Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-15 / nr. 793

V­r­r­y IT.Ziua muncitorilor forestieri o „zi a forestierilor" mi se pare în primul rîrtd o frumoasă metaforă, a­­şadar o zi anume în ca­re oamenii cunoscători în tainele lemnului, oamenii înfrăţiţi în destin cu ar­borii, oamenii de la care pornesc înălţimile în fe­bra construcţiei, — oame­nii aceştia vînjoşi cu bra­ţe tari de stejar, se în­­tîlnesc privind cu mîn­­drie în timp. Sînt pro­fesiuni şi profesiuni, me­serii care creează o coeziu­ne particulară între cei de-o breaslă; tipografii îşi au taina lor, minerii se simt părtaşi în descinde­rea în adâncuri bogate etc., etc.; forestierii îşi au la rîndul lor­­ un însemn fun­damental — pasiunea pen­tru lucrul răbdător în a da forme trunchiului din codru şi a-l introduce in cotidian. In această „zi a fo­restierilor", mi-am amintit de întîlnirile pe care le-am­­e trăit cu vie emoţie, prin codri sau la unităţile de industrializare, cu gate­­rişti, sor­­aton, fasonatori, tăietori etc., oameni de la care întotdeauna am ascultat vorbe cumpănite, pline de înţelepciune, oa­meni harnici, cinstiţi, de nădejde, purtînd în ini­mă simţiri curate, cu greu slobozind cuvinte ne­la­­locul lor, de cele mai multe ori glăsuind în pilde! Şi tot în această zi de săr­bătoare, m­i-au revenit în memorie, an­­ tumultuos l­a lupte, cînd muncito­­rii forestieri de pe I Valea Mureşului, Oltului sau Ghi­meşului loveau cu securea în trunchiul putred al ex­ploatării capitaliste. Şi urmaşii forestierilor de a­­tunci sunt astăzi fii demni ai idealului de dreptate realizat în era socialistă Unii sunt tinerii de altă­dată, puţind a depăna a­mintiri despre vremuri ce nu se vor întoarce nicio­dată! Judeţul n­ostru are în trupul său o puternică gar­nitură de muncitori fo­restieri. Topliţa, Lunca de Sus (Valea-­ Ghimeşului), Gheorgheni, Ditrău, Tul­­gheş, Sîncrăieni, Gălău­­ţ­aş, Odorheiu Secuiesc etc, sunt num­e de rezonan­ţă în industria lemnului românesc. In­ duminica săr­bătorii lor, lucrătorii din întreaga reţea forestieră a judeţului au cinstit mun­ca, nobila chemare a ră­­şinei de brad, aerul co­drilor, cerul patriei libe­re. La Topliţa, Sîncrăieni, lunca de Jos şi Vărşag ziua a fost bogată în ma­nifestări cultural-artistice aniversare. La Topliţa s-au întîlnit muncitori din cea mai puternică zonă fo­restieră a judeţului — To­­pliţa, Gâlăuţaş, Hodoşa. Programul cultural s-a des­făşurat în decorul staţiu­nii „Bradul", unde s-a cântat, s-a dansat, s-au servit specialităţi la iar­bă verde etc., şi a fost o minunată zi de septembrie! Orchestra de muzică popu­lară a Casei de din Topliţa, soliştii Elena Fărcaş, Marta Mărgineanu, David H­alge­an, orches­tra de muzică uşoară a Clubului „23 August" din Gălăuţaş au asigurat an­trenul necesar. Forestierii aparţinând U.E.I.L. Odorheiu Secu­iesc s-au întîlnit la Cămi­nul cultural din satul Sub­­cetate (comuna Zetea). In faţa celor 200 de lucră­tori la pădure, tovarăşii Karda Mihai, secretarul Comitetului de partid de la U.E.I.L. şi Lukács Gri­­gore, preşedintele comite­tului sindicatului au reliefat din realizările fo­restierilor de aici şi au felicitat pe fruntaşii uni­tăţii. A urmat, apoi, un frumos program artistic, susţinut de formaţiile că­minului cultural. S-au adresat urări de viaţă lungă, de spor în muncă, urări la care le adaugăm pe cele ale noas­tre. C. COSTIN Falnicele minichiuri • ro DE PE CUPRINSUL PATRIEI Fabrica de ciment din Turda, una din unităţile care pun la dispoziţia şan­tierelor materialul atit de necesar pentru ridicarea noilor obiective economice şi social-culturale. SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român,Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar Stimaţi tovarăşi învăţători şi profesori, Dragi elevi, Cu prilejul începerii noului an de învăţămînt, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic şi elevilor, organizaţiilor de partid şi tineret din şcoli, părinţilor şi tuturor ace­lora care, prin munca şi străda­niile lor, participă la nobila operă de instruire şi educare a tineretu­lui patriei, la progresul şi înflorirea şcolii româneşti. Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cinci­nalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi şi însemnate realizări în domeniul economiei, ştiinţei şi culturii - expresie a ataşamentului nemărginit al între­gului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a h­otăririi sale de a transpune în viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. Acest an şcolar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învă­­ţămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea în clasa I a tuturor copiilor de la virsta de 6 ani ,­ începe funcţionarea cu toa­te clasele a şcolii generale de 10 ani. Se continuă acţiunea de mo­dernizare şi perfecţionare a învă­­ţămîntului - ceea ce-i va da posi­bilitatea să răspundă într-o măsură şi mai mare cerinţelor sporite pe care opera de edificare socialistă şi progresul general al ţării le pune în faţa sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puter­nicul detaşament al învăţătorilor, profesorilor şi educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă şi preţuire din partea partidului şi statului, a întregului popor — îşi va dărui cu însufleţire şi devotament cunoştinţele, pri­ceperea şi întreaga sa experienţă pentru educarea şi instruirea tine­relor generaţii, slujind astfel cu credinţă idealurile de progres şi civilizaţie ale naţiunii socialiste, ale înfloririi materiale şi spirituale a patriei. Profesori, învăţători şi educatori ! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ştiinţei şi tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, inte­resul şi pasiunea pentru studiu şi cercetare, să le stimuleze aptitudi­nile şi talentele, să-i pregătească temeinic pentru viaţă, să-i formeze ca buni şi de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerinţele concrete ale societăţii noastre, şcoala trebuie să educe tineretul în spiritul res­pectului şi dragostei faţă de mun­că, ajutîndu-l să-şi însuşească te­meinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, cadrelor didactice să munciţi cu pasiune pentru a înarma tineretul şcolar cu concepţia ştiinţifică, marxist-leninistă, despre lume şi viaţă, să sădiţi în inimile tinerei generaţii sentimentele înălţătoare ale patriotismului socialist, preţul­ (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, unitî-vă" ANUL III, np. 793 MARȚI 15 septembrie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA Al P. C. R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEțEAN Echipa de dulgheri de pe șantierul spitalului din M­iercurea-Ciuc, condusă de Imre Béla. Pe şantierele muncii patriotice Bilanţ gospodăresc Toamna se numără bo­bocii - spune un cunos­cut proverb. Parafrazînd această zicală, putem spune că toamna e ano­timpul în care se face bi­lanţul muncilor patriotice executate. Am abordat a­­ceastă temă­ în discuţia ce am avut-o ieri cu to­varăşul Bokor Moise, vi­cepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Mier­­curea-Ciuc.­­ Locuitorii oraşului s-au angajat - răspun­­zînd chemării Comitetului judeţean de partid - să contribuie prin muncă pa­triotică la construirea o­­biectivelor economico-so­­ciale, precum şi la gospo­dărirea tot mai bună şi înfrumuseţarea reşedinţei de judeţ. La cit se ridică angajamentul lor ? - La 8 milioane lei. - E o cifră importantă, cit s-a realizat pină a­­cum ? - Pînă la 1 septembrie a.c., data încheierii anu­lui, la muncă patriotică, s-a realizat o valoare de 8.751.778 lei, adică 803 lei pe cap de locuitor, fa­ţă de 488 planificat. Din suma realizată circa 510.000 lei s-au obţinut prin muncă patriotică e­­fectuată pe şantierele noi­lor obiective social-econo­­mice.­­ Aţi putea să prezen­taţi cîteva cifre referitoare la contribuţia locuitorilor oraşului la edificarea o­­biectivelor aflate in con­strucţie ?­­ La construirea noului­­ spital s-au efectuat­­ 1.567.298 ore de muncă || patriotică, la patinoarul­­ artificial — 365.000 ore, la­­ noul cinematograf -­­ 240.765 ore, valoarea ‘ muncii patriotice efectua­te la palatul poştelor es-­­ te de 66.000 lei, la noul ^ liceu de 63.000 lei etc. ^ - Vă rugăm să eviden-­t ţiaţi citeva unităţi ale că- , ror colective de muncă t s-au evidenţiat prin parti- ^ cipare entuziastă la ac- i­ţiunile patriotice ce au J avut ioc la obiectivele a- ț mintite și altele. ^ - Fabrica de confecţii,­­ I.J.E.M.C., Fabrica de tri- ■ colaje, I.C.V.A., precum şi­­ detaşamentul de pază ci­­i­vilă contractuală şi altele. ? - Cetăţenii au partici­pat şi la gospodărirea şi­­ înfrumuseţarea oraşului; ^ ce lucrări s-au executat­­ prin contribuţia lor pa- J trio.ică ?­­ - Am să enumăr doar­­ cîteva : construirea de­­ 4.694 m. străzi, plantarea­­ de 2.087 arbori ornamen-­­ tali, 2.134 m2 spaţii verzi, ^ construirea a 878 metri­­ pătraţi trotuare, şi foarte­­ multe altele. \ Sunt succese frumoase, ^ care fac cinste tuturor Io- i cuitorilor oraşului, succe- ’ se ce reliefează Insufle­ ţ­­irea cu care cetăţenii re- l şedinţei de judeţ, pârtiei- ?­pă la dezvoltarea şi în-­­ frumuseţarea oraşului un­ i de trăiesc şi muncesc. ^ T. BONDOR ] Conducerea efectivă a producţiei, sensul întregii activităţi a comitetelor de direcţie Conferinţa Naţională a P.C.R. a adoptat un an­­sambriu de măsuri pen­tru îmbunătăţirea struc­turii organizatorice şi per­fecţionarea conducerii şi planificării economiei na­ţionale. Una dintre aces­te măsuri este crearea organelor de conducere colectivă a unităţilor e­­conomice , comitetele de direcţie la întreprinderi, precum şi consiliile de administraţie la combi­nate, centrale industria­le, grupe de întreprinderi. Comitetele de direcţie ale întreprinderilor sunt o formă superioară de conducere a activită­­­­ţii economice, oferind posibilitatea eliminării su­biectivismului în adopta­rea soluţiilor şi deciziilor, informării rapide a con­ducerii şi a sectoarelor de lucru, asigurarea participării maselor de salariaţi­­ prin de­legaţii lor , la con­ducerea activităţii eco­nomice etc. La aproximativ un an şi jumătate de la consti­tuirea lor, comitetele de direcţie au acumulat o preţioasă experienţă, şi-au dovedit cu prisosinţă u­tilitatea, viabilitatea ca formă de conducere în­tru totul corespunzătoare nevoilor producţiei mo­derne. După înfiinţarea Com­binatului de exploatare şi industrializare a lem­nului din Miercurea-Ciuc, la comitetele de direc­ţie ale unora dintre uni­tăţile integrate în com­binat, s-a vădit o ten­dinţă de subapreciere a rolului propriu, conside­­rîndu-se în mod greşit, că toate sarcinile de condu­cere revin de-acum nu­mai Combinatului. Aşa se explică faptul că, de pil­dă, conducerea Fabricii de mobilă din Odorheiu Secuiesc, şi alte unităţi, se adresează combinatu­lui pentru soluţionarea u­­nor probleme curente ale activităţii întreprinderii, a căror rezolvare intră, de fapt, în atribuţiile co­mitetului de direcţie. În condiţiile organizării combinatului, în mod fi­resc, întreprinderile in­tegrate sunt degrevate de unele activităţi. Dar, aşa cum a atras aten­ţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa la plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decem­brie 1969,­­înfiinţarea noilor organisme econo­mice nu numai că nu tre­buie să ducă la dimi­­nuarea rolului comitete­lor de direcţie din între­prinderi, ci, dimpotrivă, să se asigure ca, în li­mita atribuţiilor ce le re- Dr. ing. LÁSZLÓ GAVRIL, director general al C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) LA C.A.P. PRAID Strădaniile pot fi sporite O vizită la Cooperativa agricolă de producţie din Praid se soldează, fără îndoială, cu rezulta­te relativ îmbucurătoare. La sediul cooperativei nu am găsit pe nimeni. Atît preşedintele, cit şi inginerul se aflau pe cîmp, printre oameni, a­­jutînd, dînd un sfat, lu­­înd o hotărîre acolo un­de situaţia impunea. Aşa că, am abordat o discuţie pe tema lucră­rilor agricole, cu tovară­şul Biró Carol, secretarul comitetului comunal de partid. — Lucrările de recolta­re şi treierare a griului au fost terminate în în­tregime la cooperativa noastră. Şi rezultatele, chiar dacă nu ating ci­frele planificate, sunt îm­bucurătoare, avînd în ve­dere că terenurile agrico­le au fost greu lovite de inundaţiile din acest an. Faţă de 210 tone de grîu planificate, s-au realizat doar 154, revenind o cantitate de 1025 kg/ha. Trebuie să vă spun, că ne-am aşteptat la mult mai puţin, mai ales că suprafeţele cultivate cu grîu au fost cele mai în­cercate de inundaţii. La fondul centralizat al sta­tului s-a predat întreaga cantitate de grîu planifi­cată. în ceea ce priveşte re­colta anului viitor, s-a arat mai mult decit era planificat în cadrul ară­turilor de vară, iar din cele 150 ha planificare a se însămînţa, s-a realizat aproape jumătate. Tot­odată s-au transportat 600 tone gunoi de grajd, care a fost împrăştiat pe o suprafaţă de 30 ha, această lucrare aflîndu-se în curs de desfăşurare. Se munceşte din plin şi la recoltatul fîneţelor de munte, pînă în pre­zent recoltîndu-se o can­titate de peste 1.000 de tone fîn. Totuşi, mai ales la această lucrare va tre­bui să imprimăm un ritm mai susţinut, avind în S. T. BÎRSAN (Continuare in pag. a 3-a) Eforturi justificate Sectorul zootehnic al Cooperativei agricole de producţie din co­muna Mugeni şi-a fă­cut simţită „prezenţa" în cadrul veniturilor realizate de către coo­perativă, pînă în pre­zent, cu suma de 576.644 iei. Ceea ce justifică eforturile care se depun pentru ca la finele anului cifra ce reprezintă planul de realizat, respectiv 974.000 lei să cunoască serioase îmbunătățiri. La zi Un nou bloc de locuinţe De curînd, în oraşul Miercurea-Ciuc a fost dat în folosinţă un nou bloc de locuinţe. Es­te vorba de un bloc cu 64 de apartamente, în cartierul „Tudor Vla­­dimirescu", un rînd, alte familii­­ vor muta, deci, în­să ne fu­­cu­se ca­ Ramurile... Fără a neglija lu­crările din celelalte sec­toare, cooperatorii din comuna Mugeni acordă o atenţie deosebită dez­voltării ramurilor a­­nexe, care se dove­desc bune izvoare pen­tru sporirea venituri­lor pe care le realizea­ză cooperativa agrico­lă de producţie. Re­zultatele obţinute nu­mai în acest an, sunt edificatoare: din pla­nul total de 2.370.000 lei, pînă în prezent, au fost confecţionate pro­duse a căror valoare se ridică la 1.950.000 lei. In scopul îmbunătăţirii muncii cu filmul Ieri, în sala mică a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc a avut loc şedinţa de analiză a activităţii întreprin­derii cinematografice judeţene. După cum a relevat darea de sea­mă, planul pe prime­le opt luni ale anului a fost îndeplinit şi de­păşit la toţi indicatorii. Participanţii au discutat măsurile ce trebuie luate în vederea îm­bunătăţirii muncii cu filmul, a îndeplinirii pla­nului pe următoarele patru luni, precum și modalitatea îndeplini­rii prevederilor viito­rului plan cincinal. Sporeşte suprafaţa însămîntată încercînd să facă o situaţie la zi a lucrărilor agri­cole, secretarul comitetului comunal de partid din Felicen , Bon Moise, ne relatează că se lucrează intens pentru asigurarea recoltei din acest an şi că la unele cooperative agricole de pe raza comunei au început lu­crăril 2 pentru pregătirea viitoarei recolte. Astfel la Cooperativa agricolă Forţeni din cele 300 de ha, cîte vor fi însămînţate, 133 au fost pregătite, începîndu-se însămînţatul. La C.A.P. Feliceni pe data de­­12 septembrie, din cele 330 ha ce vor fi însămînţate, 110 erau pregătite încă de sîmbătă, iar duminică cele 8 tractoare ale brigăzii de mecanizatori, au sporit numărul hec­tarelor însămînţate.

Next