Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-15 / nr. 741
Pag. 2 n NOTE Mlncarea ar fi fost poate bună, dar n-am avut cum s-o alegem. Pentru că lista de meniu era astfel întocmită, incit nici specialistul specialiștilor în limba păsărească n-ar fi putut-o descifra. lată doar cîteva mostre, care constituie tot atitea feluri de mîncare. Porcul cu fasole cu pulpi; antricot de vacă cu smintrină; supă de mazele; ciorbă telemeş de porc; ciorbă ardeleană de cară; rasole de vacă cu creion; muşc tocat stefaniu; fasole cu piptură; guli viplut; omletă caşcaval; picat cu cenuşă . .. Am cerut în cele din urmă, mai mult împinşi de curiozitatea de a vedea ce ni se aduce, porcul cu fasole cu pulpi. Ni s-a adus o mîncare de fasole verde cu bucăţi de carne de porc. Am rămas uimiţi. Probabil că datorită unui cod secret la care nu puteam ajunge noi, muritorii de rînd, ospătară s-a putut descurca. Va crede cineva că totul e o glumă. In cazul acesta, acel cineva e rugat să meargă la restaurantul Harghita din Miercurea- Ciuc și să ceară lista de meniu din 13 iulie. Poate se va intilni acolo și cu cineva din conducerea O.C.L. V. AVRAM listă de „bucate“ Cum primim trilita CLUBUL „23 AUGUST“ DIN TOPLiţA (DIRECTORUL ŞI „MEMBRII COMISIEI“) NE-AU TRIMIS O SCRISOARE... De la Topliţa ne-a venit o scrisoare de răspuns la un articol publicat în ziua de 9 mai („Club" doar cu numele?) Scrisoarea-replică este semnată de directorul Clubului „23 August“ — Kassay Carol şi de „membrii comisiei" (?!) - indescifrabili! Un amănunt — corespondenţa poartă data de 3 iulie (la expediţie), 1969! Aşadar este vorba de o tîrzie explicaţie (nu-i mai spunem răspuns!) la o poziţie critică, combativă adoptată de ziar, explicaţie care vine după două luni de la publicarea articolului. Deci de la bun început plicul nu porneşte cu timbrul celor mai bune intenţii... Titlul celor 6 pagini (3 scrise de mină şi 3 cu maşinale scris) este: „Club e şi cu numele şi cu faptele!”. Şi directorul clubului (el e girantul corespondenţei) încearcă subtil să „întoarcă" opinia redactorului nostru, opinie clar formulată, din dorinţa de a îndrepta o situaţie nefirească în stilul de muncă al clubului şi activiştilor săi, din dorinţa de a influenţa pozitiv cursul vieţii cultural-educative de masă de la U.E.I.L.Topliţa. Şi punct cu punct directorul se explică, schiţînd (notaţi cu atîta întîrziere!) justificări, palide gesturi de contestare, cid lucrurile erau clare! In jurul datei de 9 mai, treburile nu mergeau cum trebuie la Clubul „23 August", şi aşa se cuveneau privite cele semnalate în articol, şi nu ca acum să ni se „servească” un răspuns tardiv fără nici o consistenţă, şi mai ales fără un prea dezvoltat simţ de răspundere. Işi mai însuşeşte pe alocuri tovarăşul Kassay Carol critica, dar numai în chestiunile de formă (ca redactarea scriptologică a unui plan de muncă), deşi articolul nostru insista asupra îndeplinirii unor activităţi concrete, cărora clubul nu le-a dat nici un conţinut, cum ar fi constituirea brigăzii artistice, spaţiu necesar consultării publicaţiilor etc. Se critica în articol mania „reorganizării" la infinit a activităţii clubului, prin care se acoperea de fapt o cronică inactivitate anterioară în problemele de fond ale muncii politico-educative. Tovarăşul director şi „comisia" ne oferă în supliment o statistică (ah, limbajul cifrelor goale!) a activităţilor pe trimestrul al ll-lea, spre a contracara implicit veridicitatea celor relatate la vremea respectivă în articolul nostru! In primul şi în primul rînd, repetăm, consemnările redactorului au apărut acum două luni, deci la începutul trimestrului II, şi la acea dată (la aceea şi nu la altele!) trebuia să se refere şi să-şi facă o eventuală autocritică directorul clubului împreună cu consiliul de conducere. Ne aruncă apoi, cu subînţeles cîteva acţiuni artistice spre a umple paginile motivaţiei, uitînd că viaţa unui club nu se rezumă nici pe departe la o brumă de programe de cîntece şi dansuri! De ce priviţi în special lucrurile mici, tovarăşi de la Clubul „23 August", şi uitaţi imperativele majore ale muncii culturale de masă? De ce nu priviţi critic realitatea în care vă complăceţi, faptul că nu aţi făcut cît trebuie şi mai ales ce trebuie în calitatea pe care o aveţî?! Vă pierdeţi în artificii de logică (cum e povestea colaborării între „comisiile" clubului), şi nu vă însuşiţi tovărăşeşte sugestiile binevenite, dezinteresate, care vi se dau? Bine că spre finalul scrisorii vă mai domoliţi pentru o clipă („Nu vrem să spunem că am făcut totul" — asta ar fi culmea !), dar de ce vă căinaţi mereu, în ioc să priviţi deschis lipsurile şi să militaţi pentru înlăturarea lor?! Vă mai comunicăm că vom poposi curînd la Topliţa spre a face, aşa cum probabil o doriţi (!), o analiză complexă a activităţii clubului. C. COSTIN HARGHITEI CALENDAR MIERCURI, 15 IULIE 1835 S-a născut medicul A. S. Marcovici., întemeietorul învăţămîntului de clinică medicală în România. (m. 1886). 1859 S-a născut poetul D. Th. Neculuţă. (m. 1904) 1943 A murit Eugen Lovinescu, critic, istoric şi teoretician literar. (n. 1881) 1945 A apărut ziarul „Apărarea Patriei“ („Glasul Armatei"). 1922 A fost creat Partidul Comunist din Japonia. 1904 A murit scriitorul Anton Cehov. (n. 17 I. 1860) upța La margine de sat. Hainer Maria RHUe : AUGUSTE RODIN Rainer Maria Rilke, poet de profundă originalitate, ceh prin origine, universal prin operă, a colindat meleagurile planetei, de la Moscova şi pînă dincolo de tulburătorul Iran. Autorul „Elegiilor din Duino”, preocupat în egală măsură de problemele creaţiei, ca şi de cele ale esteticii artei, a tipărit în afara poeziilor, eseuri, studii de artă. Secretar particular a lui Auguste Rodin, Rilke s-a apropiat de cel care avea să devină gigantul vremii sale, cu timiditate, cu dorinţa de a înţelege mai întîi pentru sine secretele artei. Timiditatea lui Rilke are o explicaţie dincolo de cuvinte care vehiculează noţiuni, dincolo de cîmpul abstract al înţelegerii. însuşi motto-ul care deschide această carte de eseuri o spune: „Scriitorii acţionează prin cuvinte ... iar sculptorii prin fapte". Materia, această universală forţă maternă, a fost pentru cel care avea să devină faima literaturilor germanice, marea taină, misterul care, o dată dezlegat, avea să-i înlesnească pătrunderea lumii prin spirit, prin cunoaşterea de sine. Căci, înainte de toate, omul este materie universală, supusă schimbărilor structurale, dominată delegi care trebuie descifrate. „Cele două eseuri asupra operei maestrului Porţii Infernului constituie studiul cel mai sensibil, mai înainte de a fi cel mai comprehensibil, asupra statuarului, un adevărat tratat de estetică..." zice Georges Grappe în prefaţa la Scrisorile lui Rilke către Rodin în 1929. Mai toţi biografii lui Rodin şi Rilke menţionează faptul că poetul a lucrat la aceste două eseuri aproape zece ani. Informaţia în sine, şi nici durata fizică a timpului, nu au în cazul acesta nici o însemnătate. Rilke urmărea durabilitatea operei, forţa de fascinaţie pe care ea o putea transmite prin timp, o dată cu timpul. Măreţia lui Rodin, cu toată prietenia exemplară dintre sculptor şi poet, îi apare lui Rilke ca o mereu nouă faţetă a materiei care se desăvîrşeşte pe sine. Or, căutînd tainele, secretele acestei materii geniale, poetul şi esteticianul trebuiau să se verifice în timp. Rilke nu face oficiu de propagandă culturală, nu scrie despre „maestrul său” la nivelul adjectivelor și al atributelor care puteau să-l numească pe Rodin genialul, gînditorul, creatorul, il puteau fixa şi cataloga în cîmpul sculpturii, dar nu puteau spune ce e, cum e el, cum e lumea gîndurilor sale, cum a ajuns la capătul unui drum construind el însuşi drumul. Rilke s-a aplecat asupra operei dăruită lumii de către Rodin cu sfiala ţăranului, cu credinţa minunii şi a genialităţii şi, atunci cînd după opt ani de studii va scrie două fraze într-o singură zi, poetul din el, omul simplu şi înţelept care l-a vegheat pe estetician îi va zice „grăbeşte-te încet!". Şi asta nu dintr-o prudenţă exagerată ci, în primul rînd, din cauza cultului pe care poetul îl avea faţă de Rodin. Tulburătoare eseuri! Fascinaţia pe care a simţit-o Rilke la începutul acestui veac se transmite cititorului în întregime, prin ideie şi melos, prin calitatea literară de excepţie a textului. Versiunea românească a acestei cărţi aparţine lui Radu Albala şi Emil Manu. GEORGE BOITOR Viitorii meșteri mari MIERCURI, 15 IULIE PROGRAMUL I. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 O floare, o melodie. 13.45 Muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Muzică populară. 15.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din repertoriul clarinetistului Guţi Adolf. 16.30 Consultaţie juridică. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară. 17.40 Transmisiuni sportive. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii lirice. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 23.00 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.30 Unda veselă. 14.03 Din cele mai cunoscute melodii populare. 14.30 Muzică uşoară. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.30 Cîntă Johnny Dorelli. 15.40 Publicitate. radio 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pagini din muzica de balet. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Melodii care străbat lumea. 17.35 Teatru serial. Tănase Scatiu, de Duiliu Zamfirescu. Seria a lll-a. Planuri. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. 18.50 Recitaluri Jacques Thibaud, Anton Dermota și Nicanor Zabaleta. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii . 20.00 Lieduri de Felicia Donceanu. 20.15 Teatru radiofonic. 21.50 Dansuri din operete. 22.00 Creaţia enesciană. Suita op. 3 nr. 1 pentru pian. 22.30 Paralele lirice. 23.05 Discuri rare. 23.30 Jazz. 24.00 Din creaţia vocală a lui Benjamin Britten. 0.40-1.00 Piese instrumentale. JOI, 16 IULIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 De la A la Z. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Concertul pentru pian şi orchestră de Jean Absil. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Stănescu. 12.15 Cîntece de Aurel Manolache. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Universal-Șotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Actualitatea în economie. Centralele industriale după un an de activitate. 19.15 Anunțuri-publicitate. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tele-cinemateca. Viva Villa. 22.05 Ora editorului. 22.30 Desene animate. 22.40 Gala marilor interpreţi români. Elena Cernei. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. HARGHITEI Studioul Tg. Mureş MIERCURI, 15 IULIE 6.00-6.30 Emisiunea pentru crescătorii de animale. Muzică populară. 18.00-19.30 Cronica actualităţii. Arii celebre - cîntăreţi celebri. Orizont economic: La Fabrica de cărămizi din Tg. Mureş. Cîntă taraful condus de Gondoş Alexandru. Lecturi radiofonice: D. Bădescu: Contesa. Melodii noi în fonoteca noastră. IMIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita": Freddy şi cîntecul preriei, film germanoiugoslav în culori, cinemascop. " ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod" : Mireasa era în negru, film franco-italian în culori. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Bărbaţi în deplasare, film bulgar cinemascop. GHEORGHENI - Cinematograful „Forestierul" : Tigrul, film italian in culori. INTERZIS tinerilor sub 16 ani ! TOPLIțA - Cinematograful „Căliman" : Moll Flanders, film englez în culori, cinemascop. VLAHIJA - Cinematograful „Fierarul* : Pe urmele şoimului, film german în culori, cinemascop. BĂLAN - Cinematograful „Minerul" : Profesioniștii, film american în culori, cinemascop. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" : Marile vacanțe, film franco-italian în culori, cinemascop. BORSEC- Cinematograful „Borsec": Titanic vals, film românesc. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Urmărirea, film american. PRAID - Cinematograful „Praid" : Coplan işi asumă riscul, film francez. GALĂUŢAŞ - Cinematograful „Bradul" : Operaţiunea „Belgrad", film iugoslav. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roșu" : Colonia Lanfierii, film cehoslovaco-sovietic cinemascop. CIUMANI - Cinematograful „Cultural" : Vadul iadului, film maghiar. DITRĂU - Cinematograful „Mureșul" :Ultima dragoste, film cehoslovac. FRUMOASA - Cinematograful „Sătesc" : Intre noi, film polonez. SINDOMINIC - Cinematograful „Sătesc": Căsătorie în stil grec, film grec. □ ANUL III, nr. 741 Consultaţie juridică SOCIALISTA A (1) Potrivit cu prevederile articolului 5 din Legea nr. 1/1970, privind organizarea disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, salariaţii sunt datori să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă, să îndeplinească toate sarcinile de serviciu ce le revin în conformitate cu prevederile legale, contractului de muncă și ale regulamentului de ordine interioară. Respectarea programului de lucru și folosirea integrală a timpului de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, constituie una din îndatoririle de bază ale salariaţilor. Din examinarea acestui articol de lege rezultă că obligaţia de a respecta disciplina muncii înseamnă respectarea tuturor prevederilor actelor normative care stabilesc obligaţiile generale şi speciale ale salariaţilor. Dezvoltarea in mod planificat a economiei şi asigurarea unei eficienţe sporite întregii activităţi din întreprinderi, fac necesar ca toţi participanţii la procesul de muncă să respecte ordinea stabilită în desfăşurarea acestui proces şi de a se supune dispoziţiilor date de organele de conducere ale acestuia. Pentru realizarea disciplinei socialiste a muncii este necesar ca fiecare salariat să-şi îndeplinească în mod conştiincios îndatoririle de serviciu, să respecte normele care reglementează raportul de muncă şi să presteze o muncă de calitate, ritmică şi bine organizată. Disciplina muncii pretinde folosirea la maximum a zilei de muncă, lichidarea timpilor neproductivi și cultivarea unei asemenea atitudini care să ducă la o cit mai înaltă productivitate a muncii. Potrivit cu prevederile Hotărîrii C.C. al P.C.R. și ale H.C.M. nr. 1019 din 11 mai 1967, în vederea utilizării complete a timpului de lucru se interzice cu desăvîrşire scoaterea în timpul lucrului a salariaţilor şi a cadrelor de conducere pentru şedinţe, adunări, consfătuiri, activităţi culturale, sportive sau alte acţiuni cu caracter obştesc. Timpul de lucru în sensul legii este socotit din momentul începerii efective a activităţii la locul de muncă, la maşină, instalaţie, agregat etc. pînă la încetarea lucrului la locul de muncă respectiv. Timpul pentru masă nu se include în durata timpului de lucru. Ora de începere şi de încheiere a programului de lucru din întreprinderi şi alte unităţi economice şi bugetare, precum şi ora la care se va acorda pauza se vor stabili de conducerea acestora, împreună cu comitetul sindicatului, ţinîndu-se seama de necesităţile producţiei, de organizarea lucrului în schimburi şi de alte criterii, în raport cu specificul de muncă al fiecărei unităţi în parte. Regulile care asigură disciplina muncii şi contribuie în mod direct la formarea unei atitudini socialiste faţă de muncă, în fiecare unitate, sunt stabilite în regulamentele de ordine interioară, care în urma punerii în aplicare a Legii nr. 1/1970 trebuie refăcute de îndată, ținîndu-se seamă și de îndrumarul emis de Ministerul Muncii și Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor cu nr. 65.600 din 25 mai 1970. Obligativitatea întocmirii regulamentelor tip de ordine interioară rezultă și din prevederile art. 25 din Codul Muncii. Pe baza acestora, fiecare unitate socialistă, întreprindere şi celelalte organizații economice și instituţii, de acord cu comitetul sindicatului, întocmește regulamentul de ordine interioară. Proiectul regulamentului de ordine interioară se va afişa în unitate în mod vizibil timp de 10 zile. In acest fel la întocmirea definitivă a regulamentului se va ţine seama şi de propunerile salariaţilor. După semnarea regulamentului de ordine interioară de către conducătorul unităţii şi de preşedintele comitetului sindicatului, conducerea unităţii va lua măsurile necesare pentru a-l aduce la cunoştinţa tuturor salariaţilor prin afişarea regulamentului la loc vizibil în secţii, sectoare, ateliere sau alte locuri de muncă. Regulamentul de ordine interioară intră în vigoare după 10 zile de la data semnării lui. Pînă la intrarea în vigoare a noilor regulamente de ordine interioară — care potrivit cu îndrumarul amintit trebuie întocmite cel mai tîrziu pînă la data de 26 septembrie 1970 — se aplică în continuare regulamentele în vigoare cu excepţia dispoziţiilor privind recompensele şi sancţiunile disciplinare, care se înlocuiesc cu prevederile corespunzătoare din Legea nr. 1/1970. KISS GAVRIL