Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-14 / nr. 614
INIŢIATIVĂ şi OPERATIVITATE în producerea unor sortimente de materiale de construcţie întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj întâmpină multe greutăţi în asigurarea diverselor materiale neceare executării lucrărilor de construcţii-montaj. Sîntem convinşi că unele din ele ar putea fi eliminate, dacă întreprinderile de industrie locală s-ar preocupa mai mult de diversificarea şi dezvoltarea producţiei materialelor de construcţii. Răspunzînd anchetei ziarului „Informaţia Harghitei", ne îndreptăm propunerile in trei direcţii principale : produsele balastiere, elementele prefabricate din beton şi diverse produse metalice. Este îndeobşte cunoscut faptul că în construcţii se foloseşte o însemnată cantitate şi o mare diversitate de produse balastiere. în prezent, o parte a acestor produse o asigurăm din producţie proprie, iar o altă parte o procurăm din afară, de multe ori de la distanţe apreciabile. Considerăm că un procedeu judicios ar fi concentrarea la întreprinderile de industrie locală a întregii activităţi de exploatare şi preparare a produselor balastiere. Pentru a demonstra că sunt posibilităţi în acest sens, e suficient să luăm două exemple. Balastiera de la Brădeşti, deşi se află la numai cîţiva kilometri de Odorheiu Secuiesc şi dispune atît de zăcăminte suficiente, cît şi de utilajele necesare, nu satisface nici cel puţin necesităţile construcţiilor din municipiu, este evidentă necesitatea dezvoltării producţiei acestei balastiere, pentru a răspunde nu numai nevoilor pentru construcţiile din Odorheiu Secuiesc, ci şi celor de la Vlahiţa. S-ar putea, de asemenea, organiza exploatarea balastului din albia pîrîului Racu (lingă comuna Siculeni), unde există condiţii deosebit, de favorabile : balast pentru toate sortimentele de betoane, apă pentru operaţiile de spălare, energie electrică necesară func-ţionării utilajelor, iar în scurt timp şoseaua de legătură cu Miercurea - Crac va fi asfaltată. Această balastieră ar putea asigura producţia balestului solicitat de construcţiile din bazinul Giucului. Amintind despre elementele prefabricate din beton, nu ne-am gîndit la cine ştie ce lucruri complicate care să solicite investiţii de milioane de lei, ci la soluţii imediat aplicabile şi care se pot realiza fară eforturi materiale. Aşa de pildă, I.J.E.M.C. din Miercurea-Ciuc a produs ani de zile borduri şi dale pentru trotuare, în cantităţi apreciabile, uneori chiar fără a avea desfacerea asigurată. Cu aceleaşi eforturi, cu aceleaşi utilaje şi cu aceiaşi oameni, pe aceleaşi suprafeţe de producţie, ar putea produce boiandrugi şi plăci pentru canale termice, sortimente deficitare, oferind astfel un ajutor preţios constructorilor. O altă direcţie în care s-ar putea îndrepta preocupările întreprinderilor de industrie locală — de altfel s-a şi făcut un început, dar foarte timid — este asimilarea unor repere de turnătorie, confecţii metalice şi electrotehnice. Este vorba de rezervoare turnate penFÜLÖP LÁSZLÓ, inginer-şef al întreprinderii judeţene de construcţii-montaj (Continuare în pag. a 3-a) • -■ f . f*... .v* . CE PROPUNEŢI PENTRU DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII ÎN CADRUL INDUSTRIEI LOCALE Ziua buna se cunoaşte de dimineaţă Bilanţul rodnic al anului încheiat şi perspectivele noului an, au constituit un imbold puternic în munca plină de avînt a tuturor salariaţilor U.E.I.L. Toplita. Rezultatele nu au întîrziat să se arate începînd chiar din luna ianuarie Astfel, producţia globală a fost realizată în proporţie de 106,04 la sută, iar la producţia marfă s-a realizat o depăşire de 806.000 lei. Aceste rezultate s-au concretizat prin îndeplinirea majorităţii sortimentelor prevăzute în plan. Depăşiri mai importante s-au înregistrat la unele sortimente ca : 2100 m.c. buşteni de răşinoase, 203 m.c. buşteni fag pentru derulaj 213 m.c. cherestea de răşinoase, 56 m.c. lăzi de foioase şi altele. ION MAZERO, corespondent Noi produse asimilate Printre produsele recent puse în fabricaţie la secţiile de mică serie ale Cooperativei „Lacu Roşu" din Gheorgheni, se numără : raglane din felon pentru fenaei, pantofi ,,Romarta" pentru femei şi bărbaţi, perniţe pentru scaune de maşină, noi produse din masă plastică etc. Baglanele de relon — produse In proporţie de 70 la sută pentru exportul in Austria şi Belgia — vor atinge în anul acesta numărul de 60.000 (pînă acum au fost deja confecţionate peste 3.000 bucăţi), iar pantofii „Romarta" — pentru care cooperativa aşteaptă comenzi — se preconizează a fi în număr de circa 2800. „Tunelul" şi avantajele sale La secţia de ceramică din Corund, aparţinând întreprinderii judeţene de industrie locală Odorheiu Secuiesc, a intrat în probe tehnologice, cu o lună înainte de termen, un cuptor cu 4 tunele, realizat din fonduri de mică mecanizare. Asigurând un proces de ardere continuu, noul cuptor oferă numeroase avantaje : sporirea capacităţii de ardere la circa 1,5 milioane bucăţi anual, creşterea productivităţii muncii la operaţia de ardere a ceramicii de circa trei ori, îmbunătăţirea considerabilă a calităţii produselor, reducerea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţia cuptoarelor şi a celor de amortizare cu aproape 75 la sută, ceea ce influenţează favorabil nivelul cheltuielilor de producţie. Proletari din toate ţările, uniti-va! ANUL II, nr. 614 SIMBATA 14 februarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Mai multe produse cu un consum redus de masă lemnoasă Reprezentanţii tuturor sectoarelor de activitate, analizînd posibilităţile de realizare a sarcinilor de plan pe anul 1970 şi constatînd că sînt premise pentru obţinerea unor produse peste plan, s-au angajat să obţină suplimentar următoarele: PAL 16.000 m.p.; placaj 350 mc; plăci celulare 200 mc; energie electrică 100.000 Kwh; reducerea consumurilor specifice de cherestea cu 1 la sută; economii la materialele auxiliare 242 mii lei. Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Complexul de prelucrare a lemnului din Găluţaş au analizat activitatea economică desfăşurată în anul 1969 şi au stabilit măsurile necesare pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an. Darea de seamă prezentată de inginerul Virgil Boat — preşedintele comitetului de direcţie a menţionat că, datorită eforturilor depuse, anul trecut principalii indicatori au fost realizaţi integral, obţinîndu-se producţii suplimentare la o serie de sortimente, printre care placaj, plăci din particule aglomerate, plăci celulare, binare. Aplicînd cu consecvenţă indicaţiile privind valorificarea superioară şi complexă a materiei prime lemnoase, colectivul acestui important obiectiv s-a preocupat susţinut de industrializarea tuturor deşeurilor de fabricaţie. Ca urmare a acestor preocupări, de la începutul acestui an, a luat fiinţă, în cadrul complexului, o secţie de ambalaje care foloseşte rolele rămase la sectorul de rulare, P.F.L.-ul de dimensiuni mici, resturile de croire şi spintecare a cherestelei etc. Preocuparea pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi rezidă şi din rezultatele obţinute pe linia diversificării sortimentelor. In perioada analizată s-au produs 269 metri cubi placaj special pentru nave şi vagoane, precum şi 31 mii metri pătraţi PAL înnobilat cu furnire exotice. Realizări bune s-au obţinut, şi pe linia măririi calităţii produselor. La placajul de fag, de exemplu, calitatea superioară A.B.C., în echivalenţă, a fost depăşită cu 1,7 la sută. C. MOLDOVEANU (Continuare în pag. a 3-a) La U.E.I.L. Topliţa sub atenta supraveghere a omului, gaterul „muşcă" trupul buştenilor, cherestea in devenire. B § t Profil de artist popular ii ---------------------------------------------- | Clădind tainic lăcaș sunetelor... i • DE VORBA CU CITITORII Ipag. a 2-a) H Adunări ale cooperativelor de consum largi pgsiDiiilăți care (ei așteaera vaiorificarea i ■ ! în numărul de azi: 1 (pag. a 3-a) § Modelarea fizica matematica în ajutorul Venetei (pag. a 4.a) 1 ■ DE PE CUPRINSUL PATRIEI B 1 ■ ■ AI PRIMIT O SARCINĂ DE PARTID, CUM TI-O ÎNDEPLINEŞTI ? (MASĂ ROTUNDĂ) Multiplele şi complexele sarcini ce stau in faţa organelor şi organizaţiilor de partid presupun, ca o necesitate imperioasă, mobilizarea şi antrenarea tuturor comuniştilor la munca politico-organizatorică, la înfăptuirea hotărârilor organizaţiei şi ale organelor superioare. Acest deziderat cunoaşte multiplele forme de aplicare practică, dintre care, cea mai importantă, este, fără îndoială, repartizarea fiecărui membru de partid cu sarcini concrete. Dar antrenarea tuturor comuniştilor la viaţa de partid nu se limitează şi nu se încheie doar cu repartizarea de sarcini, ci necesită o îndrumare schimbuluI . Important e ca omul să ştie în mod concret ce sarcină îi revine, să-şi dea seama de necesitatea îndeplinirii acesteia. Biroul organizaţiei noastre procedează în felul următor: La fiecare început de an face repartizarea sarcinilor pe oameni. Fiecare membru al organizaţiei primeşte cu această ocazie, o sarcină concretă de care răspunde in mod direct. Această repartizare se comunică apoi în prima adunare generală. ALEXANDRU CIMPEANU, secretarul organizaţiei de bază de la atelierul mecanic, în fiecare lună, biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea atelierului, stabileşte sarcinile de producţie ce stau în faţa şi un control permanent din partea birourilor organizaţiilor de bază. Cum se realizează acest lucru, cum îşi îndeplinesc membrii de partid sarcinile încredinţate ? Am pus aceste întrebări, într-o discuţie recentă ce am avut-o cu cîţiva secretari ai organizaţiilor de bază şi comunişti de la U.E.I.L. Topliţa, în dorinţa de a face larg cunoscută experienţa acumulată în această unitate in domeniul la care ne-am referit, considerînd că experienţa organelor şi organizaţiilor de partid de aici merită acest lucru. PETRU URZICĂ, secretar al organizaţiei de bază de la hala de gatere, colectivului în perioada care urmează, şi în lumina acestora, se repartizează apoi sarcini pe fiecare comunist. RED.: în organizaţiile cu mulţi membri, nu poate primi fiecare comunist, în parte, o sarcină diferită de a celorlalţi... ALEXANDRU CÎMPEANU : Bineînţeles. De fapt, principala sarcină a fiecărui membru de partid este îndeplinirea exemplară a planului de producţie, a obligaţiilor profesionale. în afară de aceasta membrii de partid sunt atraşi şi, la îndeplinirea altor obiective, pregătirea planurilor de muncă, a adunărilor generale, a planurilor de măsuri. Doi din membrii organizaţiei noastre răspund de bunul mers al învăţământului de partid, în perioada reparaţiilor capitale comuniştii sunt însărcinaţi cu conducerea reparaţiilor la citenţi , utilaj, răspund de calitatea lucrărilor, de participarea efectivă a tuturor oamenilor la aceste, lucrări. GHEORGHE VÎLCAN, secretarul organizaţiei de bază de la depozitul de buşteni, în 1970, avînd în vedere experienţa anului trecut, cifrele de plan pe acest an, principala sarcină a muncii organizaţiei noastre este sortarea în aşa fel a buştenilor incii, să le creăm Discuţiile au fost consemnate de T. BONDOR I (Continuare în pag. a 3-a) Rafinăria Piteşti se numără printre cele mai recente şi importante realizări ale industriei petroliere. DUMNEAVOASTRĂ AVEJI PE CINEVA LA INDUSTRIA CĂRNII? Se întîmplă adesea, să intrăm în măcelărie și, în loc de carne, să-l găsim pe vînzător cu mîinile în șold, gata să repete refrenul: „N-am primit" sau „Am primit, dar s-a terminat". Să fie intr-adevăr așa? Ancheta al cărui rezultat ii dăm astăzi publicităţii, relevă cu totul altceva. Carne există, dar drumul de la abator pînă la cumpărător e atît de întortocheat, incit se cam pierde pe la... cotituri. Iată mai întîi rezultatele brute ale anchetei: în ziua de 23 ianuarie, organele de miliţie au percheziţionat un număr de trei maşini, care au ieşit pe poarta abatorului. In prima (I-HR-766, şofer Vitos Valentin) se transportau preparate de carne pentru analiză la Inspectoratul sanitar. Dar, în loc de 200 gr din fiecare sortiment, cît era trecut pe actul de însoţire, erau : 600 gr parizer, 350 gr cremvurşti, 450 gr salamitalian, 500 gr salam Bucureşti, 500 gr salam vînătoresc. Cantităţile nu sînt prea mari, dar dacă ne gîndim că în fiecare zi se întâmplă alucru, ne dăm seama cît primeşte „în dar" Inspectoratul sanitar. Preparatele au fost tăiate, cîntărite şi împachetate de către mezelarul Tamas Iosif. întrebat cum de a fost atît de „darnic", a răspuns că nu are un cîntar cu greu- ANCHETA NOASTRĂ răţi mici. Dar de la 200 pînă la 600 de grame e o diferenţă substanţială, pe care chiar un om ce nu se ocupă mereu cu cântărirea ar observa-o. în aceeaşi maşină se găseau tehnicianul veterinar Kerekes Victor cu un pachet în care avea 1,600 kg cremvurşti şi Hompot Petru, şeful secţiei de industrializare a cărnii Miercurea-Ciuc, cu 2,700 kg cremvurşti. — Pentru cine erau cremvurştii ? l-am întrebat pe Hompot Petru. — Ma rugat un prieten să-i fac rost. Voiam să-i plătesc la una dintre unităţile O.C.L. Miercurea-Ciuc. Dv., ca şef al secţiei, credeţi că e bine ce aţi făcut ? — Nu e bine, dar ce pot să fac ? Se întîmplă cîteodată ca cineva să aibă nevoie de carne mai multă, vine la mine, eu pot să-l refuz ? Ciudată optică! Dar vom reveni asupra ei, în maşina a doua (camionul 21-HR-700, şofer Bodó Iosif), s-au găsit 6,200 kg carne mînzat şi 20 m intestine, neinsoţite de nici un act. Şoferul declară că aparţin unui alt şofer, Nagy Zoltán. Iată ce declară acesta : — Aveam nevoie de vreo 4—5 kg de carne. M-am dus la şeful abatorului, Sándor Ladislau, şi l-am rugat să mă servească şi pe mine. „Ia şi tu o halcă de acolo, din cui" mi-a spus. N-am cîntărit-o. Asta e. — Ulterior însă aţi făcut rost de o chitanţă. Cum? — Cînd am auzit că a descoperit totul miliţia. Ofiţer de miliţie GH. GAMBRA, şi VASILE AVRAM (Continuare în pag a 3-a III II