Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-18 / nr. 822
I ANUL III, nr. 822 DUMINICĂ 18 octombrie 1970 4 pag. 30 bani Prolesari dîn toate tarile, unitiva HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN A t I j { t t s $ •I a fI I\ 5 i CONSTITUIREA COMISIEI DE SPRIJINIRE A ACŢIUNII DE ECONOMISIRE Sîmbătă, 17 octombrie 1970 a avut loc constituirea Comisiei judeţene de sprijinire a acţiunilor de economisire organizate de Agenţia judeţeană a Casei de Economii şi Consemnaţiuni. Din comisie fac parte un număr de 14 membri, iar ca preşedinte al acesteia a fost desemnat tovarăşul Simon Andrei, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. IN PREGĂTIRE - O PARADA A MODEI O.C.L. Gheorgheni a început pregătirile în vederea unui important eveniment ce va avea loc în curind: parada modei, in cadrul acestei manifestări, devenită tradiţională in oraş, se va prezenta îmbrăcăminte pentru bărbaţi, femei şi copii, existentă in unităţile specializate din localitate. CONSFĂTUIRE PE TEME MEDICALE Ieri, a avut loc, la Băile Tuşnad, sub egida Direcţiei sanitare a judeţului Harghita şi a filialelor judeţene Harghita, Mureş şi Covasna a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, o consfătuire cu tema: „Infarctul miocardic". La consfătuire au participat medici specialişti în cardiologie din judeţele Harghita, Mureş, Covasna şi au fost prezentate expuneri pe teme ca: Fiziopatologia infarctului, clinica şi diagnosticul infarctului, evoluţia, pronosticul şi tratamentul infarctului, expuneri care au fost apreciate de participanţi, şi au stîrnit discuţii largi, schimburi de păreri. Participanți la consfătuirea de la Băile Tușnad. La INSTRUIRI A PRACTICA. Realizarea cu succes a sarcinilor prevăzute pentru această etapă de dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste din ţara noastră, impune ridicarea nivelului calitativ şi sporirea exigenţei în toate domeniile de activitate. Exigenţa şi spiritul de răspundere sunt factorii care trebuie să conducă cu necesitate procesul muncii, pentru că de felul în care se reflectă în activitatea de zi cu zi a fiecărui colectiv de muncă, depind în ultima instanță, rezultatele prin care trebuie să se finalizeze orice activitate-Cele afirmate mai sus constituie sinteza concluziilor la care, a ajuns adunarea generală de alegeri a comuniştilor din organizaţia de bază a Şcolii profesionale din Topliţa. Pornind de la sarcinile pe care le are de rezolvat acest colectiv, pregătirea viitorilor muncitori, dezbaterile au scos in evidenţă faptul că progresul continuu al tehnicii cere formarea de meseriaşi capabili să răspundă în bune condiţii exigenţelor tot mai ridicate ale procesului de producţie, oameni care să poată stăpîni şi mînui cu pricepere maşinile şi utilajele în care se concretizează ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. In darea de seamă prezentată, s-a arătat, de altfel, grija care a fost manifestată de cadrele didactice ale şcolii profesionale în pregătirea muncitorilor calificaţi, în înarmarea acestora cu cunoştinţe teoretice şi practice, in îmbunătăţirea continuă a conţinutului procesului de învăţămînt, fundamentarea lui ştiinţifică şi ideologică, care a condus la ridicarea nivelului de pregătire a elevilor. In anul şcolar 1969 — 1970, procentul de reuşiţi a fost de 100% şi dacă la aceasta mai adăugăm bunele aprecieri făcute de conducerile întreprinderilor la care lucrează absolvenţii de la această şcoală, obţinem o oglindă fidelă a strădaniilor pe care le depun comuniştii de aici, celelalte cadre, spiritul de răspundere cu care îşi desfăşoară activitatea. Bineînţeles că analiza făcută nu s-a rezumat doar la enumerarea lucrurilor bune înregistrate în activitatea acestei şcoli. Atmosfera de lucru, prin care se caracterizează adunările comuniştilor, s-a evidenţiat prin preocuparea celor care au luat cuvîntul — György Francisc, Teodor Tompea, Vasile Avram, Petru Lăcătuş, Dumitru Urzică, Maria Boaru, Ioan Platon - de a găsi cele mai bune soluţii care cuprinse în planul de măsuri, să conducă la sporirea eficienţei procesului instructiv-educativ pe care îl conduc. Un accent deosebit a fost pus pe modul în care se desfăşoară instruirea practică, partea procesului instructiv prin care se formează deprinderile ce permit elevilor executarea lucrărilor de calitate şi în care se verifică modul în care au fost însuşite cunoştinţele teoretice. In această direcţie, la şcoala profesională a fost luat un complex de măsuri care au vizat atît crearea celor mai bune condiţii pentru buna desfăşurare a practicii - înfiinţarea atelierelor necesare, dotarea acestora cu material corespunzător , cît şi pregătirea continuă a cadrelor didactice, perfecţionarea acestora. A devenit o tradiţie ca elevii de la Şcoala profesională din Topliţa să viziteze întreprinderile la care vor lucra după terminarea şcollii, să se întîlnească cu colegii care muncesc în aceste întreprinderi să discute cu maiştrii, tehnicienii pentru a cunoaşte îndeaproape procesul de muncă în care urmează să se încadreze. Scopul acesta l-au urmărit vizitele la uzina „Republica” din capitală, la I.R.U.M. Reghin, Ilefor Tg. Mureş, „Partizanul" Topliţa şi altele. Educarea elevilor prin muncă şi pentru muncă, deviza sub care se desfăşoară instruirea practică, precum şi exigenţa maiştrilor care conduc aceste ore, au dat rezultate bune, reliefate de darea de seamă. Aşa de exemplu, atelierul cu o suprafaţă de 1000 mp a fost realizat de şcoală prin beneficiile obţinute după produsele făcute de elevi, iar planul de producţie pe 9 luni a fost realizat în proporţie de 104%. Totuşi, aşa cum se sublinia în cuvîntul vorbitorilor Dumitru Urzică, Ioan Platon, Maria Boaru şi al altora practica trebuie să ocupe un loc mai important în preocuparea comuniştilor din organizaţia acestei şcoli. Concluziile adunării au fost pline de învăţăminte, mobilizatoare în conjugarea tuturor eforturilor pentru ca cei care termină şcoala să dovedească, prin încadrarea imediată în procesul de muncă, că în învăţămînt s-a muncit cu răspundere pentru valorificarea investiţiilor făcute de statul nostru în asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţămînt. I. NETE latură inseparabilă a procesului de învăţămint Adunări de dări de seamă şi alegeri ÎN PAG. A 4-A: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, în S. U. A. Inaugurarea noului local al Şcolii generale de zece ani din Sărmaş Ieri a fost inaugurat noul local al Şcolii de zece ani din Sărmaş. La festivitatea de inaugurare au participat tovarăşii Simon Andrei, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Harghita, Aurel Moraru, inspector-şef la Inspectoratul şcolar judeţean, Ioan Tompea, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Sabin Macarie, instructor la Comitetul judeţean U.T.C., Nicolae Coşarca, secretar al Comitetului comunal de partid, Ioan Moldovan, preşedinte al Consiliului popular comunal, cadre didactice, deputaţi şi peste 200 de cetăţeni ai comunei Sărmaş. Noul local de şcoală are opt săli de clasă şi un laborator de fizică-chimie şi ştiinţe naturale, la care se mai adaugă şi o bibliotecă şcolară. Noul local al şcolii de zece ani, încă o dovadă elocventă a grijii partidului şi statului nostru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de instruire şi invăţâmînt ale tinerei generaţii, a fost primit cu adinca satisfacţie de cetăţenii Sărmaşului. . Memoria se încăpăţinează, uneori, să reproducă mecanic, fără nici o legătură circumstanţială, fapte şi lucruri. ...Stăruie obsesiv in minte cuvintele octogenarului acela, cu umerii copleşiţi de ani şi de muncă: „Dacă nu muncesc, nu măninc”, cuvinte ce le însoţea de un zîmbet abia perceptibil, puţin misterios, puţin trist. „Lucrez de 71 de ani, îmi spune Falăp-bacî. Cîndva se spunea că-s un croitor bun. Dar acuma ...". încăperea, modest mobilată, dă intr-o alta, asemănătoare, unde se află o femeie in vîrstă, la pat de cîteva luni, greu suferindă, in aceeaşi curte, pe strada Libertăţii nr. 7 din Topliţa, se mai află o locuinţă, a fiului său, Ştefan Fülöp. Dar, cită deosebire! Fără să ne gîndim la opulenţă, există totuşi o îndestulare ce face notă discordantă, iar dacă mai adăugăm şi ,,Renault"-ul dichisit, ce sfidează, parcă, cunichelurile lustruite, locuinţa modestă din faţa sa, unde trăiesc bătrînii, nu se poate să nu-ţi aminteşti de gestul resemnat cu care bătrinul ridică încă fierul mare, greu, de călcat, pentru clienţii care i-au rămas credincioşi mai bine de o jumătate de secol ... - .. .Ii ajutaţi pe bătrînii? .. .Da ... Cu ce putem şi noi ■ • . — Trebuie să muncesc. Altfel, cine-i cumpără soţiei medicamentele? Nu se plînge, de altfel, e foarte mirat că a intrat totuşi cineva şi în casă la el. Nu ştiu de ce, poate o curiozitate infantilă mă face să mă învîrt în jurul maşinii. E un „Renault 16“, frumoasă, pusă la punct,... „Cu ce putem şi noi...” In urmă cu ciţiva ani, l-a „ajutat" pe tatăl său să între în spital. Cu pumnii... DehiCu ce poate! — .. .Mai ales de cînd are maşină îşi face de cap. Neglijează şi familia... Escapade terminate cu chefuri... — Săracă mama! Ce pot să-i fac?Suferă de tuberculoză în ultimul stadiu (n. a ). Acumai că-s bătrin, mă mișc mai greu. Da' pot încă să merg la cantină după mîncare. — Nu vă ajută fiul? — ...„Săraca mama"... Ce poate el să-i facă (I?) E greu să califici un astfel de om. Mă gîndesc la meseria pe care i-a pus-o in mină, la .. ., dar ce rost mai are? Cui şi ce anume trebuie să-i aduci aminte ca să-şi facă o datorie, la fel de sfîntă ca aceea pe care a avut-o mama muribundă cînd l-a crescut? .„Supunem opiniei publice.. .* Poate, spuneţi dumneavoastră... M. POPA OBSESII Japonia este în prezent a treia mare putere industrială a lumii, după Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. De remarcat este, îndeosebi, dezvoltarea economiei nipone în anii postbelici. Renăscută din ruinele ultimului război mondial, Japonia a înregistrat un ritm rapid al dezvoltării industriale, mai ales în ultimul deceniu, cînd acest ritm a fost de aproximativ 11 la sută, în medie de an. 1° ultimii 18 ani, producţia naţională globală a crescut de aproximativ zece ori. Dar realizarea producţiei naţionale nipone depinde — după cum arăta directorul general al pavilionului japonez la T.I.B., domnul Shinzo Totani — în proporţie de 9,1 la sută de export şi 8,6 la sută de importul de produse. Iată de ce, Japonia se impune tot mai mult ca partener comercial, atît ca importatoare, cît şi ca ţară exportatoare, iată de ce oamenii de afaceri niponi depun eforturi pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor comerciale cu toate ţările lumii, printre care şi România. Specialiştii japonezi şi-au manifestat dorinţa de a vedea, in cadrul Tirgului internaţional Bucureşti, remarcabilele produse ale industriei româneşti şi de a prezenta cîteva din ultimele realizări ale industriei nipone, facilitînd astfel căi pentru o tot mai largă colaborare economică între cele două ţări. Produsele japoneze sînt expuse în pavilionul central, de către organizaţia pentru comerţ exterior din Japonia (J.E.T.R.O.). Printre cele 14.000 exponate, prezentate de 37 de firme diferite, se află aparatură de radio-comentaţii, computere, echipament electronic automat de măsură şi control, motociclete şi alte vehicule mici cu motor, generatori mobili, echipament electronic de înregistrare şi memorizare, microscoape electronice, analizatori de aminoacizi, produse din oţel, aparatură stereofonică, diverse tipuri de Instrumente de măsură, maşini de cusut şi de C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a l-a) Rinduri despre produsele industriei nipone Aspect dintr-o hală de montaj a unei fabrici de avioane din Japonia. Din preocupările noastre actuale, EXPLOATAREA raţională a mijloacelor de transport în sectorul forestier Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea- Ciuc, dispune de un parc de peste 750 de autovehicule de diferite tipuri şi capacităţi, pentru acoperirea necesităţilor sale de transport. Dintre acestea, peste 90 la sută se află în dotaţia Unităţii de mecanizări şi transporturi forestiere, care asigură transportul masei lemnoase de la locurile de exploatare, pînă la sectoarele de prelucrare şi a diferitelor materiale necesare construcţiilor forestiere. Este cunoscut că,pentru exploatarea raţională a acestor utilaje, este necesară, pe lingă exploatarea judicioasă a parcului de autovehicule din punct de vedere comercial, şi buna organizare a deservirii tehnice (întreţinere, reparaţii) la un nivel cît mai ridicat, în scopul prelungirii duratei de exploatare, cu cheltuieli minime. Pornind de la aceste considerente, conducerea unităţii a organizat ateliere de întreţinere şi reparaţii la sectoarele unităţii, ele fiind ajutate şi îndrumate de atelierul central din Miercurea-Ciuc. In aceste ateliere se execută întreţinerea şi reparaţiile curente de către echipe complexe. Reparaţiile mari şi cele capitale se execută la întreprinderi specializate. Sunt însă unele aspecte negative in activitatea de întreţinere şi reparaţii, lipsuri şi neajunsuri care influenţează nefavorabil întregul proces de transport. Un prim aspect îl constituie aprovizionarea insuficientă şi neritmică cu piese de schimb, care în tot cursul anului generează greutăţi în procesul de întreţinere. Contractele privind piesele de schimb şi materialele au fost numai în parte onorate, de către furnizori (de pildă, comenzile pentru primul semestru al acestui an au fost onorate doar în proporţie de 40 la sută), iar procurările directe nu pot satisface întotdeauna nevoile. Un autovehicul se compune dintr-o multitudine de piese de importanţă şi solicitări mecanice diferite. De aceea, aprovizionarea prealabilă a tuturor pieselor nu este posibilă şi nici indicată, prin faptul că necesităţile de folosire sunt foarte variate. O parte dintre ele se poate recondiţiona sau executa pe plan local, însă piesele de mare precizie şi a căror fabricaţie presupune o tehnologie pretenţioasă, cum sunt : pistoane, segmenţi, cuzineţi, rulmenţi, pinioane etc., cînd ajung la un anumit grad de uzură necesitînd înlocuirea, trebuie neapărat să le procurăm pentru că Ing. ALBERT ALEXE, U.M.T.F. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) ME FORŢELE PENTRU GRĂBIREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! C.A.P. Crăciunel sînt încă multe La de an după-amiaza zilei de 16 octombrie, soarele, în sfîrşit, izbuti să străpungă perdeaua groasă a norilor şi se ivi biruitor pe bolta cerească. Pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Crăciunel trei, tractoare au pornit să are pe o tarla situată în imediata apropiere a drumului ce duce, şerpuind, spre comuna Ocland. Nu peste mult timp, exemplul harnicilor tractorişti a fost urmat de cooperatorii din comună, care se îndreptau spre parcelele însămânţate cu sfeclă de zahăr şi cartofi. Ajunşi la sediul cooperativei, găsim numai pe contabilul şef, Kásás Ştefan, pentru că inginerulpreşedinte Fekete Anton, la ora aceea, era plecat la Miercurea-Ciuc. - Da, se lucrează, dar acum cîteva zile nu s-a putut lucra — ne informează interlocutorul nostru. - Din păcate, din această cauză lucrările agricole de toamnă au suferit întîrzieri îngrijorătoare — îi răspundem noi, întrebîndu-l apoi cum se prezintă situaţia însămînţărilor de toamnă? - Mai sint de însămînţat cîteva hectare... - Nu ştiţi, cumva, cite? - Nu ştiu exact, date inexacte nu vreau să furnizez, eu trebăluiesc aici cu hîrtii, acest lucru nu-mi retine atenția în asă măsură să . .. - Dar cu recoltatul cartofilor, al sfeclei de zahări al porumbului cum staţi? — ne împinge curiozitatea. - Lucrez cu hîrtii ... Am plecat strîngindu-i mina si mulțumindu-i pentru „preţioasele informaţii" şi „interesul" ce-l poartă pentru soarta recoltei, în calitate de contabil-şef, despre care se spune că este dator să cunoască tot ce se întîmplă în unitatea respectivă, din conducerea căreia face parte. Notăm, pe baza datelor statistice cele mai recente aflate la Direcţia agricolă judeţeană, că la Cooperativa agricolă din Crăciunel din 185 hectare de grîu planificate, pînă în prezent s-au însămînţat numai 86, fiind gata pregătite pentru însămînţări alte 46. Din 34 hectare cultivate cu cartofi s-au recoltat 24. Sfecla de zahăr s-a scos de pe 13 hectare din 23. Recoltatul porumbului (deși n-a fost încă început!) la Crăciunel nu prezintă „o problemă", pe cînd înstruirea contabililor, da! I. D. KISS A Reinnoiţi-vă abonamentele la ziarul HARGHITEI Unde puteţi găsi la fiecare sfîrşit de săptămină comentarii semnate de I. SOCACIU, redactor de politică externă la „Agerpres“.