Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-01 / nr. 1039

* 9 TON­ CA UNUL, FARA DEOSEBIRE DE NAŢIONALITATE - ADEZIUNE FIERBINTE ACEEAŞI Alături de intregul nostru popor, oamenii muncii din judeţul Harghita manifestă preţuirea şi aprobarea pentru activitatea de mare însemnătate internaţională desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală română conduse de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in ţările socialiste din Asia Isi L. Nici în ultima dumini­că vremea nu a fost în­tru totul propice ştran­dului şi excursiilor în a­­fara oraşului Miercurea- Ciuc. Deşi cerul era, în­că de dimineaţă, acope­rit de dese rînduri de nori care, mai tîrziu, şi­­au slobozit apa deasupra oraşului, mulţi cetăţeni n-au luat în seamă ca­priciile vremii,­ pornind spre locurile de agre­ment din apropierea ora­şului. Şi nu cred că, du­pă cele cîteva ore de destindere în mijlocul naturii, au regretat, căci au putut beneficia de soare — e drept, cu in­termitenţe — de mişca­re în aer liber, de alte mijloace de petrecere plăcută a timpului liber, toate atît de necesare pentru refacerea orga­nismului după o săptă­­mînă de muncă. Datorită acestor con­diţii imprevizibile, per­sonalul de deservire din unităţile de alimentaţie publică care se aştepta la o afluenţă masivă a locuitorilor, a avut o zi uşoară, neînregistrîndu­se aglomeraţii. Evident, tot din cauza acestor condiţii, nici noi n-am putut obţine prea multe elemente de analiză şi comparaţie privind de­servirea cetăţenilor şi gospodărirea locurilor de agrement. Totuşi, am putut observa cîteva as­pecte privind unele la­turi ale acestor activi­tăţi. Vizitînd unităţile de alimentaţie publică de la ştrandul Miercurea- Ciuc şi de la Jigodin ne-am putut convinge că, cu unele excepţii, e­­rau bine aprovizionate Ceea ce supără este sla­ba diversitate a prepara­telor, în ambele localuri oferindu-ţi-se numai cla­sicele fripturi, cîrnăciori, mititei, deşi gama prepa­ratelor ar putea fi mult lărgită. Ni se pare inac­ceptabilă lipsa oricăror băuturi răcoritoare şi a­­ berei la bufetul din in­cinta băilor de la Jigo­­din. Din cele 4.000 de sticle planificate a fi li­vrate săptămînal, se primiseră doar 1.800, din care 960 sticle fuseseră aduse sîmbătă după-a­­miază. Aşa că, duminică dimineaţa, după cîteva ore, berea lipsea, în timp ce locuitorii oraşului Miercurea-Ciuc şi nu­meroşi turişti aflaţi în trecere pe şosea veneau la Jigodin, mai ales că aici n-a plouat deloc. Se ştie că berea se îmbute­liază în oraş şi nu înţe­legem de ce nu se iau măsuri pentru a asigura îmbutelierea unei can­tităţi suficiente de bere, în primul rînd, şi apoi de ce cantitatea îmbu­teliată nu este­ reparti­zată corespunzător,­ a­­cordîndu-se prioritate u­­nor unităţi cum este şi cea de la Jigodin. A­­ceeaşi situaţie şi în pri­vinţa băuturilor răcori­toare, absente la Jigo­din. In schimb, în am­bele localuri sunt sufi­ciente cantităţi din di­ferite sortimente de băuturi alcoolice, deloc recomandate în aceste locuri unde oamenii vin să se odihnească. Intrînd în sala bufetu­lui de la ştrand, am fost izbiţi de un puter­nic miros neplăcut, res­ponsabila Kiss Ana ne­­oferindu-ne nici o expli­caţie, ci mulţumindu-se să ridice din umeri. Nu e de mirare că sala era pustie, toţi consumatorii RADU WECSLER (Continuare in pag. a 2.a) DACĂ DUMINICĂ AR FI FOST 21 DF SIRAND? CO PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Anul IV, nr. 1039 JOI 1 Iulie 1971 4 pagini 30, baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pentru întărirea forţelor socialismu­ Aşteptam cu viu inte­res ştiri şi imagini fil­mate despre vizita fă­cută de delegaţia de partid şi guvernamen­tală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările so­cialiste din Asia. Cu viu interes şi mincirie, pen­tru că fiecare zi din şi­rul celor petrecute de solii poporului nostru pe acele meleaguri în­depărtate, a constituit o nouă şi profundă mani­festare de stimă faţă de patria noastră socialis­tă, de partidul nostru comunist, angajat în marele efort al umani­tăţii­­ progresiste, de sta­tornicire în lume a u­­nei păci trainice şi du­rabile. Milioane şi milioane de chinezi, coreeni, viet­namezi şi mongoli, mun­citori, ţărani, intelectu­ali, făcînd o primire fierbinte delegaţiei ro­mâne, au adus, în ace­laşi timp, un vibrant salut prietenesc harni­cului nostru popor, de­la Al­andros, preşedintele Filialei din Miercurea-Ciuc a U.A.P. (Continuare in pag. a 3-a) Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului RICO UT CE/WSTSCIJ Alături de ceilalţi oameni ai muncii de pe me­leagurile harghitene, tinerii români şi maghiari apreciază în mod deosebit vizita oficială de prie­tenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de dumneavoastră, mult sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în ţările so­cialiste din Asia, convorbirile avute cu condu­cătorii de partid şi de stat din aceste ţări. Am trăit, alături de solii poporului nostru, înaltele sentimente ale minciuiei pentru prestigiul de care se bucură partidul şi statul nostru datorită in­­ţeleptei sale politici internaţionale, de solidarita­te frăţească cu toate ţările socialiste, de spri­jinire a luptei drepte a popoarelor pentru apăra­rea independenţei suveranităţii naţionale, împo­triva imperialismului, pentru pace, democraţie şi progres social. Ne umple inima de bucurie faptul că animat de un înalt spirit internaţionalist, Partidul Co­munist Român are ca deviză permanentă de-a face tot ce depinde de el pentru ca divergen­ţele existente intre unele partide comuniste şi ţări socialiste să fie depăşite şi să se restabileas­că deplina unitate, in interesul cauzei generale a socialismului. S-a afirmat încă o dată, pe un vast plan inter­naţional, caracterul realist, ştiinţific şi construc­tiv al politicii partidului şi statului nostru — ceea ce stimulează şi mai puternic eforturile oamenilor muncii pentru realizarea în mod e­­xemplar a sarcinilor economice şi social-cultu­­rale ce le revin din Hotărîrile Congresului al X- lea al P.C.R. In numele tineretului harghitean ne exprimăm totala adeziune faţă de activitatea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, desfăşurată în timpul recentei vizite. Asigurăm şi pe această cale Comitetul Cen­tral al partidului, pe dumneavoastră, stimate to­varăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru de fău­rire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru a ne aduce contribuţia la victoria cauzei socialismului şi a păcii. COMITETUL JUDEŢEAN HARGHITA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Colectivul de muncă de la întreprinderea de industrie locală „Apemin“ Borsec a tiipărit zi de zi, cu deosebit interes, activitatea rodnică desfăşurată de delegaţia de partid şi guverna­mentală, în frunte cu dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în timpul vizitei oficiale de prietenie întreprinsă în ţările socialiste din Asia. Ne exprimăm deplina adeziune şi susţinem cu toată convingerea activitatea şi rezultatele vi­zitei în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam şi R.P. Mongolă, rezultate ce repre­zintă o contribuţie preţioasă la întărirea priete­niei şi colaborării multilaterale între România şi ţările socialiste din Asia. Dînd o înaltă preţuire activităţii desfăşurate de delegaţia de partid şi guvernamentală condu­să de dumneavoastră, colectivul de muncă de la întreprinderea „Apemin“ Borsec se angajează să-şi sporească eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor, pentru continua înflorire a patriei noastre socialiste. Colectivul de muncă al întreprinderii „Apemin“ Borise Vizita făcută în ţările socialiste din Asia de către delegaţia de partid şi guvernamentală ro­mână, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost urmărită de întregul colectiv al cooperati­vei noastre cu deosebită atenţie şi interes. Sîntem convinşi că ea va contribui la deschi­derea şi menţinerea unui climat de pace şi în­ţelegere între popoare. Colectivul de muncă C.A.P. Tuşnad ţine să vă încredinţeze scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că va putea lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului produc­ţiei vegetale şi animale, aducîndu-şi aportul, ală­turi de întregul nostru popor, la realizarea idea­lului scump al socialismului. Consiliul de conducere al Cooperativei agricole de producţie Tuşnad Noul și modernul hotel din Odorheiu Secuiesc. I VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA AIntîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Par­lamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului ro­­­mân se aflau tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul co­merţului exterior, Olavi Salo­nen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul pleni­potenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general­­maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de pre­şedintele Parlamentului,­­ Rafael Paasio, liderul Partidului So­cial-Democrat, de prim-vicepre­­şedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi­ reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pen­tru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizi­ta dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre,­ al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului,­­subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: " Aş dori să mulţumesc domnu­lui preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adre­sat. îmi exprim satisfacţia pen­tru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele as­pecte reprezentative din activi­tatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim sa­tisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Na­ţională a României există rela­ţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul par­lamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, din­tre popoarele noastre va contri­bui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlan­da, în toate domeniile de activi­tate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii , în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legă­tură cu acest eveniment. In sala de şedinţe a deputaţilor, pre­şedintele Rafael Paasio infor­mează despre structura Parla­mentului, alcătuit acum din re­prezentanţii a opt partide politi­ce. Oaspeţii vizitează în conti­nuare sala în care au loc reu­niunile Conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şeful statului ro­mân, se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, al­cătuit din preşedintele, prim-vi­­cepreşedinte, vicepreşedintele şi secretarul general al Parlamen­tului, şi din preşedinţii diferite­lor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în cabinetul preşedintelui Came­rei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor per­sonalităţi care vizitează Parla­mentul. La încheierea vizitei, preşedin­tele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă încă o dată calde mul­ţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. (Continuare in pag. a 3-a) Distincţii şi decoraţii acordate cu ocazia Zilei învăţătorului" II Cu ocazia încheierii anului şcolar 1970—1971, pentru merite deosebite în activitatea şcolară şi obştească, a fost distins cu titlul de „ÎNVĂŢĂ­TOR EMERIT“, învăţă­torul Dorgo Adalbert, directorul Şcolii genera­le nr. 3 din Miercurea- Ciuc. A fost conferit „ORDINUL MUNCII“ CL. A III-A, profesorilor Mageru Ecaterina, di­rectoarea Liceului peda­gogic din Odorheiu Se­cuiesc, şi Papp Andrei, directorul Liceului „Dr. Petru Groza" din acelaşi oraş. „ORDINUL MERI­TUL CULTURAL“ CL. A III-A, a fost acordat învăţătorului Hollo Ga­­vril, directorul Şcolii generale din Lunca de Jos. Unui număr de 24 cadre didactice le-au fost acordate „Medalia Muncii“, „Gradaţia de Merit“ şi diplome de „Evidenţiat“. informaţia Ansamblul folcloric al Liceului nr. 1 din o­­raşul Sfîntu Gheorghe va efectua un turneu în cîteva localităţi din ju­deţul nostru. Tinerii artişti amatori vor pre­zenta spectacole în lo­calităţile: Sinmartin — la 2 iulie, Zetea — la 3 iulie, Porumbenii Mari — la 4 iulie, iar la 11 iulie in comunele Mujna şi Cir­­iu. In cadrul acţiunilor menite a face cît mai plăcută şederea oaspe­ţilor în staţiunea Băile Tuşnad, ca şi a turişti­lor ce poposesc pe a­­ceste frumoase melea­guri, mîine se va inau­gura, în incinta pi­tores-­ cului lac Sfînta Ana, debarcaderul pentru se­zonul în curs. In afară de cele 30 de ambarca­ţiuni de diferite feluri, pe oglinda lacului va circula şi o barcă cu motor, recent procurată de conducerea I.B.C. Băile Tuşnad. Construcţia noii auto­­gări din oraşul reşedin­ţă de judeţ avansează în ritm rapid. Construc­torii noului obiectiv — I.C.T. Brașov — sunt hotărîți să predea noua autogară la începutul lunii noiembrie. ZILEI La C.A.P. Lueta CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE ESTE LA ZI Există la Lueta, o u­­nit­ate agricolă coopera­tistă, despre care pînă în prezent s-au spus şi s-au scris prea puţine cuvinte. — Poate pentru că am fost şi am rămas cea mai mică unitate agricolă din judeţ — ne spune Satu Adalbert, preşedintele cooperati­vei. Şi totuşi. Producţiile care se obţin aici, de pe cele 70 hectare afla­te în cultură sunt fru­moase, ţinînd seama de specificul muntos al te­­terenului: 1.400 kg grîu în medie la hectar, 12.000 kg cartofi etc. Pentru că, deşi vitregit de condiţiile naturale, micul, dar inimosul co­lectiv de oameni nu vrea să ştie ce înseam­nă a fi biruit de greu­tăţi. Şi ce ar fi mai grăitor în acest sens, dacă nu stadiul avansat al lucrărilor agricole în această mică unitate?! In ciuda capriciilor de timp şi a greutăţilor produse de parcelele mici, răsfirate de-a lun­gul pantelor de dea­luri, cu înclinaţii mari ce nu permit utilizarea mijloacelor mecanice, toate lucrările agricole se află la zi, culturile remarcîndu-se printr-o întreţinere exemplară. Zilele acestea, hotărî­­toare pentru asigurarea din timp a unei baze de furaje îndestulătoa­re şi de bună calitate, sunt folosite de coope­ratorii din Lueta atît pentru însilozarea ma­sei verzi, recoltată de pe suprafaţa de 16 hec­tare, cît şi pentru re­coltarea fîneţelor na­turale. I. D. KISS

Next