Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-01 / nr. 1039
* 9 TON CA UNUL, FARA DEOSEBIRE DE NAŢIONALITATE - ADEZIUNE FIERBINTE ACEEAŞI Alături de intregul nostru popor, oamenii muncii din judeţul Harghita manifestă preţuirea şi aprobarea pentru activitatea de mare însemnătate internaţională desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală română conduse de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in ţările socialiste din Asia Isi L. Nici în ultima duminică vremea nu a fost întru totul propice ştrandului şi excursiilor în afara oraşului Miercurea- Ciuc. Deşi cerul era, încă de dimineaţă, acoperit de dese rînduri de nori care, mai tîrziu, şiau slobozit apa deasupra oraşului, mulţi cetăţeni n-au luat în seamă capriciile vremii, pornind spre locurile de agrement din apropierea oraşului. Şi nu cred că, după cele cîteva ore de destindere în mijlocul naturii, au regretat, căci au putut beneficia de soare — e drept, cu intermitenţe — de mişcare în aer liber, de alte mijloace de petrecere plăcută a timpului liber, toate atît de necesare pentru refacerea organismului după o săptămînă de muncă. Datorită acestor condiţii imprevizibile, personalul de deservire din unităţile de alimentaţie publică care se aştepta la o afluenţă masivă a locuitorilor, a avut o zi uşoară, neînregistrînduse aglomeraţii. Evident, tot din cauza acestor condiţii, nici noi n-am putut obţine prea multe elemente de analiză şi comparaţie privind deservirea cetăţenilor şi gospodărirea locurilor de agrement. Totuşi, am putut observa cîteva aspecte privind unele laturi ale acestor activităţi. Vizitînd unităţile de alimentaţie publică de la ştrandul Miercurea- Ciuc şi de la Jigodin ne-am putut convinge că, cu unele excepţii, erau bine aprovizionate Ceea ce supără este slaba diversitate a preparatelor, în ambele localuri oferindu-ţi-se numai clasicele fripturi, cîrnăciori, mititei, deşi gama preparatelor ar putea fi mult lărgită. Ni se pare inacceptabilă lipsa oricăror băuturi răcoritoare şi a berei la bufetul din incinta băilor de la Jigodin. Din cele 4.000 de sticle planificate a fi livrate săptămînal, se primiseră doar 1.800, din care 960 sticle fuseseră aduse sîmbătă după-amiază. Aşa că, duminică dimineaţa, după cîteva ore, berea lipsea, în timp ce locuitorii oraşului Miercurea-Ciuc şi numeroşi turişti aflaţi în trecere pe şosea veneau la Jigodin, mai ales că aici n-a plouat deloc. Se ştie că berea se îmbuteliază în oraş şi nu înţelegem de ce nu se iau măsuri pentru a asigura îmbutelierea unei cantităţi suficiente de bere, în primul rînd, şi apoi de ce cantitatea îmbuteliată nu este repartizată corespunzător, acordîndu-se prioritate unor unităţi cum este şi cea de la Jigodin. Aceeaşi situaţie şi în privinţa băuturilor răcoritoare, absente la Jigodin. In schimb, în ambele localuri sunt suficiente cantităţi din diferite sortimente de băuturi alcoolice, deloc recomandate în aceste locuri unde oamenii vin să se odihnească. Intrînd în sala bufetului de la ştrand, am fost izbiţi de un puternic miros neplăcut, responsabila Kiss Ana neoferindu-ne nici o explicaţie, ci mulţumindu-se să ridice din umeri. Nu e de mirare că sala era pustie, toţi consumatorii RADU WECSLER (Continuare in pag. a 2.a) DACĂ DUMINICĂ AR FI FOST 21 DF SIRAND? CO PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Anul IV, nr. 1039 JOI 1 Iulie 1971 4 pagini 30, baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pentru întărirea forţelor socialismu Aşteptam cu viu interes ştiri şi imagini filmate despre vizita făcută de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia. Cu viu interes şi mincirie, pentru că fiecare zi din şirul celor petrecute de solii poporului nostru pe acele meleaguri îndepărtate, a constituit o nouă şi profundă manifestare de stimă faţă de patria noastră socialistă, de partidul nostru comunist, angajat în marele efort al umanităţii progresiste, de statornicire în lume a unei păci trainice şi durabile. Milioane şi milioane de chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli, muncitori, ţărani, intelectuali, făcînd o primire fierbinte delegaţiei române, au adus, în acelaşi timp, un vibrant salut prietenesc harnicului nostru popor, dela Alandros, preşedintele Filialei din Miercurea-Ciuc a U.A.P. (Continuare in pag. a 3-a) Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului RICO UT CE/WSTSCIJ Alături de ceilalţi oameni ai muncii de pe meleagurile harghitene, tinerii români şi maghiari apreciază în mod deosebit vizita oficială de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în ţările socialiste din Asia, convorbirile avute cu conducătorii de partid şi de stat din aceste ţări. Am trăit, alături de solii poporului nostru, înaltele sentimente ale minciuiei pentru prestigiul de care se bucură partidul şi statul nostru datorită inţeleptei sale politici internaţionale, de solidaritate frăţească cu toate ţările socialiste, de sprijinire a luptei drepte a popoarelor pentru apărarea independenţei suveranităţii naţionale, împotriva imperialismului, pentru pace, democraţie şi progres social. Ne umple inima de bucurie faptul că animat de un înalt spirit internaţionalist, Partidul Comunist Român are ca deviză permanentă de-a face tot ce depinde de el pentru ca divergenţele existente intre unele partide comuniste şi ţări socialiste să fie depăşite şi să se restabilească deplina unitate, in interesul cauzei generale a socialismului. S-a afirmat încă o dată, pe un vast plan internaţional, caracterul realist, ştiinţific şi constructiv al politicii partidului şi statului nostru — ceea ce stimulează şi mai puternic eforturile oamenilor muncii pentru realizarea în mod exemplar a sarcinilor economice şi social-culturale ce le revin din Hotărîrile Congresului al X- lea al P.C.R. In numele tineretului harghitean ne exprimăm totala adeziune faţă de activitatea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, desfăşurată în timpul recentei vizite. Asigurăm şi pe această cale Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce în viaţă politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru a ne aduce contribuţia la victoria cauzei socialismului şi a păcii. COMITETUL JUDEŢEAN HARGHITA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Colectivul de muncă de la întreprinderea de industrie locală „Apemin“ Borsec a tiipărit zi de zi, cu deosebit interes, activitatea rodnică desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală, în frunte cu dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în timpul vizitei oficiale de prietenie întreprinsă în ţările socialiste din Asia. Ne exprimăm deplina adeziune şi susţinem cu toată convingerea activitatea şi rezultatele vizitei în R.P. Chineză, R.P.D. Coreeană, R. D. Vietnam şi R.P. Mongolă, rezultate ce reprezintă o contribuţie preţioasă la întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale între România şi ţările socialiste din Asia. Dînd o înaltă preţuire activităţii desfăşurate de delegaţia de partid şi guvernamentală condusă de dumneavoastră, colectivul de muncă de la întreprinderea „Apemin“ Borsec se angajează să-şi sporească eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor, pentru continua înflorire a patriei noastre socialiste. Colectivul de muncă al întreprinderii „Apemin“ Borise Vizita făcută în ţările socialiste din Asia de către delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost urmărită de întregul colectiv al cooperativei noastre cu deosebită atenţie şi interes. Sîntem convinşi că ea va contribui la deschiderea şi menţinerea unui climat de pace şi înţelegere între popoare. Colectivul de muncă C.A.P. Tuşnad ţine să vă încredinţeze scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că va putea lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului producţiei vegetale şi animale, aducîndu-şi aportul, alături de întregul nostru popor, la realizarea idealului scump al socialismului. Consiliul de conducere al Cooperativei agricole de producţie Tuşnad Noul și modernul hotel din Odorheiu Secuiesc. I VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA AIntîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de generalmaior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului,subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: " Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii , în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de şedinţe a deputaţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanţii a opt partide politice. Oaspeţii vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile Conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şeful statului român, se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, alcătuit din preşedintele, prim-vicepreşedinte, vicepreşedintele şi secretarul general al Parlamentului, şi din preşedinţii diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi în cabinetul preşedintelui Camerei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă încă o dată calde mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. (Continuare in pag. a 3-a) Distincţii şi decoraţii acordate cu ocazia Zilei învăţătorului" II Cu ocazia încheierii anului şcolar 1970—1971, pentru merite deosebite în activitatea şcolară şi obştească, a fost distins cu titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT“, învăţătorul Dorgo Adalbert, directorul Şcolii generale nr. 3 din Miercurea- Ciuc. A fost conferit „ORDINUL MUNCII“ CL. A III-A, profesorilor Mageru Ecaterina, directoarea Liceului pedagogic din Odorheiu Secuiesc, şi Papp Andrei, directorul Liceului „Dr. Petru Groza" din acelaşi oraş. „ORDINUL MERITUL CULTURAL“ CL. A III-A, a fost acordat învăţătorului Hollo Gavril, directorul Şcolii generale din Lunca de Jos. Unui număr de 24 cadre didactice le-au fost acordate „Medalia Muncii“, „Gradaţia de Merit“ şi diplome de „Evidenţiat“. informaţia Ansamblul folcloric al Liceului nr. 1 din oraşul Sfîntu Gheorghe va efectua un turneu în cîteva localităţi din judeţul nostru. Tinerii artişti amatori vor prezenta spectacole în localităţile: Sinmartin — la 2 iulie, Zetea — la 3 iulie, Porumbenii Mari — la 4 iulie, iar la 11 iulie in comunele Mujna şi Ciriu. In cadrul acţiunilor menite a face cît mai plăcută şederea oaspeţilor în staţiunea Băile Tuşnad, ca şi a turiştilor ce poposesc pe aceste frumoase meleaguri, mîine se va inaugura, în incinta pitores- cului lac Sfînta Ana, debarcaderul pentru sezonul în curs. In afară de cele 30 de ambarcaţiuni de diferite feluri, pe oglinda lacului va circula şi o barcă cu motor, recent procurată de conducerea I.B.C. Băile Tuşnad. Construcţia noii autogări din oraşul reşedinţă de judeţ avansează în ritm rapid. Constructorii noului obiectiv — I.C.T. Brașov — sunt hotărîți să predea noua autogară la începutul lunii noiembrie. ZILEI La C.A.P. Lueta CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE ESTE LA ZI Există la Lueta, o unitate agricolă cooperatistă, despre care pînă în prezent s-au spus şi s-au scris prea puţine cuvinte. — Poate pentru că am fost şi am rămas cea mai mică unitate agricolă din judeţ — ne spune Satu Adalbert, preşedintele cooperativei. Şi totuşi. Producţiile care se obţin aici, de pe cele 70 hectare aflate în cultură sunt frumoase, ţinînd seama de specificul muntos al teterenului: 1.400 kg grîu în medie la hectar, 12.000 kg cartofi etc. Pentru că, deşi vitregit de condiţiile naturale, micul, dar inimosul colectiv de oameni nu vrea să ştie ce înseamnă a fi biruit de greutăţi. Şi ce ar fi mai grăitor în acest sens, dacă nu stadiul avansat al lucrărilor agricole în această mică unitate?! In ciuda capriciilor de timp şi a greutăţilor produse de parcelele mici, răsfirate de-a lungul pantelor de dealuri, cu înclinaţii mari ce nu permit utilizarea mijloacelor mecanice, toate lucrările agricole se află la zi, culturile remarcîndu-se printr-o întreţinere exemplară. Zilele acestea, hotărîtoare pentru asigurarea din timp a unei baze de furaje îndestulătoare şi de bună calitate, sunt folosite de cooperatorii din Lueta atît pentru însilozarea masei verzi, recoltată de pe suprafaţa de 16 hectare, cît şi pentru recoltarea fîneţelor naturale. I. D. KISS