Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)

1971-07-24 / nr. 1059

Pag. 2 . Chemările la întrece­rea patriotică, iniţiate în acest an de consiliile populare ale municipiu­lui Odorheiu Secuiesc şi comunei Praid, au cons­tituit un factor mobili­zator pentru toate consi­liile populare din cu­prinsul judeţului nostru. Prin organizarea în­trecerii între municipiu, oraşe şi comune, comi­tetele executive şi-au propus ca, valorificînd rezervele şi resursele lo­cale, cu sprijinul volun­tar al locuitorilor, să realizeze prin muncă patriotică lucrări edili­tare şi gospodăreşti, de interes general, a căror valoare însumează peste 58 milioane lei. La analiza înfăptuiri­lor s-a constatat că în prima etapă a întrece­rii (septembrie 1970 — iunie 1971), sub îndru­marea nemijlocită a or­ganelor şi organizaţii­lor de partid, consiliile populare, cu sprijinul organizaţiilor sindicale, U.T.C., de femei, pre­cum şi al comisiilor lo­cale de îndrumare şi ur­mărire a întrecerii pa­triotice, au realizat nu­meroase obiective la ca­re s-a folosit un volum de muncă însumînd pes­te 47 milioane lei, ceea ce reprezintă 82 la sută din angajamentul anual. In cadrul acestor ac­ţiuni s-au construit pes­te 90 mii mp străzi şi 71 mii mp trotuare ; s-au reparat 1.157 mp străzi şi trotuare; s-au con­struit 67 km drumuri şi s-au reparat şi întreţi­nut peste 429 km dru­muri comunale şi jude­ţene ; s-au amenajat 28 ha parcuri şi alte 287 ha spaţii şi zone verzi existente au fost cură­ţate şi întreţinute ; s-au amenajat 65 baze spor­tive, s-au reparat nume­roase poduri şi podeţe şi s-au executat lucrări de îndiguire, taluzări de maluri, plantări de flori, pomi şi arbori orna­mentali şi multe alte obiective. S-a mai constatat că, la consiliile populare a­­le căror comitete execu­tive s-au preocupat per­manent de organizarea susţinută a acţiunilor patriotice, s-a reuşit ca, în prima etapă, să se realizeze şi chiar să se depăşească angajamen­tele anuale stabilite. Astfel, Consiliul popu­lar al comunei Praid, faţă de angajamentul anual de 415.000 lei, a realizat 1.400.000 lei, e­­fectuînd prin muncă pa­triotică peste 800 ml trotuare, reparaţii de străzi şi trotuare, lu­crări la casa de naştere din comună şi încă alte obiective. In fruntea ac­ţiunilor au fost în per­manenţă deputaţii co­munali Baka Mihály, Fü­löp Andrei, Molnár Nicolae şi mulţi alţi ce­tăţeni din comună prin­tre care Dobândi Arca­­diu, Incze Vilma, Ma­gyar­ Suzana, Lörincz Vilma, Ilyes Carol. La Şimoneşti, deputa­ţii Bán Sándor, Izsák Árpád, Czézár Károly, Marosi Ilona împreună cu gospodarii Benede­­ffy Adalbert, Inczefy La­jos şi alţii, mobilizînd cetăţenii din comună, au reuşit să îndeplinească în proporţie de peste 200 la sută angajamen­tele asumate. în această localitate toţi locuitorii au depus eforturi susţi­nute pentru urgentarea construirii şcolii cu 8 săli de clasă, al care se va da în folosinţă la începutul noului an de învăţămînt. La Siculeni, unde an­gajamentele sunt depă­şite cu 85 la sută, depu­taţii Lakatos Frac 'sc, Tamás Gábor, Boldi Do­mokos şi alţii au stimu­lat mobilizarea locuito­rilor, care cu mult e­­lan, au participat la ri­dicarea băii populare din satul Racu, care de­serveşte în prezent atît pe localnici cît şi pe vi­zitatori. In dorinţa de a înfru­museţa tînărul lor oraş, minerii din Bălan, la chemarea deputaţilor Dobos Gáspár, Cristi Zena, Cosma Costică, a întregului consiliu popu­lar au contribuit la construirea trotuarelor din centrul oraşului pî­­nă la mină, au taluzat malurile Oltului, peste care au ridicat un pod de beton şi au amenajat o piaţă cu loc de parcare auto, la intrarea în com­binat. In centrul oraşu­lui, în spaţiile dintre blocuri s-au făcut două parcuri pentru copii, cu alei betonate şi plaje cu nisip, care, pe lîngă as­pectul plăcut pe care îl dau oraşului, atrag pe copii de pe principalele artere, ferindu-i de e­­ventuale accidente de circulaţie. In rîndurile celor neo­bosiţi şi mereu prezenţi la organizarea şi execu­tarea acţiunilor patrio­tice mai pot fi amintiţi deputaţii Szöcs Áron, Bálint Emeric, János Mihály şi Szabó Ana din comuna Dăneşti ; Sebeş­ti Ştefan, Kalapács Ar­­ pád, Sandi Zoltán din comuna Zetea , Virág Petre, Veres Benjamin, Endes Iosif, Bartha Io­sif din comuna Sînsi­mion , Szabó Rozália, László Ştefan, Menyhárt Ştefan din comuna Dealu, şi încă mulţi al­ţii, a căror contribuţie la muncile patriotice au făcut ca angajamentele asumate de comunele respective să fie realizate şi depăşite încă în pri­ma etapă a întrecerii. Mai este de reţinut şi faptul că în semestrul I al acestui an, tot ca ur­mare a acţiunilor patri­otice judicios organiza­te, s-au executat şi s-au dat în folosinţă o sală de clasă în comuna Dea­­lu, un cămin cultural în satul Eliseni din comuna Secuieni, cîte un dis­pensar uman în comune­­le Dealu şi Secuieni, cî­te o grădiniţă de copii la Corund şi Sînsimion, o baie populară la Ce­­tăţuia din comuna Sîn­simion, obiective a că­ror execuţie a fost fi­nanţată din contribuţia voluntară în bani a lo­cuitorilor, conform ho­­tărîrilor adunărilor populare din localităţile respective, întregită cu participarea masivă la lucru, a acestora. Dacă se poate aprecia că cele mai multe co­mitete executive ale consiliilor populare din cuprinsul judeţului au reuşit să realizeze şi să depăşească angajamen­tele anuale în prima e­­tapă şi că majoritatea consiliilor populare au realizări variind între 70 —90 la sută, totuşi mai sunt comitete executive a căror preocupare pen­tru această acţiune nu a fost satisfăcătoare. Astfel, în comuna Să­­cel, prin acţiunile pa­triotice organizate în această perioadă s-a rea­lizat numai 43 la sută din angajamentul anu­al , la Gălăuţaş, Atid, Joseni, Remetea 59 la sută, iar la Lunca de Sus, Mărtiniş, Vărşag, Păuleni-Ciuc 60 la sută. Avînd în vedere că pînă la încheierea ulti­mei etape au mai rămas doar lunile iulie şi au­gust, este necesar ca în această perioadă comi­tetele executive ale con­­siliilor populare care nu şi-au realizat încă angajamentele asumate, să analizeze situaţia e­­xistentă şi acolo unde se constată rămîneri în urmă, unde planul de desfăşurare a acţiunilor patriotice nu a fost în­deplinit, să se ia măsuri urgente pentru activiza­rea comisiilor loca­le de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice să mobili­zeze deputaţii, comi­tetele de cetăţeni, or­ganizaţiile de masă lo­cale şi pe toţi locuitorii, pentru a trece neîntîr­­ziat, concomitent cu e­­xecutarea muncilor agri­cole, la recuperarea res­tanţelor şi îndeplinirea integrală a angajamen­telor stabilite. Cu excepţia situaţiilor nesatisfăcătoare semna­late, rezultatele înregis­trate în prima etapă, constituie o garanţie a îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor stabilite de consiliile populare din judeţul nostru, rea­lizări care vor contribui la dezvoltarea gradului de urbanizare a locali­tăţilor, la înfrumuseţa­rea şi buna gospodărire a oraşelor şi comunelor din judeţul nostru, la creşterea nivelului de viaţă a locuitorilor a­­cestora­ PETRE ŞTEFANESCU, inspector-şef al Corpului de control al preşedintelui Consiliului popular judeţean Harghita AVA BILANŢ INSUFLENITOR IN PRIMA ETAPĂ A ÎNTRECERII PATRIOTICE Să realizăm prin muncă patriotică obiective de larg interes obștesc (Urmare din pag. I) cetăţii seculare, con­struite in jurul anului 17 în În stil Vauban, vorbindu-ne­ despre lup­tele din 1848—1849, des­pre rezistenţa eroică a revoluţionarilor, despre Nicolae Bălcescu, inflă­­căratul istoric şi revolu­ţionar care voia unite forţele revoluţionarilor români şi maghiari. Amintiri nemuritoare despre mersul revoluţi­ei din 1848—1849 sunt păstrate în bogatul mu­zeu din impunătoarea clădire a Palatului cul­tural. Relicvele lui Di­­mitrie Stoica, primarul oraşului în 1848, armele ţăranilor răsculaţi, o­­biectele generalului Bem şi ale secuiului Gábor Aron, scrisorile lui A­­vram. lanru, ziarul edi­tat de Bălcescu (din ca­re nu sunt decit trei e­­xemplare în ţară) sunt doar citeva dintre valo­rile muzeului. Coroane­le, fotografiile, ziarele, expuse ne vorbesc des­pre grija permanentă ce o acordă partidul şi statul nostru tradiţiilor progresiste ale poporu­lui nostru. Părăsind Palatul cul­turii, atenţia ne este cu­cerită de arhitectonica modernă a admirabilului hotel ,.Astoria“. Cine s-ar gin­di că sub teme­lia hotelului s-a ascuns 8.00­9 de ani tezaurul de bronz cu 51 piese (astăzi între exponatele muzeu­lui, alături de mormin­tele reltice, tezaurul dacic de 744 monede de argint, găsit acum 4 ani în apropierea Aradului, cărămizi ștampilate cu semnul legiunii Flavia Felix IV, care ne vor­besc despre marea haită a celor doi titani — De­cibal și Traian — ca a­­poi printr-o convieţuire paşnică să se plămă­dească un nou popor, despre care ne vorbesc şi alte exponate, ca: a­­şezări daco-romane, u­­nelte de pe raza oraşu­lui etc. Pe urmele cnezatului lui Ahtum s-a ridicat noul oraş, despre care încă din 1135 amintesc documentele. Cite fila de istorie eroică sunt cu­prinse in hronicul aces­tui oraş transilvan! El îşi deschide porţile în faţa oştirii lui Doja şi in faţa ţăranilor răscu­laţi conduşi de Ivan cel Negru, ca în 1551 semi­luna turcească să um­brească 130 de ani lumi­na progresului. In sluj­ba lui Mihai Viteazul în 1595, generalul Bor­bély şi căpitanul Ioan de Sălişte eliberează o­­raşul, ca apoi din nou să fie distrus. Cot la cot români, germani, maghiari, sirbi au făurit un nou oraş cu mărfurile sale vestite peste tot, pregătind terenul pentru o nouă industrie. „Asociaţia Generală a Lucrătorilor“ — organi­zaţie creată sub influen­ţa Internaţionalei I — s-a format la Arad. La capătul bulevardului, unde se afla vestitul restaurant „Boul Roşu“, s-au ţinut primele adu­nări muncitoreşti; cu cîţiva paşi mai încolo se află căminul munci­toresc, vechi lăcaş din­tr-o epocă legendară a mişcării muncitoreşti. Cite acţiuni au fost ho­­tărite şi aici sub îndru­marea Partidului Comu­nist din România? * Aradul a fost şi este un mare centru cultural al spiritualităţii româ­neşti. In apropierea ora­şului, în citeva sate se pregăteşte aniversarea existenţei biseculare a unor şcoli româneşti. In 1812 se înfiinţează „Pre­­parandiul românesc“, un focar al şcolii şi culturii româneşti. E de-ajuns doar să răsfoim foile revistei „Cariatide“. Co­loanele revistei vorbesc despre Diaconovici Lo­ga, mare cărturar ară­dean, care împreună cu o serie de literaţi şi sa­vanţi români au pus bazele culturii moderne româneşti din Crişana şi Banat: D. Ţichindeal, Al. Gavra, Atanasie Sándor, Petre Pipos, Ion Slavici, Ion Russu-Şiria­­nu şi alţii. După 1867, Aradul va fi un mare centru al activităţii Par­tidului Naţional Român. La începutul secolului al XX-lea, Vasile Gol­­diş, Ştefan Cicio Pop şi alţii se încadrează in lupta de eliberare naţio­nală. Apare „Tribuna“, apoi „Românul“, ziare care se întipăresc atit de adine în istoria Ro­mâniei, pe foile cărora apare apelul „Către Po­poarele Lumii“ şi pen­tru convocarea Adună­rii Naţionale de la Alba Iulia şi­ care, în aceste zile tulburătoare, ştiu să găsească legătura şi cu presa progresistă ma­ghiară. Nu e de mirare, aşadar, că ziarul radi­cal maghiar „Aradi Közlöny“, publică si­multan articolele lui V. Goldiş şi Emil Isac. Vorbind despre trecu­tul cultural al oraşului nu poţi uita iniţiativa unică a unui amator de valori culturale, a lui I. Şirbuţ, care singur a creat un muzeu al tea­trului, nu poţi trece fă­ră să vorbeşti despre Filarmonica oraşului, deoarece Aradul este un amator tradiţional al muzicii, găzduind de la Liszt, J. Strauss, pină la Enescu şi Bartók o serie de mari muzicieni. Nu poţi trece prin oraş fără să-ţi aminteşti de para­da lui Aurel Vlaicu, la care mii de cetăţeni ad­mirau îndrăzneala tita­nului aviaticii româneşti şi nu poţi trece fără să te referi la cenaclul ar­tiştilor plastici, la expo­ziţiile temporare, la pi­nacoteca muzeului unde poţi admira tablourile lui Grigorescu, Luchian, Tonitza, Munkácsy, Ben­czúr şi alţii. In sfirşit, Aradul este un oraş modern, unde poţi urmări evoluţia ur­banisticii moderne, un­de poţi admira citeva palate moderne, ince­­pînd de la clădirea gă­rii pină la clădirea con­siliului municipal şi un­de blocurile turn ale cartierelor noi ne vor­besc despre continuita­tea muncii oamenilor spre noi şi noi izbînzi; oraş modern, în care producţia industrială — de vagoane, strunguri, textile şi sute de alte produse — contribuie cu mari succese la rea­lizarea sarcinilor trasate de partid în cadrul nou­lui plan cincinal. ARAD - DE GLORIE harghitei Satul se pregăteşte w ■ A I A ■ IIII sa-şi intimpine tiu Privim chipul patriei cu sentimentul unui că­lător neobosit pe un drum în plină ascensiu­ne presărat cu nenumă­rate dovezi concrete ale efervescenţei vremurilor pe care le trăim. Fiecare loc, fiecare aşezare u­­mană, constituie un ele­ment al acestui ansam­blu atît de familiar, deo­­sebindu-se doar prin cota-parte de contribu­ţie la făurirea edificiu­lui complex al societă­ţii noastre noi. In contextul preface­rilor se înscrie armonios şi numele localităţii Voş­­lobeni, nu numai prin transformările înnoitoa­re înscrise în perimetrul comunei, ci şi prin apor­tul activ al destoinicilor săi fii, al celor născuţi şi crescuţi aici, angajaţi pe diversele fronturi ale construcţiei socialiste. Aflaţi în diferite părţi ale ţării, toţi acei care, crescînd, „şi-au luat zborul“ spre alte melea­guri ale ţării, distanţaţi geograficeşte, sunt ală­turi prin unitatea ţelu­lui urmărit, sunt uniţi prin comunitatea năzu­inţelor. Acesta este motivul care ne-a călăuzit în organizarea în ultima duminică a lunii iulie a „ZILEI FIILOR SATU­LUI VOŞLOBENI“, o sărbătoare emoţionantă a revederii, a reîntilni­­rii sătenilor cu mesage­rii de pretutindeni ai a­­cestei localităţi. Acestei acţiuni, care va amplifica registrul spiritual al comunei noastre, ne vom strădui să-i imprimăm o puter­nică notă educativă, o­­ferind tinerilor exem­ple concludente ale roa­delor muncii îndeplinite cu conştiinciozitate, un imbold de a urma pilda înaintaşilor, devenind, demni cetăţeni ai pa­triei, integraţi perfect în societatea noastră. Desfăşurată intr-un cadru natural plin de pi­toresc manifestarea va reuni în mijlocul actua­lilor locuitori ai comu­nei peste două sute de muncitori, tehnicieni, ingineri, profesori, me­dici, jurişti ş.a., activînd în cele mai diverse do­menii ale vieţii econo­mice, social-politice şi culturale. Pe lingă aceştia, au fost invitaţi reprezen­tanţi ai organelor jude­­ţene, conducători de in­stituţii judeţene, foşti profesori ai „fiilor satu­lui“. L-am invitat, de ase­menea, ca fiu de onoa­re al satului nostru, pe scriitorul Geo Bogza, autorul cunoscutei ope­re „CARTEA OLTU­LUI“, în care meleagu­rile harghitene au fost imortalizate prin forţa expresiei artistice. Programul propriu­­zis, prefaţat de vizita­rea obiectivelor econo­mice şi social-culturale de pe raza comunei, va consta dintr-o adunare festivă, în cadrul căreia localnici şi invitaţi vor evoca aspecte din viaţa comunei, conturînd ta­bloul realizărilor, al în­noirilor înregistrate de locuitorii comunei Voş­­lobeni în anii socialis­mului. Invitaţii vor fi sărbă­toriţi printr-un program artistic susţinut de for­maţii locale şi de invi­taţi din comunele înve­cinate. Citeva ore dis­tractive, petrecute „la iarbă verde“ vor împlini programul acestei zile. In întîmpinarea săr­bătoririi, întreg satul se află în febra pregătiri­lor, în intenţia de a fi gazde cît mai plăcute pentru toţi participanţii. Prof. MIHAI SUCIU Voşlobeni La C. A. P. Sînpaul (Urmare din pag. 1) într-un număr de 23 u­­nităţi agricole, pe zi ce trece, recoltatul griului cîştigă amploare, cei din Sînpaul nu mai termină de secerat orzul. Nu vrem să fim greşit înţeleşi. Dar atunci cînd mai toate unităţile din zonele amintite au în­cheiat recoltatul orzului impulsionînd totodată lucrările de treieriş şi livrarea cantităţilor con­tractate la fondul cen­tralizat al statului, pa cînd la Sînpaul mai sînt de recoltat 70 ha orz de toamnă, îngrijorarea ce o simţim cu toţii, pentru soarta recoltei ni se pare cît se poate de îndreptăţită. Şi ni se pare mai ales atunci da­că ne aducem aminte că la Sînpaul recoltatul a peste 500 de ha cu grîu, se cere încadrată în perioada iulie-au­­gust, considerată opti­mă pentru efectuarea a­­mintitei lucrări. Iată de ce spunem că recolta­tul orzului trebuie acce­lerat cu orice preţ şi că în acest sens consi­liul de conducere al cooperativei, organele locale sunt chemate să ia măsuri urgente nu pe hârtie, ci în practică pentru a pune capăt ui­nei asemenea situaţii care nu poate duce de­cât la prejudicierea bel­şugului recoltei. Aspect de lucru de la C.P.L- Gălăuţaş — Muncitoarele Rusu Marina şi Strejdelean Ghizela, la maşina de frezat Foto Szakács A. De ce nu aţi onorat contractele ? (Urmare din pag. I) funcţiune, cu două luni mai tîrziu decit terme­nul prevăzut iniţial, a secţiei ce produce bu­toaie de bere pentru ex­port, au început să se ivească greutăţi la sec­ţiile de parchete, bu­toaie de uz general şi lăzi­ Pentru ca secţia nou intrată în exploata­re să meargă bine şi să se încadreze în parame­tri proiectaţi, s-au sacri­ficat celelalte secţii. Şi măcar dacă ajuta la ceva ! Or, realitatea es­te că la ora actuală toa­te secţiile unităţii de industrializare din Sîn­­crăieni funcţionează de­fectuos, iar consecinţele se văd şi în neonorarea contractelor la butoaie de uz general şi par­chete­O mare parte din muncitorii calificaţi de la secţia de butoaie de uz general, aproximativ 70 la sută, au fost trans­feraţi la noua secţie de butoaie de bere. In ve­chea secţie, începînd să lucreze oameni necalifi­caţi, în primul semestru n-a putut fi atinsă nici măcar productivitatea medie a muncii din perioada de timp simi­lară din anul trecut. In uscătorii, s-a pus doar lemnul pentru bu­toaiele de bere şi de a­­ceea nu s-a putut usca lemnul pentru parchete şi pentru butoaiele de uz general. Uscătoriile erau mai vechi, puţind face faţă doar necesită­ţilor secţiilor existente pînă la intrarea în func­ţiune a noii secţii. La aceste­a, trebuie adăuga­te frecventele stagnări ale utilajelor — avînd un grad înaintat de uzu­ră — din secţia de bu­toaie de bere, aproxima­tiv 50—60 ore lunar, ca­re determină oprirea în­tregii secţii. Deşi între­ţinerea utilajelor din a­­ceastă secţie se face şi duminica, defecţiunile nu pot fi evitate. E bine însă că timpul de lucru se utilizează complet, productivitatea muncii e în creştere, iar oamenii au început să se obişnu­iască cu noul produs. „ Intrucît nu avem suficientă forţă de mun­că pentru secţia de bu­toaie de uz general, pes­te 12.000 bucăţi doage stau neasamblate, ne spune tehnicianul Sza­bo Géza, şeful S.I.L. Sîncrăieni. Construim două noi camere de us­care care vor fi terminate peste­ 20 de zile şi atunci vom avea suficientă ca­pacitate de uscare, ast­fel că pînă la sfîrşitul trimestrului III vom li­vra cantitatea de par­chete restantă. Pentru valorificarea deşeurilor de la butoaie, construim o nouă secţie de lăzi. Greutăţile noastre, in­­cluzînd aici şi neonora­rea unor contracte, au pornit de la noua secţie şi pînă nu vom rezolva problema calificării oa­menilor, a uscătoriilor şi a unor utilaje, nu cred că vom putea lucra la fel de bine ca îna­inte ... — Majoritatea acestor contracte neonorate e­­vident că nu se pot jus­tifica în faţa Arbitraju­lui de Stat, este de pă­rere Ioan Truţa, direc­torul comercial al C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. La Ditrău planul tre­buia realizat, pentru că material lemnos era suficient. La Sîncrăieni, situaţia se prezintă aşa cum aţi constatat-o , in­­trînd în funcţiune noua secţie, fără a avea pre­gătită tehnologia de us­care şi oameni califi­caţi s-a dereglat acti­vitatea celorlalte secţii, de aici ivindu-se toate aceste consecinţe neplă­cute. Credem însă că vom reuşi să punem la punct acest sector de in­dustrializare şi să li­vrăm produsele con­tractate, la datele stabi­lite prin decalările ob­ţinute cu acordul bene­ficiarilor. Disciplina contractua­lă, reglementată prin le­ge, trebuie respectată în­tocmai. Orice abatere pricinuieşte pierderi a­­tît furnizorului, cît şi beneficiarului. Deşi în unităţile C.E.I.L. Mier­curea-Ciuc s-au semna­lat unele deficienţe, cre­dem că acestea pot şi trebuie să fie înlătura­te, iar contractele res­tante onorate cît mai repede ! ANUL IV, nr. 1059 MEMENTO j­ill SIMBATA, 24 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Cîntece de dragoste şi jocuri. 18.00 Orele scrii. 20.00 Tableta de seară de Miron Constantinescu. 20.05 Cîn­­tece şi jocuri populare. 20.30 Concursul na­ţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească, ,,Mamaia 1971“. Aspecte din ziua a doua. 22.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de scară. 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. 23.00 Concert de seara (continuare). 24.00 Buletin de ştiri. 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele 2.00 ; 4.00). PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Festivalul ,,Zilele muzicale tîrgumureşene“. Selecţiuni din concerte. 13.40 Fragmente din operete de Lopez. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 De toate pentru toţi (reluare). 15.05 Melodii de Paul Urmuzescu. 15.20 Din muzica popoa­relor. 15.30 Cenaclul artelor (emisiune pen­tru tineret). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Rapsodia I în La ma­jor de George Enescu. 16.55 Sfatul medicu­lui. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Concert de muzica populară. 17..30 Noi înregistrări li­terare cu . . . Ion Manta. 17.50 Muzică u­­șoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Frag­mente din opera ,,O noapte furtunoasă“ de Paul Constantinescu. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista re­vistelor culturale de Ion Budescu. 19.40 Jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Poemul vocal-simfonic ,,Pe plaiuri moldovene“ de Viorel Doboş , suita „Ima­gini hunedorene“ de Adalbert Winkler ; suita „Ţara de piatră“ de Carmen Petra- Basacopol ; Cantata Patriei de Laurenţiu Profeta. In pauză buletin de ştiri. Scriitori la microfon — Alexandru Andriţoiu. 22.00 Romanţe interpretate de Vasile Pop, Liliana Neagu, George Niculescu. 22.30 Emisiune literară. Pasteluri româneşti. 22.50 Melo­dii de Gherase Dendrino. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Dans pentru toate vîrstele. 24.00 Simfonia a Vl-a în La major de Anton Bruckner. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. DUMINICĂ. 25 IULIE PROGRAMUL 1­6.00 Buletin de ştiri. 6.05 Concertul di­mineţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazi­­nul femeilor. 10.30 Solişti de muzică uşoa­ră : Anda Călugăreanu, Gaby Novac şi John Bowles. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. „Vasile Alecsandri* — scenariul de Mihai Crişan. 9.00 Melodii lansate de Cristian Popescu. Viky şi Elena Vondrachova. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Vă place opera ? Emisiune de Elena Horos- Rădulescu. 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Cîntecele noastre. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Lucrări de Johann Sebastian Bach în interpretarea orchestrei de studio a Radio­­televiziunii. 12.30 Piese vocale și instru­mentale de compozitori români. Studioul Tg. Mureş 6.30—7.00 Orizont economic : Valorifica­rea masei lemnoase, la Combinatul I. L. Miercurea-Ciuc. Solişti instrumentişti de muzică populară. 16.30—18.00 Cronica ac­tualităţii : Fragmente din opere. Magazin radio.’ Cîntă taraţii' condus de Ştefan Far­­caş — voce : Maria Şerbănuț şi Miron Neagu. 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara fete ! Bu­nă seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. Sport. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.10 Pri­mul film realizat de Televiziunea Română. Urmărirea. Episodul I — Cursa de şoareci. Scenariul Eugen Barbu, N. Mihail. Regia Radu Gabrea. Cu „Urmărirea“, primul se­rial în şapte episoade realizat de Televi­ziunea Română, am încercat să reînviem o pagină eroică din lupta unui grup de ute­­cişti care punîndu-şi viaţa în pericol au acţionat în anii dictaturii fascisto-antones­­ciene pentru a răspîndi în mase îndemnu­rile şi chemările partidului. Sacrificiul a­­cestor tineri pentru cauza libertăţii sociale şi naţionale a ţării noastre, lupta lor neo­bosită, curajul şi abnegaţia cu care au în­fruntat toate primejdiile, constituie un înalt exemplu de patriotism, de devotament pen­tru­ cauza poporului. O tem­ă generoasă, străbătută de suflu eroic, de dăruire patrio­tică, de abnegaţie pentru cauza partidului — îndrumătorul şi conducătorul acestei lup­te — pe care echipa de realizatori şi actori, pornind de la scenariul semnat de Eugen Barbu şi N. Mihail, s-a străduit să o re­dea în culori artistice cît mai apropiate de înalta ei semnificaţie. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Săptamîna sportivă. 22.25 Selecţiuni din concursul naţional de crea­ţie şi­ interpretare de muzică uşoară româ­nească — Mamaia 1971. 23.30 închiderea emisiunii. iziTO 1917 — Au avut loc eroicele bătălii purta­te de armata română la Marăşeşti, Mărăşti şi Oituz. (24. VII.—21.VIII). 1960 — A murit Nicolae Popescu-Doreanu, militant al mişcării muncitoreşti din România. (n.1897). 1966 — A murit Ion Cloţan, militant al mişcării muncitoreşti din România. (5 ani). (n. 1890). 1803 — S-a născut scriitorul Alexandre Dumas, tatăl. (m. 5. XII. 1870) 1828 — S-a născut N. G. Cernîşevski, pu­blicist şi scriitor democrat revoluţio­nar rus. (m. 29. X. 1889). MI­ERCUTREA­CIUC — Cinematograful „Transilvania“ , Romeo şi Julieta, seriile I — II, film englez. Cinematograful „Harghita“. Cintecele mă­rii, film româno-sovietic. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod" . Trandafiri roşii pentru Angelica, film italo-franco-spaniol. GHEORGHENI — Cinematograful „Mio­riţa“ : Impostorii, film maghiar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Procesul alb, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : De şapte ori şapte, film italian. Cinematograful „Izvorul“ : O poveste veche, veche, film sovietic. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Ol­tul“ : Los Tarantos, film spaniol. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Ultima lună de toamnă, film sovietic. VLAH­IŢA -Cinematograful „Fierarul“ : Ring Kong evadează, film japonez. — Cinematograful „Bradul“ : Străinii, film franco-german, (R.F.G.). PRAID — Cinematograful „Sătesc“ : Sa­lariul groazei, film francez. DI­ RĂU — Cinematograful „Sătesc“ : Omul din Sierra, film american. MEMENTO

Next