Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-10 / nr. 737
iJf4yL t4 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atît de greu ţara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît şi externă a partidului şi statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele internaţionale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială - constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundaţii, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producţia globală industrială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969 volumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. In ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, planul de export pe primele şase luni a fost depăşit, realizîndu-se o creştere de cca. 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi organizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. în ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşăminte, şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi început şi recoltele obţinute sînt mulţumitoare, şi în judeţele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producea de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă în general bine, umiditatea este mai mult decît suficientă, şi avînd în vedere că şi vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în această perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deosebită atenţie aprovizionării populaţiei, ceea ce s-a reflectat în faptul că piaţa a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966-1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării între diferite întreprinderi; s-au evidenţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea rentabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei industriale, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîntul la plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus. Aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan - desigur, acolo, unde sîntem interesaţi, unde avem nevoie de astfel de produse - sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune. Avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţinute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate şi se impune ca în perioada următoare, să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie. Deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea nea(Continuare în pag. a 2-a) L p r din zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţări. Aceste întîlniri constituie o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mondial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socia l) PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN liste, spre bunele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc in acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări - expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace in Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi înţelegerii între popoare. în cadrul plenarei au luat cuvintul tovarăşii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, Gheorghe Homoştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. ANUL III, nr. 737 VINERI 10 iulie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-vă ! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I. M. A. OBORMESU SEUBBUC A început campania de recoltare a păioaselor. Sunteţi in măsură să o efectuaţi la timp şi fără pierderi ? De cîteva zile, în zona Odorheiului Secuiesc a început campania de recoltare a păioaselor. în mai multe cooperative agricole de producţie au fost deja recoltate primele hectare cu orz, urmînd ca în scurt timp să se treacă la, recoltatul griului. Cunoscînd importanţa ce trebuie acordată acestei acţiuni, ne-am adresat tovarăşului inginer Szakács Gavrilă, directorul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Odorheiu Secuiesc, pentru a afla cum s-a pregătit această întreprindere, în vederea satisfacerii cît mai depline a solicitărilor actualei campanii de recoltare. ÎNTREBARE: Ce suprafaţă cu păioase aveţi de recoltat în acest an? RĂSPUNS: întreprinderea noastră, prin cele 38 de secţii, deserveşte un număr de 53 de cooperative agricole de producţie. în toate aceste unităţi, la un loc, se află în cultură aproape 12.000 de hectare cu păioase, orz, orzoaică şi grîu, însă nouă ne revine sarcina de a recolta numai 5.255 hectare, din care 400 hectare cu orz şi restul cu grîu. Diferenţa, pînă la 12.000, va fi recoltată manual, fie din cauza înclinării pantelor pe care se află culturile, fie din cauza buruienilor din lanuri. ÎNTREBARE: Avînd în vedere această suprafaţă, care sînt posibilităţile de care dispuneţi pentru a duce la bun sfîrşit această lucrare? RĂSPUNS: Potenţialul mecanic al întreprinderii se compune din 80 de combine pentru recoltat păioase (toate în bună stare) şi 35 de prese pentru balotatul paielor, de asemenea, în stare de funcţionare. Cu acestea vom căuta să facem faţă solicitărilor. Am luat însă cîteva măsuri, privind organizarea muncii de recoltare, care vor spori randamentul utilajelor de care dispunem. în primul rînd, pentru eliminarea timpilor morţi din cuprinsul zilei de lucru (timp de masă etc.) am repartizat la fiecare 4-5 combine, cîte un elev practicant, dintre cei cu mai multă experienţă, care să înlocuiască la nevoie pe conducătorul de combină. în al doilea rînd, şeful fiecărei secţii, precum şi mecanicul de întreţinere respectiv, vor fi în permanenţă pe cîmp pentru a remedia operativ eventualele defecţiuni ce se pot ivi în timpul lucrului. Legat tot de acest aspect, am hotărît, ca lucrul combinelor să se desfăşoare în grup, pentru a se asigura o mai deplină asistenţă tehnică, în timpul campaniei de recoltare vor funcţiona 4 ateliere mobile, dotate cu piese de schimb şi chiar cu aparate de sudură, care vor interveni operativ acolo, unde situaţia o cere. Ca măsură suplimentară, am împărţit aria ce o deservim în 8 sectoare, aflate fiecare sub permanentul control al unui membru al comitetului de direcţie. Personal răspund de sectorul format din unităţile Mugeni, Lutiţa, Porumbenii Mari, Forţeni. ÎNTREBARE: in cît timp veţi încheia recoltatul? RĂSPUNS: Considerînd 4 hectare, drept normă zilnică pe deplin realizabilă, pentru o combină, sîntem în măsură să încheiem campania de re- Interviu consemnat de __________ M. COTFAS (Continuare în pag. a 4-a) La secția de finisare a Fabricii de apă din Odorheiu Secuiesc. PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR Joi, 9 iulie 1970, a avut loc plenara Consiliului judeţean Harghita al U.G.S.R., la care au participat membrii consiliului judeţean şi membrii comisiilor pe probleme de pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor. Plenara a avut la ordinea de zi: raportul privind măsurile luate de organele şi organizaţiile sindicale pentru utilizarea raţională a fondului de timp de lucru maxim disponibil, îndeplinirea prevederilor chemării Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. către toate organizaţiile sindicale, în vederea combaterii şi diminuării efectelor calamităţilor naturale şi constituirea comisiilor pe probleme pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor. Pe marginea raportului înscris la punctul I din ordinea de zi, prezentat de tovarăşul Buriap Iosif, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, au luat cuvîntul tovarăşii Hegedűs Ştefan, Pongrăcz Ladislau, Nadiş Grigore, Váradi László, Bakos Iuliana, Fülöp Acaţiu, Szász Antonia, Deák Ioan, Tasnádi Carola, Jakab Ferenc, Dobai Mihai, Andrei Jenică, Jeszenszki Francisc, Riţiu Maria, Smărăndescu Corvin şi Pataki Emeric, care au reliefat strădaniile organelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea colectivelor de muncă la recuperarea pierderilor provocate de calamităţile naturale din acest an, măsurile luate pentru folosirea timpului de lucru în întreprinderi şi instituţii. Participanţii la discuţii au apreciat rezultatele obţinute şi au criticat totodată aspectele negative ce se mai înregistrează în unele unităţi în ceea ce priveşte utilizarea fondului de timp de lucru. La punctul doi din ordinea de zi, plenara a aprobat constituirea comisiilor pe probleme pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor, precum şi componenţa acestora. Au fost constituite: comisia pentru probleme economice, comisia pentru probleme cultural-educative, comisia pentru probleme de control obştesc şi asigurări sociale, comisia pentru probleme de sport şi turism, comisia pentru probleme organizatorice, comisia pentru probleme de legislaţie şi rezolvarea scrisorilor oamenilor muncii, comisia pentru problemele muncii in rîndul femeilor salariate şi comisia pentru probleme administrativfinanciare şi caselor de ajutor reciproc. După încheierea lucrărilor plenarei, comisiile pe probleme s-au întrunit în prima lor şedinţă, cu care ocazie au fost instruite și au stabilit planurile de muncă pe perioada următoare.