Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1039-1118)
1971-07-24 / nr. 1059
Pag. 2 . Chemările la întrecerea patriotică, iniţiate în acest an de consiliile populare ale municipiului Odorheiu Secuiesc şi comunei Praid, au constituit un factor mobilizator pentru toate consiliile populare din cuprinsul judeţului nostru. Prin organizarea întrecerii între municipiu, oraşe şi comune, comitetele executive şi-au propus ca, valorificînd rezervele şi resursele locale, cu sprijinul voluntar al locuitorilor, să realizeze prin muncă patriotică lucrări edilitare şi gospodăreşti, de interes general, a căror valoare însumează peste 58 milioane lei. La analiza înfăptuirilor s-a constatat că în prima etapă a întrecerii (septembrie 1970 — iunie 1971), sub îndrumarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliile populare, cu sprijinul organizaţiilor sindicale, U.T.C., de femei, precum şi al comisiilor locale de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice, au realizat numeroase obiective la care s-a folosit un volum de muncă însumînd peste 47 milioane lei, ceea ce reprezintă 82 la sută din angajamentul anual. In cadrul acestor acţiuni s-au construit peste 90 mii mp străzi şi 71 mii mp trotuare ; s-au reparat 1.157 mp străzi şi trotuare; s-au construit 67 km drumuri şi s-au reparat şi întreţinut peste 429 km drumuri comunale şi judeţene ; s-au amenajat 28 ha parcuri şi alte 287 ha spaţii şi zone verzi existente au fost curăţate şi întreţinute ; s-au amenajat 65 baze sportive, s-au reparat numeroase poduri şi podeţe şi s-au executat lucrări de îndiguire, taluzări de maluri, plantări de flori, pomi şi arbori ornamentali şi multe alte obiective. S-a mai constatat că, la consiliile populare ale căror comitete executive s-au preocupat permanent de organizarea susţinută a acţiunilor patriotice, s-a reuşit ca, în prima etapă, să se realizeze şi chiar să se depăşească angajamentele anuale stabilite. Astfel, Consiliul popular al comunei Praid, faţă de angajamentul anual de 415.000 lei, a realizat 1.400.000 lei, efectuînd prin muncă patriotică peste 800 ml trotuare, reparaţii de străzi şi trotuare, lucrări la casa de naştere din comună şi încă alte obiective. In fruntea acţiunilor au fost în permanenţă deputaţii comunali Baka Mihály, Fülöp Andrei, Molnár Nicolae şi mulţi alţi cetăţeni din comună printre care Dobândi Arcadiu, Incze Vilma, Magyar Suzana, Lörincz Vilma, Ilyes Carol. La Şimoneşti, deputaţii Bán Sándor, Izsák Árpád, Czézár Károly, Marosi Ilona împreună cu gospodarii Benedeffy Adalbert, Inczefy Lajos şi alţii, mobilizînd cetăţenii din comună, au reuşit să îndeplinească în proporţie de peste 200 la sută angajamentele asumate. în această localitate toţi locuitorii au depus eforturi susţinute pentru urgentarea construirii şcolii cu 8 săli de clasă, al care se va da în folosinţă la începutul noului an de învăţămînt. La Siculeni, unde angajamentele sunt depăşite cu 85 la sută, deputaţii Lakatos Frac 'sc, Tamás Gábor, Boldi Domokos şi alţii au stimulat mobilizarea locuitorilor, care cu mult elan, au participat la ridicarea băii populare din satul Racu, care deserveşte în prezent atît pe localnici cît şi pe vizitatori. In dorinţa de a înfrumuseţa tînărul lor oraş, minerii din Bălan, la chemarea deputaţilor Dobos Gáspár, Cristi Zena, Cosma Costică, a întregului consiliu popular au contribuit la construirea trotuarelor din centrul oraşului pînă la mină, au taluzat malurile Oltului, peste care au ridicat un pod de beton şi au amenajat o piaţă cu loc de parcare auto, la intrarea în combinat. In centrul oraşului, în spaţiile dintre blocuri s-au făcut două parcuri pentru copii, cu alei betonate şi plaje cu nisip, care, pe lîngă aspectul plăcut pe care îl dau oraşului, atrag pe copii de pe principalele artere, ferindu-i de eventuale accidente de circulaţie. In rîndurile celor neobosiţi şi mereu prezenţi la organizarea şi executarea acţiunilor patriotice mai pot fi amintiţi deputaţii Szöcs Áron, Bálint Emeric, János Mihály şi Szabó Ana din comuna Dăneşti ; Sebeşti Ştefan, Kalapács Ar pád, Sandi Zoltán din comuna Zetea , Virág Petre, Veres Benjamin, Endes Iosif, Bartha Iosif din comuna Sînsimion , Szabó Rozália, László Ştefan, Menyhárt Ştefan din comuna Dealu, şi încă mulţi alţii, a căror contribuţie la muncile patriotice au făcut ca angajamentele asumate de comunele respective să fie realizate şi depăşite încă în prima etapă a întrecerii. Mai este de reţinut şi faptul că în semestrul I al acestui an, tot ca urmare a acţiunilor patriotice judicios organizate, s-au executat şi s-au dat în folosinţă o sală de clasă în comuna Dealu, un cămin cultural în satul Eliseni din comuna Secuieni, cîte un dispensar uman în comunele Dealu şi Secuieni, cîte o grădiniţă de copii la Corund şi Sînsimion, o baie populară la Cetăţuia din comuna Sînsimion, obiective a căror execuţie a fost finanţată din contribuţia voluntară în bani a locuitorilor, conform hotărîrilor adunărilor populare din localităţile respective, întregită cu participarea masivă la lucru, a acestora. Dacă se poate aprecia că cele mai multe comitete executive ale consiliilor populare din cuprinsul judeţului au reuşit să realizeze şi să depăşească angajamentele anuale în prima etapă şi că majoritatea consiliilor populare au realizări variind între 70 —90 la sută, totuşi mai sunt comitete executive a căror preocupare pentru această acţiune nu a fost satisfăcătoare. Astfel, în comuna Săcel, prin acţiunile patriotice organizate în această perioadă s-a realizat numai 43 la sută din angajamentul anual , la Gălăuţaş, Atid, Joseni, Remetea 59 la sută, iar la Lunca de Sus, Mărtiniş, Vărşag, Păuleni-Ciuc 60 la sută. Avînd în vedere că pînă la încheierea ultimei etape au mai rămas doar lunile iulie şi august, este necesar ca în această perioadă comitetele executive ale consiliilor populare care nu şi-au realizat încă angajamentele asumate, să analizeze situaţia existentă şi acolo unde se constată rămîneri în urmă, unde planul de desfăşurare a acţiunilor patriotice nu a fost îndeplinit, să se ia măsuri urgente pentru activizarea comisiilor locale de îndrumare şi urmărire a întrecerii patriotice să mobilizeze deputaţii, comitetele de cetăţeni, organizaţiile de masă locale şi pe toţi locuitorii, pentru a trece neîntîrziat, concomitent cu executarea muncilor agricole, la recuperarea restanţelor şi îndeplinirea integrală a angajamentelor stabilite. Cu excepţia situaţiilor nesatisfăcătoare semnalate, rezultatele înregistrate în prima etapă, constituie o garanţie a îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor stabilite de consiliile populare din judeţul nostru, realizări care vor contribui la dezvoltarea gradului de urbanizare a localităţilor, la înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşelor şi comunelor din judeţul nostru, la creşterea nivelului de viaţă a locuitorilor acestora PETRE ŞTEFANESCU, inspector-şef al Corpului de control al preşedintelui Consiliului popular judeţean Harghita AVA BILANŢ INSUFLENITOR IN PRIMA ETAPĂ A ÎNTRECERII PATRIOTICE Să realizăm prin muncă patriotică obiective de larg interes obștesc (Urmare din pag. I) cetăţii seculare, construite in jurul anului 17 în În stil Vauban, vorbindu-ne despre luptele din 1848—1849, despre rezistenţa eroică a revoluţionarilor, despre Nicolae Bălcescu, inflăcăratul istoric şi revoluţionar care voia unite forţele revoluţionarilor români şi maghiari. Amintiri nemuritoare despre mersul revoluţiei din 1848—1849 sunt păstrate în bogatul muzeu din impunătoarea clădire a Palatului cultural. Relicvele lui Dimitrie Stoica, primarul oraşului în 1848, armele ţăranilor răsculaţi, obiectele generalului Bem şi ale secuiului Gábor Aron, scrisorile lui Avram. lanru, ziarul editat de Bălcescu (din care nu sunt decit trei exemplare în ţară) sunt doar citeva dintre valorile muzeului. Coroanele, fotografiile, ziarele, expuse ne vorbesc despre grija permanentă ce o acordă partidul şi statul nostru tradiţiilor progresiste ale poporului nostru. Părăsind Palatul culturii, atenţia ne este cucerită de arhitectonica modernă a admirabilului hotel ,.Astoria“. Cine s-ar gindi că sub temelia hotelului s-a ascuns 8.009 de ani tezaurul de bronz cu 51 piese (astăzi între exponatele muzeului, alături de mormintele reltice, tezaurul dacic de 744 monede de argint, găsit acum 4 ani în apropierea Aradului, cărămizi ștampilate cu semnul legiunii Flavia Felix IV, care ne vorbesc despre marea haită a celor doi titani — Decibal și Traian — ca apoi printr-o convieţuire paşnică să se plămădească un nou popor, despre care ne vorbesc şi alte exponate, ca: aşezări daco-romane, unelte de pe raza oraşului etc. Pe urmele cnezatului lui Ahtum s-a ridicat noul oraş, despre care încă din 1135 amintesc documentele. Cite fila de istorie eroică sunt cuprinse in hronicul acestui oraş transilvan! El îşi deschide porţile în faţa oştirii lui Doja şi in faţa ţăranilor răsculaţi conduşi de Ivan cel Negru, ca în 1551 semiluna turcească să umbrească 130 de ani lumina progresului. In slujba lui Mihai Viteazul în 1595, generalul Borbély şi căpitanul Ioan de Sălişte eliberează oraşul, ca apoi din nou să fie distrus. Cot la cot români, germani, maghiari, sirbi au făurit un nou oraş cu mărfurile sale vestite peste tot, pregătind terenul pentru o nouă industrie. „Asociaţia Generală a Lucrătorilor“ — organizaţie creată sub influenţa Internaţionalei I — s-a format la Arad. La capătul bulevardului, unde se afla vestitul restaurant „Boul Roşu“, s-au ţinut primele adunări muncitoreşti; cu cîţiva paşi mai încolo se află căminul muncitoresc, vechi lăcaş dintr-o epocă legendară a mişcării muncitoreşti. Cite acţiuni au fost hotărite şi aici sub îndrumarea Partidului Comunist din România? * Aradul a fost şi este un mare centru cultural al spiritualităţii româneşti. In apropierea oraşului, în citeva sate se pregăteşte aniversarea existenţei biseculare a unor şcoli româneşti. In 1812 se înfiinţează „Preparandiul românesc“, un focar al şcolii şi culturii româneşti. E de-ajuns doar să răsfoim foile revistei „Cariatide“. Coloanele revistei vorbesc despre Diaconovici Loga, mare cărturar arădean, care împreună cu o serie de literaţi şi savanţi români au pus bazele culturii moderne româneşti din Crişana şi Banat: D. Ţichindeal, Al. Gavra, Atanasie Sándor, Petre Pipos, Ion Slavici, Ion Russu-Şirianu şi alţii. După 1867, Aradul va fi un mare centru al activităţii Partidului Naţional Român. La începutul secolului al XX-lea, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi alţii se încadrează in lupta de eliberare naţională. Apare „Tribuna“, apoi „Românul“, ziare care se întipăresc atit de adine în istoria României, pe foile cărora apare apelul „Către Popoarele Lumii“ şi pentru convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia şi care, în aceste zile tulburătoare, ştiu să găsească legătura şi cu presa progresistă maghiară. Nu e de mirare, aşadar, că ziarul radical maghiar „Aradi Közlöny“, publică simultan articolele lui V. Goldiş şi Emil Isac. Vorbind despre trecutul cultural al oraşului nu poţi uita iniţiativa unică a unui amator de valori culturale, a lui I. Şirbuţ, care singur a creat un muzeu al teatrului, nu poţi trece fără să vorbeşti despre Filarmonica oraşului, deoarece Aradul este un amator tradiţional al muzicii, găzduind de la Liszt, J. Strauss, pină la Enescu şi Bartók o serie de mari muzicieni. Nu poţi trece prin oraş fără să-ţi aminteşti de parada lui Aurel Vlaicu, la care mii de cetăţeni admirau îndrăzneala titanului aviaticii româneşti şi nu poţi trece fără să te referi la cenaclul artiştilor plastici, la expoziţiile temporare, la pinacoteca muzeului unde poţi admira tablourile lui Grigorescu, Luchian, Tonitza, Munkácsy, Benczúr şi alţii. In sfirşit, Aradul este un oraş modern, unde poţi urmări evoluţia urbanisticii moderne, unde poţi admira citeva palate moderne, incepînd de la clădirea gării pină la clădirea consiliului municipal şi unde blocurile turn ale cartierelor noi ne vorbesc despre continuitatea muncii oamenilor spre noi şi noi izbînzi; oraş modern, în care producţia industrială — de vagoane, strunguri, textile şi sute de alte produse — contribuie cu mari succese la realizarea sarcinilor trasate de partid în cadrul noului plan cincinal. ARAD - DE GLORIE harghitei Satul se pregăteşte w ■ A I A ■ IIII sa-şi intimpine tiu Privim chipul patriei cu sentimentul unui călător neobosit pe un drum în plină ascensiune presărat cu nenumărate dovezi concrete ale efervescenţei vremurilor pe care le trăim. Fiecare loc, fiecare aşezare umană, constituie un element al acestui ansamblu atît de familiar, deosebindu-se doar prin cota-parte de contribuţie la făurirea edificiului complex al societăţii noastre noi. In contextul prefacerilor se înscrie armonios şi numele localităţii Voşlobeni, nu numai prin transformările înnoitoare înscrise în perimetrul comunei, ci şi prin aportul activ al destoinicilor săi fii, al celor născuţi şi crescuţi aici, angajaţi pe diversele fronturi ale construcţiei socialiste. Aflaţi în diferite părţi ale ţării, toţi acei care, crescînd, „şi-au luat zborul“ spre alte meleaguri ale ţării, distanţaţi geograficeşte, sunt alături prin unitatea ţelului urmărit, sunt uniţi prin comunitatea năzuinţelor. Acesta este motivul care ne-a călăuzit în organizarea în ultima duminică a lunii iulie a „ZILEI FIILOR SATULUI VOŞLOBENI“, o sărbătoare emoţionantă a revederii, a reîntilnirii sătenilor cu mesagerii de pretutindeni ai acestei localităţi. Acestei acţiuni, care va amplifica registrul spiritual al comunei noastre, ne vom strădui să-i imprimăm o puternică notă educativă, oferind tinerilor exemple concludente ale roadelor muncii îndeplinite cu conştiinciozitate, un imbold de a urma pilda înaintaşilor, devenind, demni cetăţeni ai patriei, integraţi perfect în societatea noastră. Desfăşurată intr-un cadru natural plin de pitoresc manifestarea va reuni în mijlocul actualilor locuitori ai comunei peste două sute de muncitori, tehnicieni, ingineri, profesori, medici, jurişti ş.a., activînd în cele mai diverse domenii ale vieţii economice, social-politice şi culturale. Pe lingă aceştia, au fost invitaţi reprezentanţi ai organelor judeţene, conducători de instituţii judeţene, foşti profesori ai „fiilor satului“. L-am invitat, de asemenea, ca fiu de onoare al satului nostru, pe scriitorul Geo Bogza, autorul cunoscutei opere „CARTEA OLTULUI“, în care meleagurile harghitene au fost imortalizate prin forţa expresiei artistice. Programul propriuzis, prefaţat de vizitarea obiectivelor economice şi social-culturale de pe raza comunei, va consta dintr-o adunare festivă, în cadrul căreia localnici şi invitaţi vor evoca aspecte din viaţa comunei, conturînd tabloul realizărilor, al înnoirilor înregistrate de locuitorii comunei Voşlobeni în anii socialismului. Invitaţii vor fi sărbătoriţi printr-un program artistic susţinut de formaţii locale şi de invitaţi din comunele învecinate. Citeva ore distractive, petrecute „la iarbă verde“ vor împlini programul acestei zile. In întîmpinarea sărbătoririi, întreg satul se află în febra pregătirilor, în intenţia de a fi gazde cît mai plăcute pentru toţi participanţii. Prof. MIHAI SUCIU Voşlobeni La C. A. P. Sînpaul (Urmare din pag. 1) într-un număr de 23 unităţi agricole, pe zi ce trece, recoltatul griului cîştigă amploare, cei din Sînpaul nu mai termină de secerat orzul. Nu vrem să fim greşit înţeleşi. Dar atunci cînd mai toate unităţile din zonele amintite au încheiat recoltatul orzului impulsionînd totodată lucrările de treieriş şi livrarea cantităţilor contractate la fondul centralizat al statului, pa cînd la Sînpaul mai sînt de recoltat 70 ha orz de toamnă, îngrijorarea ce o simţim cu toţii, pentru soarta recoltei ni se pare cît se poate de îndreptăţită. Şi ni se pare mai ales atunci dacă ne aducem aminte că la Sînpaul recoltatul a peste 500 de ha cu grîu, se cere încadrată în perioada iulie-august, considerată optimă pentru efectuarea amintitei lucrări. Iată de ce spunem că recoltatul orzului trebuie accelerat cu orice preţ şi că în acest sens consiliul de conducere al cooperativei, organele locale sunt chemate să ia măsuri urgente nu pe hârtie, ci în practică pentru a pune capăt uinei asemenea situaţii care nu poate duce decât la prejudicierea belşugului recoltei. Aspect de lucru de la C.P.L- Gălăuţaş — Muncitoarele Rusu Marina şi Strejdelean Ghizela, la maşina de frezat Foto Szakács A. De ce nu aţi onorat contractele ? (Urmare din pag. I) funcţiune, cu două luni mai tîrziu decit termenul prevăzut iniţial, a secţiei ce produce butoaie de bere pentru export, au început să se ivească greutăţi la secţiile de parchete, butoaie de uz general şi lăzi Pentru ca secţia nou intrată în exploatare să meargă bine şi să se încadreze în parametri proiectaţi, s-au sacrificat celelalte secţii. Şi măcar dacă ajuta la ceva ! Or, realitatea este că la ora actuală toate secţiile unităţii de industrializare din Sîncrăieni funcţionează defectuos, iar consecinţele se văd şi în neonorarea contractelor la butoaie de uz general şi parcheteO mare parte din muncitorii calificaţi de la secţia de butoaie de uz general, aproximativ 70 la sută, au fost transferaţi la noua secţie de butoaie de bere. In vechea secţie, începînd să lucreze oameni necalificaţi, în primul semestru n-a putut fi atinsă nici măcar productivitatea medie a muncii din perioada de timp similară din anul trecut. In uscătorii, s-a pus doar lemnul pentru butoaiele de bere şi de aceea nu s-a putut usca lemnul pentru parchete şi pentru butoaiele de uz general. Uscătoriile erau mai vechi, puţind face faţă doar necesităţilor secţiilor existente pînă la intrarea în funcţiune a noii secţii. La acestea, trebuie adăugate frecventele stagnări ale utilajelor — avînd un grad înaintat de uzură — din secţia de butoaie de bere, aproximativ 50—60 ore lunar, care determină oprirea întregii secţii. Deşi întreţinerea utilajelor din această secţie se face şi duminica, defecţiunile nu pot fi evitate. E bine însă că timpul de lucru se utilizează complet, productivitatea muncii e în creştere, iar oamenii au început să se obişnuiască cu noul produs. „ Intrucît nu avem suficientă forţă de muncă pentru secţia de butoaie de uz general, peste 12.000 bucăţi doage stau neasamblate, ne spune tehnicianul Szabo Géza, şeful S.I.L. Sîncrăieni. Construim două noi camere de uscare care vor fi terminate peste 20 de zile şi atunci vom avea suficientă capacitate de uscare, astfel că pînă la sfîrşitul trimestrului III vom livra cantitatea de parchete restantă. Pentru valorificarea deşeurilor de la butoaie, construim o nouă secţie de lăzi. Greutăţile noastre, incluzînd aici şi neonorarea unor contracte, au pornit de la noua secţie şi pînă nu vom rezolva problema calificării oamenilor, a uscătoriilor şi a unor utilaje, nu cred că vom putea lucra la fel de bine ca înainte ... — Majoritatea acestor contracte neonorate evident că nu se pot justifica în faţa Arbitrajului de Stat, este de părere Ioan Truţa, directorul comercial al C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. La Ditrău planul trebuia realizat, pentru că material lemnos era suficient. La Sîncrăieni, situaţia se prezintă aşa cum aţi constatat-o , intrînd în funcţiune noua secţie, fără a avea pregătită tehnologia de uscare şi oameni calificaţi s-a dereglat activitatea celorlalte secţii, de aici ivindu-se toate aceste consecinţe neplăcute. Credem însă că vom reuşi să punem la punct acest sector de industrializare şi să livrăm produsele contractate, la datele stabilite prin decalările obţinute cu acordul beneficiarilor. Disciplina contractuală, reglementată prin lege, trebuie respectată întocmai. Orice abatere pricinuieşte pierderi atît furnizorului, cît şi beneficiarului. Deşi în unităţile C.E.I.L. Miercurea-Ciuc s-au semnalat unele deficienţe, credem că acestea pot şi trebuie să fie înlăturate, iar contractele restante onorate cît mai repede ! ANUL IV, nr. 1059 MEMENTO jill SIMBATA, 24 IULIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Cîntece de dragoste şi jocuri. 18.00 Orele scrii. 20.00 Tableta de seară de Miron Constantinescu. 20.05 Cîntece şi jocuri populare. 20.30 Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească, ,,Mamaia 1971“. Aspecte din ziua a doua. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de scară. 22.55 Moment poetic. Versuri de Vasile Alecsandri. 23.00 Concert de seara (continuare). 24.00 Buletin de ştiri. 0.03— 6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de ştiri la orele 2.00 ; 4.00). PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Festivalul ,,Zilele muzicale tîrgumureşene“. Selecţiuni din concerte. 13.40 Fragmente din operete de Lopez. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 De toate pentru toţi (reluare). 15.05 Melodii de Paul Urmuzescu. 15.20 Din muzica popoarelor. 15.30 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Rapsodia I în La major de George Enescu. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Concert de muzica populară. 17..30 Noi înregistrări literare cu . . . Ion Manta. 17.50 Muzică ușoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Fragmente din opera ,,O noapte furtunoasă“ de Paul Constantinescu. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista revistelor culturale de Ion Budescu. 19.40 Jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Poemul vocal-simfonic ,,Pe plaiuri moldovene“ de Viorel Doboş , suita „Imagini hunedorene“ de Adalbert Winkler ; suita „Ţara de piatră“ de Carmen Petra- Basacopol ; Cantata Patriei de Laurenţiu Profeta. In pauză buletin de ştiri. Scriitori la microfon — Alexandru Andriţoiu. 22.00 Romanţe interpretate de Vasile Pop, Liliana Neagu, George Niculescu. 22.30 Emisiune literară. Pasteluri româneşti. 22.50 Melodii de Gherase Dendrino. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Dans pentru toate vîrstele. 24.00 Simfonia a Vl-a în La major de Anton Bruckner. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. DUMINICĂ. 25 IULIE PROGRAMUL 16.00 Buletin de ştiri. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 De la munte la mare. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Solişti de muzică uşoară : Anda Călugăreanu, Gaby Novac şi John Bowles. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. „Vasile Alecsandri* — scenariul de Mihai Crişan. 9.00 Melodii lansate de Cristian Popescu. Viky şi Elena Vondrachova. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Vă place opera ? Emisiune de Elena Horos- Rădulescu. 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Cîntecele noastre. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Lucrări de Johann Sebastian Bach în interpretarea orchestrei de studio a Radioteleviziunii. 12.30 Piese vocale și instrumentale de compozitori români. Studioul Tg. Mureş 6.30—7.00 Orizont economic : Valorificarea masei lemnoase, la Combinatul I. L. Miercurea-Ciuc. Solişti instrumentişti de muzică populară. 16.30—18.00 Cronica actualităţii : Fragmente din opere. Magazin radio.’ Cîntă taraţii' condus de Ştefan Farcaş — voce : Maria Şerbănuț şi Miron Neagu. 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. Sport. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.10 Primul film realizat de Televiziunea Română. Urmărirea. Episodul I — Cursa de şoareci. Scenariul Eugen Barbu, N. Mihail. Regia Radu Gabrea. Cu „Urmărirea“, primul serial în şapte episoade realizat de Televiziunea Română, am încercat să reînviem o pagină eroică din lupta unui grup de utecişti care punîndu-şi viaţa în pericol au acţionat în anii dictaturii fascisto-antonesciene pentru a răspîndi în mase îndemnurile şi chemările partidului. Sacrificiul acestor tineri pentru cauza libertăţii sociale şi naţionale a ţării noastre, lupta lor neobosită, curajul şi abnegaţia cu care au înfruntat toate primejdiile, constituie un înalt exemplu de patriotism, de devotament pentru cauza poporului. O temă generoasă, străbătută de suflu eroic, de dăruire patriotică, de abnegaţie pentru cauza partidului — îndrumătorul şi conducătorul acestei lupte — pe care echipa de realizatori şi actori, pornind de la scenariul semnat de Eugen Barbu şi N. Mihail, s-a străduit să o redea în culori artistice cît mai apropiate de înalta ei semnificaţie. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Săptamîna sportivă. 22.25 Selecţiuni din concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească — Mamaia 1971. 23.30 închiderea emisiunii. iziTO 1917 — Au avut loc eroicele bătălii purtate de armata română la Marăşeşti, Mărăşti şi Oituz. (24. VII.—21.VIII). 1960 — A murit Nicolae Popescu-Doreanu, militant al mişcării muncitoreşti din România. (n.1897). 1966 — A murit Ion Cloţan, militant al mişcării muncitoreşti din România. (5 ani). (n. 1890). 1803 — S-a născut scriitorul Alexandre Dumas, tatăl. (m. 5. XII. 1870) 1828 — S-a născut N. G. Cernîşevski, publicist şi scriitor democrat revoluţionar rus. (m. 29. X. 1889). MIERCUTREACIUC — Cinematograful „Transilvania“ , Romeo şi Julieta, seriile I — II, film englez. Cinematograful „Harghita“. Cintecele mării, film româno-sovietic. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod" . Trandafiri roşii pentru Angelica, film italo-franco-spaniol. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Impostorii, film maghiar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Zestrea domniţei Ralu, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ : Procesul alb, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : De şapte ori şapte, film italian. Cinematograful „Izvorul“ : O poveste veche, veche, film sovietic. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ : Los Tarantos, film spaniol. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Ultima lună de toamnă, film sovietic. VLAHIŢA -Cinematograful „Fierarul“ : Ring Kong evadează, film japonez. — Cinematograful „Bradul“ : Străinii, film franco-german, (R.F.G.). PRAID — Cinematograful „Sătesc“ : Salariul groazei, film francez. DI RĂU — Cinematograful „Sătesc“ : Omul din Sierra, film american. MEMENTO