Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-22 / nr. 902
Pag. 2 şcoala O dată cu redeschiderea cursurilor după vacanţa de iarnă, în întreaga ţară munca devine obiect de studiu în liceu. Pregătirea tehnico-productivă inclusă de acum în orare constituie un moment de largă importanţă socială, inscriindu-se în contextul general al preocupărilor partidului şi statului nostru de a asigura legarea mai strînsă a invăţămîntului de practică, implicit pregătirea temeinică a tineretului pentru muncă şi viaţă. După cum am fost in----------------------------------------formaţi din partea Ministerului Invăţămîntului, toţi elevii de liceu, în toţi cei patru ani de studii au programate săptămînal două ore care vor fi grupate în aşa fel incit să se obţină bunăoară o zi de lucru de Şase ore la trei săptămini. Frecvenţa —1BMMUIHIIIII —HEi Tribuna pedagogului oamxs-'mssmi^ssigamai elevilor la aceste ore este obligatorie, iar activitatea lor va fi îndrumată de către maiștri, instructori, ingineri, profesori de fizică, chimie etc., urmînd să fie analizată și notată la încheierea anului şcolar cu unul dintre calificativele „foarte bine”, „bine", „suficient" sau „insuficient". Ce vizează acest nou obiect de studiu ? Evident nu este vorba de asigurarea unei calificări, în înţelesul strict al cuvîntului ci în primul rînd, de crearea unui climat în care fiecare tînăr sau tînără să-şi poată da seama de valoarea reală a muncii. Şi pentru a nu deveni o simplă formalitate s-a preconizat o pregătire suficient de elastică, pe un evantai larg de îndeletniciri în funcţie de condiţiile concrete locale. Dar, în general, elevii sunt îndrumaţi îndeosebi spre electrotehnică, radio-tehnică, instalaţii electrice, reparaţii de utilaje casninice. In mediul rural se organizează cu precădere activităţi specifice dome in liceu muncii niului agriculturii, respectiv conducerea maşinilor agricole, lucrări de zootehnie, viticultură, pomicultură şi legumicultură, de industrializare a produselor agricole şi altele. Elevele deopotrivă la oraşe şi sate vor fi antrenate la lucrări de croitorie, broderie, ţesut, gospodărie ori vor învăţa stenodactilografia. Desigur, n-am enumerat în rîndurile de faţă decît citeva puncte de reper. Pentru că iniţiativa, analiza lucidă a condiţiilor care permit organizarea unei activităţi sau alteia trebuie să-şi spună în mod hotărîtor cuvîntul. Fără îndoială prin noul obiect de studiu urmărim un cîştig concret de cunoştinţe. Dar dincolo de acest ciştig imediat în procesul de învăţămînt, urmărim prin aceasta dobîndirea unei noi dimensiuni, moderne a şcolii româneşti. Căci, asigurarea unor temeinice cunoştinţe de cultură generală, paralel cu o pregătire utilă se înscrie în coordonatele tot mai larg acceptate, pretutindeni in lume, a învăţămîntului modern, răspunde imperativelor de a crea în şcoli un adevărat cult al muncii. Un cult înţeles, deopotrivă, ca o atitudine izvorîtă din respectul cel mai profund faţă de producătorii bunurilor materiale, ca un obiectiv educativ major al educaţieimolare menite să releve vocaţia reală a fiecărui tinăr, să-l îndrume spre acea îndeletnicire care corespunde vocaţiei sale. AL. POPESCU Apropo de comportare civilizată Duminică 17 ianuarie. Orele 15,25. Personalul de Tg. Mureş se apropie de staţie Miercurea-Ciuc. In faţa casei de bilete, obişnuita aglomeraţie. Trece un minut, două . .. Din încăperea adăpostită de ghişeu, nici un semn după care s° P°ţi deduc© că se eliberează bilete. Se aud© O metodie fredonată cu încăpăţinare, iar tovarăşul casier plimbă nişte hîrtii de pe un birou pe altul. „Eliberează nişte acte” spune cineva din faţa ghişeului. Nişte acte care nu sunt necesare pentru trenul respectiv... Se aude fluieratul locomotivei, care întră în staţie. Casierul insistă să fredoneze melodia. De grăbit, nue vorbă ! Se opreşte pentru un moment, pentru a întreba pe cel care aştepta actele ceva in legătură cu ... programul de la televizor ! In sfîrşit, începe alerta. Cind trenul e gata de plecare ! Cum nu toţi călătorii sunt dispuşi să prindă trenul din mers, pentru nişte hîrtii de pe unbirou avem o dorinţă către şeful staţiei din Miercurea- Ciuc , dacă este posibil, să mai explice o dată lucrătorilor din subordine ce este aceea bună-cuviinţă şi, mai ales, comportare civilizată cu călătorii. Dar sâ nu uite să le mai explice şi un alt amănunt : că acestea două, buna-cuviinţă şi comportarea civilizată, se „poartă" şi duminica. Iar dacă mai dispune de ceva fonduri rămase de anul trecut, rugămintea noastră ar fi ca să-l propună pe tovarăşul casier, Gherman Mircea care a fost de serviciu duminică, 17 ianuarie, la o mică „atenţie”. Poate că aşa i se temperează zelul pregătirii pentru ... „Steaua fără nume” în timpul afectat călătorilor, timp pentru care mai este şi plătit. I. NETE _______________________^ I I ! I I II ! I I VINERI, 22 IANUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii : Edvard Grieg. 14.42 Vino bade, vino iară — cîntece populare. 15.05 Revista economică. 15.20 Estrada melodiilor. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Fanfara din Valea Mare, judeţul Vaslui, dirijată de Dumitru Creţu. 16.30 Recital Sheila. 1650 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică populară, cu Victoria Baciu, Ileana Greculescu şi Nicolae Bob Stănescu. 18.00 Orele serii. 22.00 Tableta de seară de Dimitrie Păcurariu. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Muzică de café-concert. 21.25 în cinstea semicentenarului P.C.R. Consemnări de Paul Popescu- Neveanu. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 0,03-6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL I! 14.08 Muzică popularăinterpretată de Domnica Chioreanu şi Costel Moisa. 14.30 Odă limbii române. 15.00 Muzică uşoară de Radu Şerban. 15.20 Jocuri populare. 15.30 Radioşcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Tineri interpreţi de muzică uşoară. Mira Moreno şi George Enache. 16.30 Formaţii româneşti de cameră . Cvintetul „George Enescu". 16.55 Pe teme de protecţia muncii. 17.00 Album de muzică populară. 17.30 Bibliotecă de poezie românească. Mihai Eminescu. (II). 17.50 Muzică uşoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Orfeu - mică enciclopedie muzicală. 18.55 Partidului, inima şi versul. Claus Stephani: Patria. 19.05 Cintecul e pretutindeni. 19.30 Reportaje paralele. Lumea petrolului, ieri şi azi. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. Romeo și Julieta de Gounod. 22.30 Dezbateri culturale. 22.50 Melodii interpretate de Mihaela Mihai 23.05 Suită din baletul Shural de Farid Jaru11in. 24.00 21. 00 Ciclul de cinci cîntece pe versuri de Rainer Maria Rilke, traducere de Horia Furtună. SIMBATA, 23 IANUARIE PROGRAMUL 1 6.00 de la 6.00 la 9.30 9.30 Mioriţa. 10.05 Muzică populară din Moldova. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Din ţările socialiste. 11. 05 Zece minut© cu Aarno Ranmen. 11.15 Radioclub turistic. 11.30 Frumoasă eşti patria mea — program de cîntece. 11.50 PROGRAMUL II 6.00—8.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreţi : Fritz Kreisler. 9.10 Din repertoriul orchestrei de muzică populară: Brîuleţul din Constanţa. 9.30 Recital de operetă Vali Niculescu şi Ion Stoian. 10.00 Rapsodii de Constantin Bobescu şi Sabin Drăgoi. 10.24 Cîntece cu şi fără cuvinte. 11.00 Pe marginea Dunării - cîntece şi jocuri populare. 11.20 Concertul melodiilor de neuitat. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Cîntece populare interpretate de Elena Bologa și Tudor Heria. 12.30 Călătorie muzicală. 13.00 Concert de prînz. Armonie frăţească Decernarea premiilor in întrecerea patriotică (Urmare din pag. 1) de comună fruntaşă pe judeţ în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire, desfăşurată în anul 1970. La festivitatea desfăşurată in sala căminului cultural, au luat parte locuitorii comunei, cei care de-a lungul unui an, în orele libere, au muncit cu însufleţire pentru înfrumuseţarea locurilor unde trăiesc. Cu acest prilej s-a evidenţiat în mod deosebit hărnicia locuitorilor din comuna Praid, însufleţirea cu care au muncit realizînd lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 1.437.000 lei. La solemnitate au luat parte tovarăşii Kâmives Ioan vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Illyés Ladislau şi Veress Ludovic, membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Becze Anton, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Suciu Antonie, secretar al Comitetului judeţean U.T.C., şi Borbat Francisc, deputat în Consiliul popular judeţean. Pentru rezultatele deosebite obţinute, cetăţenii din Praid au fost felicitaţi în numele Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean de tovarăşul Râmiveş Ioan, care le-a inminat Diploma de comună frumaşă în întrecerea patriotică şi premiul de 70.000 lei. Cei prezenţi la adunare Şi-au exprimat dorinţa unanimă de a munci mai mult şi mai lne întimpinînd aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea partidului cu noi succese În activitatea lor. In încheier© tovarăşul Péter Francisc, preşedintele Consiliului popular comunal, a înminat insigne de „Fruntaş în gospodărirea comunei”. A urmat un frumos program artistic. Cabana Homorod - capriciile iernii au aici farmecul IoFoto : V. KEMENES Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară. 12.10 Recital de operă Constantin Gabor. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. HARGHITEI (Urmare din pag. X) Kit de armonios închegat. Dezvoltarea fără precedent a ritmurilor de viaţă în patria socialistă, se materializează şi în devenirea oraşului Gheorgheni, fiind o demonstrare convingătoare a justeţei politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre asigurarea tuturor condiţiilor pentru înflorirea multilaterală a personalităţii constructorului socialismului. Un asemenea om care întinereşte o dată cu înălţarea fiecărei construcţii de viaţă nouă, este şi tehnicianul Huszár Carol, care împreună cu alţi 53 de tovarăşi de muncă sugerează cum nu se poate mai bine abnegaţia de care este animat fiecare părtaş la opera de construcţie socialistă. Alături de constructori, toţi cetăţenii oraşului, depun un impresionant volum de muncă patriotică, partici- Pând din toată inima la accelerarea ritmului de construcţie. Aportul cetăţenilor se cifrează la milioane, ceea ce învederează succint inalta conştiinţă civică şi patriotică a locuitorilor oraşului. Vorbeam de omul acela de granit crescut şi maturizat în aspra climă a şantierelor, pentru că zidarul nu cunoaşte nici iarnă nici vară, viitorul se proiectează perpetuu în spaţiu şi timp ! Omul acesta , Huszár Carol - originar din Suseni, a absolvit Şcoala medie de construcţii din Sfîntu Gheorghe şi astăzi, după aproape două decenii, bărbatul de o robusteţe impresionantă poate spunecă prin mult© aşezări din judeţele Covasna şi Harghita, se află o părticică din sufletul său, un grăunte de rîvnă, profilat în cărămidă şi beton. Excelent organizator, şeful şantierului casei de cultură este preţuit de toţi cei cu care lucrează; de fapt aceştia îi sîntpe potrivă, la fel de destoinici şi plini de energii, lată-i pe cîţiva : Solyom Ventel - şef de echipă, Csiky Grigore — dulgher (decanul de virstă al meşterilor), Elekes Mihai — dulgher, Kozma Adalbert — fierar betonist, Elekes Ignaţiu - zidar, Ferencz Petru — zidar, Deák Francisc - zidar (mezinul grupului de constructori), Bálint Eugen — tehnician, Portic Ernest — şofer. Numele acestea după terminarea imensului bloc de cărămidă şi beton, vor spune prea puţin poate ... Este aceasta virtutea constructorilor, de a rămîne anon imii inimi, lăsînd în urmă vorbească doar roade efortului împlinit I Viitor complex cultural va c prinde numeroase săi; destinaţii diverse — cu sală de dans, cercuri , arte frumoase, foto, biblitecă, sală de conferin] de balet, vestiare, sala , spectacole ş.a. In fieca din acestea va trebui : vedem mina omului care contribuit cu migală la I ■nisarea celor mai neînsemnate detalii. Meşterii lucrează după un proiect întocmit de arhitectul Ştefan Bodea de la Trustul de construcţii Braşov care asigură şi asistenţa tehnică a lucrărilor. Am simţit în freamătul de pe şantierul parcurs, dragostea constructorilor prezentului pentru tot ce înfăptuiesc. Acum în preajma aniversării semicentenarului creării Partidului Comunist Român, brigada constructorilor Casei de cultură din Gheorgheni este hotărîtă să-şi accelereze ritmurile, imprimînd în acelaşi timp carate în plus calităţii. Deocamdată în interiorul edificiului domneşte liniştea tulburătoare a efortului de creaţie, de devenire concretă, domneşte încordarea omului faber, omul edificator. In curînd ni se va înfăţişa vederii o masivă clădire, cu o decoraţie plină de culoare care va invita iubitorul de cultură în incinta sa, dindu-i multiple mulțumiri spirituale. Studioul Tg. Mureş VINERI, 22 IANUARIE 6.30—7.00 Intîlnire matinală. Muzică. 16.30 — 18.00 Cronica actualităţii. Cintă corul Filarmonicii de stat din Tg. Mureş. Pe undele tinereţii : Din istoricul luptelor revoluţionare ale tineretului de pe Valea Mureşului condus de P.C.R. ; Pe meridianele tinereţii . Student-bar. Muzică. Moment liric : Partidului — versurile noastre. VINERI, 22 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiunilecţii pentru lucrătorii din agricultură organizate c's Televiziune în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Creşterea păsărilor pentru producţia a Zi. „(vă ! HARGHITEI CALENDAR 22 IANUARIE 1788 — S-a născut poetul englez George Noel Gordon, Lord Byron, (m. 19. IV. 1824) 1909 — S-a născut în Birmanin Sithu U Thant, secretar general al O.N.U. 1775 — S-a născut matematicianul și fizicianul francez André Marie Ampere, descoperitorul legii fundamentale a electrodinamicii. (m. 1836) de carne. 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoala. 18.00 Căminul. 18.50 România '71. Azi - judeţul Bacău. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tragerea Loto. 20.15 Film artistic : „Un cuib de nobili". Oproducţie a studiourilor Mosfilm 1969. In rolurile principale Leonid Kulaghin, Irina Kupcenko şi Beata Tyszkiewicz. Regia Andrei Mihalkov-Koncialovski. 22.00 Panoramic ştiinţific. 22.40 Telejurnalul de noapte. 22.50 închiderea emisiunii. PADURARU IOAN - BALAN ! a) Angajații ce se reîncadrează în muncă in termen de cel mult 90 , zile de la data desfacerii contractului de muncă, în temeiul art. 16 1, 20 litera a, b, d, și j din Codul muncii, sunt în drept să primească concediul de odihnă în anul calendaristic al încadrării numai proporţional cu timpul scurs de la data reangaja jării şi pînă la sfîrşitul anului, ţinîndu-se seama de faptul că, pentru perioada scursă pînă la I desfacerea contractului de muncă, concediul afe- rent a fost lichidat prin compensarea în bani. In cazul la care vă referiţi, i se pare c° nu se pune a-ceastă problemă deoare-ece aţi beneficiat de concediu înainte de desfacerea contractului de muncă. I în ce priveşte concediul suplimentar, acesta se stabileşte în raport de munca prestată de angajat, în condiţii deosebite, în perioada de 12 luni premergătoare plecării în concediu. Spre exemplu, dacă angajatul a prestat numai 6 luni muncă in , condiții deosebite, în pe- rioada de 12 luni anterioare plecării în conce- idiu, durata concediului * suplimentar va fi de 1/2 ^ din cea stabilită pentru locul de muncă respectiv. ( b) Potrivit anexei X la H.C.M. nr. 914/1968, perioada de timp necesară pentru trecerea de la nivelul de bază la prima treaptă de salarizare nu poate fi mai mică de un , an, iar pentru promova- rea de la o treaptă la o alta, de doi ani. Durata minimă menționată mai sus (de un an şi respectiv doi ani) poate fi redusă pină la jumăta- te, cu aprobarea condu- cerii întreprinderii, pen- tru muncitorii care au ob-ţinut realizări deosebite d activitatea lor. BORCEA COSTICA - BALAN Unul din elementele ne- cesare calculării pensiilor de orice fel — pentru li- J mită de virstă, de invali- 1 ditate sau de urmaş — este salariul tarifar. Pensia se poate stabili ? insă și fără a se lua în considerare salariul tari- l far, pe baza celorlalte e- I lemente de calcul (vechi , mea în muncă, condiţiile de la locul de muncă, ^ gradul de invaliditate și Iauza care a provocat in- validitatea) în care caz se aplică cuantumul mi- nim prevăzut de lege pen- tru categoria respectivă. Aceasta are loc atunci cînd din dosarul de pensii , lipsesc datele privind sa- larizarea, iar completarea ulterioară cu dovada sala- riului ar putea prejudicia pe solicitant, prin nepri- ^ mirea pensiei pe o pe-rioadă îndelungată de .' timp. Potrivit dispozitiunilor articolului 56 din H.C.M. nr. 252/1967, pensia poate fi recalculată în cazul de- ^ punerii de acte noi din care să rezulte o altă si- t tuație decît cea avută in vedere la data pensio- l nării, cum ar fi : perioa- , dele lucrate anterior pen- sionării, salariul tarifar de încadrare, condițiile în care a fost prestată acti- t vitatea salariată la locul de muncă. ^ A. POP CIJSTRIVLA MIERCUREA-CIUC Cinematograful „Transilvania”: Pomul de crăciun, film franco-englez. Cinematograful „Harghita" : Fantoma din Morissville, film cehoslovac. ODORHEIU SECUIESC Cinematograful „Homorod” : Helga, film german (R.F.G.). GHEORGHENI Cinematograful „Mioriţa" : Sentinţa, film românomaghiar. TOPLIŢA Cinematograful „Căliman" Dragoste la zero grade, film românesc. CRISTURU SECUIESC Cinematograful „Progresul”: Această femeie, film spaniol. BORSEC Cinematograful „Borsec": Cind voi fi mort şi livid, film iugoslav. Cinematograful „Izvorul”: Vin cicliştii, film românesc. BĂILE TUŞNAD Cinematograful „Oltul” : Răzbunarea sfintului, film englez. BALAN Cinematograful „Minerul": Moartea unui birocrat, film cubanez. VLAHIŢA Cinematograful „Fierarul”: Omul cu ordin de repartiţie, film polonez. Pentru eventualele modificări în program, redacţia nu-i asumă răspunderea. I I I I I Reinnoiti-vă abonamentele la ff 5 (iu ¥ 3D Ü l(l J [ierul iî n A f R 0 G r H m a t 1 E I T m a I ANUL III, nr. 902