Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-03 / nr. 1015

Anul IV,nr. 1015 JOI 3 iunie 1971 O INIŢIA­TIVA care merită mai multă atenţie din partea factoril­or răspunzători pentru aplicarea ei Intr-o anumită îm­prejurare am aflat de­spre faptul că la între­prinderea Tehnoutilaj din Odorheiu Secuiesc se aplică o nouă iniţia­tivă: controlul obştesc asupra calităţii produ­selor. Fără îndoială că o a­­semenea informaţie la­pidară ridica numeroa­se semne de întrebare, în condiţiile aplicării Legii organizării şi asi­gurării calităţii produ­selor, ce rol i se acordă acestei forme obşteşti de control ? In ce măsură diferă acest control de cel care constituie o­­bligaţie de serviciu ? Cum, cînd se exercită controlul obştesc şi în ce constă el ? Cine sînt controlorii obşteşti şi cu ce atribuţii sunt ei in­vestiţi ? Răspunsurile la aceste­ întrebări urmau să ne convingă dacă a­­vem de-a face sau nu cu o iniţiativă realmen­te valoroasă. Din cele văzute la fa­ţa locului, din discuţiile purtate cu salariaţi ai întreprinderii, îndeo­sebi cu tehnicianul Fü­­löp Dionisie, şeful com­partimentului C.T.C. şi Filo Demeter, preşedin­tele comitetului sindi­catului, am reţinut as­pecte interesante, care merită atenţie din par­tea celor care lucrează în funcţii ce au tangen­ţă cu asigurarea calită­ţii produselor. Esenţa iniţiativei con­stă în transformarea preocupării pentru asi­gurarea calităţii produ­selor într-o chestiune care priveşte nu numai pe cei care confecţionea­ză în mod direct un produs, ci pe toţi sala­riaţii, întreg colectivul întreprinderii ; obliga­ţia legală a grijii pen­tru calitatea produselor este întregită de acţiu­nea de masă, izvorîtă dintr-o adîncă conştiin­ţă cetăţenească, care-şi pune ca scop realizarea fiecărui produs la cel mai înalt nivel calitativ. Controlorii obşteşti nu sunt numiţi, nu sunt im­puşi printr-o decizie a comitetului de direcţie, ci sunt aleşi în adunări­le grupelor sindicale şi răspund în faţa acestora de modul cum îşi înde­plinesc sarcina obşteas­că ce li s-a încredinţat. In fiecare atelier func­ţionează doi-trei con­trolori obşteşti, aleşi dintre cei mai buni muncitori şi tehnicieni, care au şi pregătirea profesională şi autorita­tea morală necesară e­­xercitării controlului a­­supra calităţii activităţii desfăşurate de tovarăşii lor de muncă. Sarcina controlorilor obşteşti constă în a-i ajuta pe controlorii de calitate în efectuarea controlului pe flux, cît şi a controlului final, de a depista, împreună cu aceştia, cauzele calităţii necorespunzătoare a u­­nor operaţiuni, de a propune, pe baza înde­lungatei lor experienţe de producţie, cele mai ridicate măsuri în vede­rea eliminării cauze­lor găsite, de a a­­juta muncitorii în însu­şirea temeinică şi rapi­dă a tehnologiei de fa­bricaţie a produselor, de a efectua practic con­trolul la locurile de muncă şi schimburile în care nu există contro­lori tehnici de calitate (la atelierul de strungă­­rie, de pildă, se lucrea­ză în trei schimburi, dar există doar un sin­gur controlor de calita­­te în schimbul I). C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Pregătiri intense la S.M.A. Porumbenii Mari în vederea începerii campaniei agricole de vară. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 50 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN in dezbatere. Proiectul de lege cu privire la mmm­mmmmnanmmmmamamanammmjrmmmmumMmmiammnmaammammBahmananam organizarea şi conducerea unităţilor economi­ce de stat Lărgirea atribuţiilor centratelor şi combinatelor Consider deosebit de binevenit proiectul de lege referitor la organi­zarea şi conducerea uni­tăţilor economice de stat, deoarece din 1949 încoace au apărut în a­­cest domeniu o mulţime de legi, decrete, ordine, instrucţiuni şi circulare, independente şi parale­le, între care nu numai că nu exista o corelare perfectă, dar în multe cazuri erau contradic­torii, ceea ce îngreuna activitatea unităţilor e­­conomice de stat. Proiectul de lege su­pus dezbaterii publice este o nouă şi elocven­tă expresie a politicii economice, ştiinţifice promovată de Partidul Comunist Român, a consecvenţei cu care partidul nostru reali­zează în ultimii ani lăr­girea participării oame­nilor muncii la condu­cerea unităţilor econo­mice, dînd o imagine a­­totcuprinzătoare între­gului mecanism econo­mic. După părerea mea, reglementarea proble­mei investiţiilor va avea un efect pozitiv, deoa­rece la elaborarea pla­nului de investiţii, rolul determinant îl vor avea centralele industriale şi combinatele care, cunos­­cînd mai bine necesită­ţile proprii, vor putea găsi cele mai bune re­zolvări atît în ceea ce priveşte volumul inves­tiţiilor, cît şi termenele de punere în funcţiune, ceea ce, evident, va con­tribui la mărirea efi­cientelor acestora. In conformitate cu prevederile proiectului de lege, întreprinderilor cu gestiune economică internă li se acordă personalitate juridică și independență operativă, lucru util deoarece pînă acum contractele aces­tora erau­­ rezolvate la nivel de centrală, fapt ce le diminua răspun­derea faţă de gospodă­rirea mijloacelor finan­ciare. Astfel, aceste în­treprinderi în repetate r rînduri puneau anumite condiţii care, dacă nu erau satisfăcute de forul coordonator, constituiau o justificare a neînde­­plinirii sarcinilor, faţă de care centrala respec­tivă nu putea lua decît măsuri administrative. Deosebit de importan­te, în condiţiile actuale de dezvoltare a tehno­logiilor de fabricaţie, sunt prevederile referi­toare la activitatea de cercetare şi de proiec­tare. Faptul că aceste activităţi vor intra din OUB­AN LADISLAU, director economic la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 2-a Pagina tineretului DESERVIREA CIVILIZATĂ A POPULAŢIEI In multe unităţi ale O.C.L. Miercurea-Ciuc, deservirea civilizată se află la loc de cin­ste. Dacă intri în magazinele Pantofărie bărbaţi, Galanterie, E­­legant, Confecţii, Lux şi altele, rămîi plă­cut impresionat de ama­bilitatea cu care ţi se vorbeşte, de operativita­tea cu care eşti servit. Această atitudine, îmbi­nată cu buna aprovizio­nare a unităţilor respec­tive, cu aspectul expu­nerii mărfurilor în vitri­­ne şi în rafturi, dă im­presia unor reuşite în sensul realizării unui comerţ civilizat, modern şi dovedeşte creşterea profesională a lucrători­lor comerciali, preocu­parea organizaţiei co­merciale, depusă în sco­pul creşterii gradului de comportare civilizată. Una dintre cele mai de seamă laturi ale de­servirii civilizate este — fără îndoială — operati­vitatea. Este îmbucurător fap­tul că în unităţile co­merciale din Miercurea- Ciuc operativitatea şi deservirea promptă a în­ceput să-şi facă tot mai mult loc în ultima vre­me. Vizitatorii frecvenţi ai alimentarei de pe strada Florilor, cei ai magazinului de confec­ţii, ai magazinelor „Pio­nier“, „Elegant“ şi ai al­tor unităţi vor fi — cre­dem — de acord cu a­­ceastă părere, spre cins­tea celor ce lucrează aici. Din păcate, nu aceas­ta este situaţia în toate magazinele. La unitatea specializată în desface­rea produselor lactate „Dorna“, deservirea con­sumatorilor e mult prea lentă, deşi în magazin lucrează personal sufi­cient. Aceasta e cauza că după sosirea laptelui dulce şi mai ales după­­amiază, în această uni­tate se înregistrează ma­re aglomeraţie, în mod nejustificat. Cu ocazia unui alt articol, suge­ram O.C.L. să des­partă­­ distribuirea lap­telui dulce de vînzarea altor produse lactate şi mezeluri. In acest fel — considerăm noi — aglo­meraţia s-ar putea e­­vita. Semnalînd că în unele unităţi de alimentaţie publică , braseria „Car-TR. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) Un deziderat încă neîmplinit în activitatea comercială din Miercurea-Ciuc . Informaţia : Construcţia blocului din centrul reşedinţei de judeţ se apropie de faza finală. Se lucrează in­tens la tencuirea exte­rioară, precum şi la fini­sarea unităţilor comer­ciale ce urmează să se deschidă la parterul a­cestuia. Ritmul de exe­cuţie a lucrărilor e ra­pid, ceea ce înseamnă că darea în folosinţă a blocului se va produce în curînd. Azi, la ora 20.00, Tea­trul de estradă din De­va prezintă pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc specta­colul „Feţe, feţe... la­­revistă“. Oaspeţii staţiunii bal­neoclimaterice Băile Tuşnad vor putea parti­cipa azi, de la ora 9.00, la o excursie la Lacul Sf. Ana. După-amiază, sunt invitaţi la un con­curs de şah dotat cu premii, iar de la ora 20.30, Teatrul dramatic din Braşov prezintă spectacolul cu piesa „Madam Sans-Genes“ de V. Sardou şi E. Mo­reau. Regia­­ spectacolu­lui este semnată de Ma­rietta Sadova. Ieri s-a deschis în car­tierul Patinoarului din Miercurea-Ciuc un nou centru de distribuire a pîinii şi altor produse de panificaţie. Unitatea funcţionează zilnic, în-­­­tre orele 6—10 şi 16—20. PRONOEXPRES. Tra­gerea din 2 iunie 1971. Extr. I.: 32, 34, 27, 23, 36, 4; Extr. a Il-a: 21, 28, 29, 10, 18. Fond general de premii: 2.579.308 lei, din care pentru extr. I.: 1.742.247 lei; pentru extr. a Il-a : 837.061 lei. -----------| Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Populară Chineză Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, mem­bri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România, au vizitat Uni­versitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pre­gătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Iun-sen, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, şeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai­­fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta uni­versităţii şi pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenţi, cadre didactice, funcţio­nari ai institutului de învăţă­­mînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia şi membrii delegaţiei sunt întîmpinaţi de Si Ciun, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comi­tetului Revoluţionar şi al condu­cerii universităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetului Perma­nent al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, şi membru al Comitetului Permanent al Comitetului­ de Partid, vicepre­şedinte al Comitetului Revolu­ţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al Comi­tetului Revoluţionar, Yi Sien-tan, membru al conducerii Comitetu­lui Revoluţionar al Universităţii. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspe­ţii şi gazdele străbat cu greu prin mulţimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cu­­vînt de salut, să ofere flori. în sala de primire, Si Cion a­­dresează, în numele conducerii universităţii, al studenţilor şi profesorilor, al Comitetului Revo­luţionar şi al comitetului de par­tid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulţi din cei ce lucrează la universitate, păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, el a prezentat oaspeţilor date privind activita­tea universităţii. întemeiată în 1911, universitatea cunoaşte o puternică dezvoltare abia în ulti­mii ani, avînd astăzi 11 facultăţi — printre care de electronică, energetică, construcţii de maşini, mecanică — cu peste 50 de spe­cialităţi. Aici învaţă 2.800 de studenţi proveniţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi milita­rilor. Ei sunt selecţionaţi dintre oamenii cu o bogată experienţă în activitatea practică, ceea ce îi ajută la însuşirea mai rapidă a cunoştinţelor teoretice. După absolvire, ei se reîntorc la locu­rile de muncă de unde au venit. Sistemul de învăţămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări: studiul, cercetarea ştiinţifică şi activitatea directă, nemijlocită, în producţie. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a trans­format intr-un complex care, in afară de amfiteatre şi săli de cursuri, include cinci fabrici, nu­meroase ateliere de producţie, o bază de cercetări ştiinţifice şi o fermă agricolă. In acelaşi timp, ea întreţine legături contractua­le cu 45 de întreprinderi din di­verse regiuni ale ţării, unde stu­denţii lucrează efectiv anumite perioade. Scopul nostru — a spus Si Cian — este pregătirea unor cadre cu înaltă conştiinţă socia­listă şi cu un grad ridicat de ci­vilizaţie şi cultură. Noul sistem de învăţămînt este în curs de experimentare. Am dori să ară­tăm sincer tovarăşilor români — a spus vorbitorul — că mai exis­tă unele greutăţi şi lipsuri, dar sîntem hotărîţi să căutăm căile cele mai potrivite pentru perfec­ţionarea lui. In cadrul discuţiei care a avut loc, studenţi, cadre didactice, re­prezentanţi ai organizaţiei de par­tid şi ai Comitetului Revoluţio­nar au relatat despre preocupă­rile lor, despre bogata activitate care se desfăşoară aici pentru e­­ducarea comunistă a tineretului, în scopul pregătirii lui temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a fi cît mai util societăţii. Luînd cuvîntul, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, după ce a mulţumit pentru primirea fă­­cută, a salutat călduros gazdele în numele întregii delegaţii de partid şi guvernamentale româ­ne, precum şi din partea studen­ţilor şi cadrelor didactice din ţa­ra noastră. După cum ştiţi, a spus vorbitorul, ne aflăm într-o vizită de prietenie, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze. Sîn­tem deosebit de satisfăcuţi de faptul că, în cadrul acestei vizite, avem posibilitatea să cunoaştem activitatea universităţii dv., preo­cupările privind dezvoltarea in­­văţămîntului şi legarea sa de via­ţă, de practică. Am auzit multe despre Univer­sitatea Crihna, care este renumi­tă prin preocuparea de a desfă­şura întreaga activitate în strînsă legătură cu interesele poporului, ale construirii socialismului. De­sigur, dezvoltarea învăţămîntu­­lui, a ştiinţei este o problemă­ de bază a societăţii socialiste, a spus Comuna Lăsarea are toate aparenţele unei moderne aşezări umane, cu un ridicat coeficient de urbanitate , şi nu nu­mai aparenţele ! Aceas­tă localitate vestită pen­tru valoarea documen­tară a castelului clădit în veacul al XVII-lea de familia Lázár, devine pe zi ce trece tot mai prosperă ; la tot pasul te întîmpină case strălu­cind de curăţenie, case croite în volume svelte, case depunînd mărturie asupra bunăstării oame­nilor muncii de aici, în majoritate cooperatori angajaţi în lucrul pă­­mîntului, căruia, an de an, îi smulg tot mai multe roade. Sînt foarte multe spaţii verzi, foar­te multe flori la Lăza­­rea, orînduite cu un deosebit simţ al esteti­cului. Preşedintele Con­siliului popular comu­nal, Béres Ludovic, ne vorbea de hărnicia lo­calnicilor, preocupaţi a­­siduu in a-şi vedea co­muna cît mai îngrijită. /h w • J • călăuziţi sentimente „Oamenilor noştri le e drag să participe la ac­ţiunile patriotice de în­frumuseţare a comunei, şi pentru asta vin bu­curoşi la fiecare solici­tare, nelipsind iniţiative­le proprii, propunerile“. Din planul anual de muncă patriotică (500.000 lei) s-au efectu­at pina in prezent mai bine de jumătate ! Pri­marul comunei prelimi­­nă o depăşire de 200.000 lei a volumului de muncă patriotică prevă­zut iniţial, depăşire iz­­vorînd din interiorul ca­­ te înalte patriotice lectivităţii angajate să accelereze la maximum înflorirea localităţii lor. Pînă in prezent s-a a­­menajat un parc în faţa cofetăriei, sunt în curs de efectuare regularizări pentru scurgerea apelor, apoi pe o lungime de 2,7 km se vor construi parapete de sprijin pen­tru drumul naţional; pe o suprafaţă de 2.000 mp. se lucrează la realizarea de trotuare din asfalt. Fruntaşi la aceste ac­ţiuni patriotice sunt ma­joritatea locuitorilor, cităm numele lui Borsos Andrei (secretarul Co­mitetului c­o­­n­tin al U.T.C.), László Alexan­dru, (ţăran cooperator) şi Szilágyi Tereza — numai pentru a-i remar­ca pe cei mai destoinici, adevăraţi animatori ai ficărei iniţiative. Con­tribuţia patriotică a oa­menilor muncii din Lă­sarea, dar, de altfel, a tuturor locuitorilor din aşezările harghitene (cum am mai avut prile­jul a sublinia), demon­strează mutaţiile structu­rale din conştiinţa con­structorului socialismu­lui, călăuzit de înalte comandamente patrio­tice. C. COSTIN (Continuare în pag. a 4-a)

Next