi repere, şi pentru un medic, pentru un profesor sau învăţător, ba chiar şi pentru un simplu muncitor. Căci nu e puţin lucru, astăzi, a fi muncitor şi să mînuieşti utilaje şi unelte cu un atît de înalt grad de mecanizare şi automatizare. Dar de fapt, ce înseamnă autoperfecţionare ? Iată ce părere are în acest sens Vasile Puşcaşu, directorul Direcţiei judeţene P.T.T.T . Mulţi ar putea crede că autoperfecţionarea este efectul experienţei profesionale. Cu toate că nu poate fi negat rolul experienţei în desăvîrşirea măiestriei profesionale, ea nu se reduce la atît. Personal — şi cred că sînt în asentimentul majorităţii — consider autoperfecţionarea ca avînd trei laturi inseparabile. Prima este legată de o tot mai profundă specializare în meserie, a doua de formarea unui orizont cultural mai mult sau mai puţin legat de profesiune, şi a treia de acumularea unor cunoştinţe ideologice strict necesare oricărui membru al societăţii noastre. Fără să fii mereu la curent cu tot ce apare nou, pe plan naţional şi internaţional, în meseria pe care o practici, nu poţi deveni un bun meseriaş, fără să posezi un bagaj de cunoştinţe de cultură generală, nu poţi fi un bun intelectual, iar fără a avea un orizont ideologic nu poţi acţiona conştient în societate. Asupra acestei ultime chestiuni aş vrea să insist puţin. Se ştie că omul se deosebeşte de maşină tocmai pentru că, fiind dotat cu capacitatea de a raţiona, îşi organizează munca in mod conştient, şi-o îndreaptă spre un scop oarecare, are mereu în vedere aportul pe care muunca sa trebuie să-l aduă la progresul general al societăţii. Toate acestea pot fi realizate numai fiind înarmat cu o puternică ideologie , iar călăuzitor al fiecărui om, în drumul spre integrare activă în societate. Fiecare societate are o ideologie proprie, care domină conştiinţele individuale. Se ştie că ideologia marxistă — este, dintre toate, cea mai înaintată, pentru că are în vedere în primul rînd omul, interesele lui, bunăstarea lui. întreaga activitate economică, socială, culturală, a societăţii socialiste este îndreptată exclusiv în acest scop: înălţarea omului. Se impune deci, din partea fiecărui membru al societăţii, cunoaşterea deplină a ideologiei care călăuzeşte această activitate. Aplicînd aceste consideraţii la specificul ţării noastre, e clar că fiecare dintre noi trebuie, pentru a se putea considera activ şi conştient de rolul ce-i revine în angrenajul social, să cunoască ideologia partidului nostru şi să acţioneze în sensul acestei ideologii. Cred că am reuşit să reliefez faptul că un element de bază al autoperfecţionării îl constituie continua pregătire ideologică, înarmarea conştiinţei cu ceea ce formează structura necesităţilor prezentului, orientarea activităţii personale în sensul acestor necesităţi. Am început, în economie, un an hotărîtor pentru transpunerea în practică a prevederilor Congresului al X-lea al partidului. Conducerea de partid și de stat a ana- V. AVRAM ! (Continuare în ora a 3-al Traiectoria zborului nostru interno De pe cuprinsul patriei —Raidul nostru— Adeseori suntem clienţii unităţilor alimentare din Miercurea-Ciuc. De data aceasta nu am mai cumpărat nimic. Am trecut dincolo de barierele tejghelei. Iar pentru a fi mai ,în miezul problemei", l-am invitat pe dr. Janovits Alexandru — medic specialist în igiena alimentară, să ne dea ,,o mină" de ajutor in raidul întreprins de noi. Primul popas l-am făcut la conducerea O.C.L., ca să ne edificăm asupra eforturilor depuse în vederea menţinerii curăţeniei şi ordinii în unităţile alimentare din oraşul reşedinţă de judeţ. Bencze Adalbert — directorul acestei organizaţii comerciale ne oferă pentru o mai bună documentare „Regulamentul de ordine interioară". Reţinem ceea ce este mai important: „Personalul din fiecare unitate, trebuie să asigure igiena localului, ordinea , echipamentul de protecţie să fie bine întreţinut. Nerespectarea acestor reguli duce implicit la sancţionare". Tovarăşul Erdő Vilhelm — şeful biroului cadre ne spune că în general, pe linia igienei, controlul obştesc a găsit ordine. — Cui sancţionaţi aţi avut anul trecut ? — Păi, dacă treburile au mers bine.. . A, staţi! Totuşi, avem unul la Băile Tuşnad . . . Ne-am început, aşadar, raidul cu mult optimism. Destindem mai întâi La chioşcul din incinta tribunalului. La prima vedere se pare că totul e în ordine. Trecem dincolo de tejghea. Pahare, ceşti, cuţite, furculiţe murdare. Condiţii neigienice pentru spălarea farfuriilor. O perdea care acoperea pîinea, nespălată de luni de zile. Nika Elisabeta arată oricum, numai ca vînzătoare nu. Halatul, cam de multișor nu „văzuse" apa. Pe miasă pîine tare, semi-tare, conturi întregi și începute. Doctorul Ianovits îi amintește că în urmă cu două GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN IUGOSLAVIA începem cenverbiilor oficiale BELGRAD — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marţi dimineaţă, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixta româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandriu, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de codabon pe economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct alsecretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a (Continuare în pag. a 4-a) BILANŢUL PRIMEI DECADE Amillerin Sinsimion Printre colectivele cu cele mai bune rezultate la acest început de an se numără şi cel de la Amillerimn din Sinsimion care a realizat în zece zile o producţie globală suplimentară de 327.000 lei, îndeplinind totodată şi planul producţiei marfă vîndută și încasată. Panoul evidenţiaţilor ' ) în întrecerea socialistă Olteanu Ileana, de la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc Ilyés Dezideriu, mecanic auto la U.M.T.F. sectorul Toplița. Casele comunei Tulgheş sunt răspîndite pe suprafaţă de zeci de kilometri pătraţi. Ca de obicei, şcoala, consiliul, poşta, se află amplasate în centrul comunei. Adulţii, copiii se deplasează zilnic, de la distanţe mari, spre aceste instituţii. Din iniţiativa conducerii şcolii şi comunei, elevilor claselor mai mari, care în satele aparţinătoare nu au şcoli cu 8 clase, li s-a dat posibilitatea să vină la centru cu autobuzul. Peste 20 de elevi şi-au scos abonamente şi în fiecare dimineaţă coboară în şoseaua principală, unde aşteaptă autobuzul de Gheorgheni-Tulghes. Din nefericire, acesti elevi nu Scrisoare cu adresa precisa Către conducerea Autobazei I T. A. Gheorgheni ►väv/äwä?! %v*y*VAV*v*i au posibilitatea să intre în clasă decît numai la ora a doua de curs. In primul trimestru al anului, au pierdut orele în care s-au dat teze. De ce? Vă explicăm imediat. Autobuzul Gheorgheni- Tulgheş ar trebui să pornească la ora şase. De foarte multe ori, a plecat însă la ora 6,30 şi chiar mai tîrziu. Şoferii, taxatorii şi mai ales conducerea Autobazei T.A. Gheorgheni nu s-au gîndit la faptul că în dimineţile geroase ale acestei ierni, cei peste 20 de copii din Hagota sau Recea, au coborît în staţie la o distanţă de 16 km, faţă de şcoală aşteptînd zadarnic, uneori chiar ore întregi sosirea autobuzului, care avea să-i ducă la orele de clasă. Aşteptăm, stimaţi tovarăşi, de la Autobaza T.A. Gheorgheni, să îndreptaţi lucrurile măcar în trimestrul al II-lea al anului şcolar. Este o dorinţă unanimă a celor din Hagota şi Recea, a celor care vor să înveţe şi să nu piardă nici o oră de curs. i. dAniscul