Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-04 / nr. 1198

ANUL rv. nr. 1198 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) S-a amplificat şi s-a îmbunătăţit cadrul instituţional care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a întregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale activităţii economice şi sociale, drepturile şi îndatoririle oamenilor muncii în calitatea lor de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, de membri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea în întreaga noastră viaţă publică. Programul adoptat de Plenara din 3—5 noiembrie a.c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cunoaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omului nou, afirmării eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, deschizînd o perspectivă largă de participre tot mai activă, conştientă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute în realizarea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea constituie o nouă confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, a tuturor domeniilor activităţii economice şi sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni. Acum, la sfîrşitul unui nou an de avîntată construcţie economică şi socială, care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, cele mai calde felicitări cetăţenilor Republicii Socialiste România. Intrăm în noul an cu un program precis conturat, care deschide orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, sociale şi culturale a României pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tuturor celor ce muncesc. Planul pe 1972 prevede continuarea în ritm înalt a industrializării, diversificarea şi modernizarea şi mai accentuată a producţiei, creşterea eficienţei economice, ridicarea calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii. Se prevede, de asemenea, întărirea bazei tehnicomateriale a agriculturii, îmbunătăţirea organizării muncii în vederea dezvoltării intensive a producţiei, în special a zootehniei. Va trebui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii la gospodărirea avutului socialist, la conducerea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru întărirea ordinii şi disciplinei în producţie. Va continua dezvoltarea ascendentă, pe toate planurile a orînduirii noastre, se vor perfecţiona planificarea şi conducerea vieţii sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului în întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale maselor. Realizarea planului în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a întregului cincinal. îndeplinirea prevederilor sale cere din partea noastră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică, un profund spirit de răspundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia în postul, în locul de muncă pe care ni l-a încredinţat partidul, societatea. Dispunem de toate condiţiile necesare pentru a obţine în anul ce vine noi şi importante progrese în toate domeniile de activitate. Sunt pe deplin convins că bravul nostru popor, sub conducerea încercată a partidului comunist, va merge neabătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contemporană a României noi şi mari victorii pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, In anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa internaţională, în raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor popoare a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asigura dezvoltarea de sine stătătoare pe calea progresului material şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii marxist-leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţională, a înregistrat o nouă şi puternică afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit colaborarea multilaterală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a intărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. S-au intensificat Contactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eliberare naţională, ai forţelor politice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, a conlucrării sale cu toate statele şi popoarele iubitoare de pace în efortul general pentru destindere, pentru însănătoşirea vieţii internaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în politica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, fundamentală, a tuturor popoarelor, condiţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt este respectarea neştirbită a independenţei şi suveranităţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respectarea egalităţii depline între naţiuni şi neamestecul în treburile interne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea unor relaţii de colaborare şi pace în întreaga lume. Concluzia de bază care se desprinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale, creşterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forţelor politice progresiste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale în promovarea unei politici de colaborare şi pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stingerea focarelor de război, lichidarea conflictelor, a factorilor de încordare şi animozitate. Să se oprească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din Indochina ; popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să fie lăsate să-şi hotărască singure destinul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967 ! Mai mult ca oricînd este necesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se soluţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul! Un obiectiv de seamă căruia îi vom consacra şi în viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul unui război termonuclear, reducerea uriaşelor cheltuieli militare. Trăind în Europa şi avînd incă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mondiale ale acestui secol, poporul nostru acordă un loc central în politica sa internaţională înfăptuirii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună vecinătate şi convieţuire paşnică între toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei regiuni intr-o zonă a păcii şi cooperării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii în Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continentul nostru ! Desigur, destinderea internaţională, dezvoltarea nestingherită a colaborării între popoare necesită încă multe eforturi, multe strădanii, dar sîntem convinşi că forţele sociale şi politice antiimperialiste, de o amploare fără precedent în istoric, pot împiedica politica imperialistă de agresiune şi dictat, pot asigura înfăptuirea aspiraţiilor de pace şi progres ale umanităţii. România, partidul şi guvernul nostru sînt ferm hotărîte să desfăşoare şi în anul ce vine o intensă activitate pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperialiste, să-şi aducă contribuţia la cauza colaborării, progresului şi păcii în lume. Stimaţi tovarăşi şi concetăţeni, Peste cîteva clipe va răsuna prima bătaie de orologiu a noului an. începem anul nou cu deplină încredere în forţele creatoare ale poporului nostru, în capacitatea lui de a ridica, sub conducerea partidului, patria socialistă pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Totodată, inaugurăm noul an cu convingerea că luptînd unite, popoarele vor şti să-şi apere existenţa, să salvgardeze pacea şi securitatea internaţională, să creeze condiţiile pentru făurirea unei lumi mai bune, mai drepte. Cu aceste gînduri, ridic paharul în sănătatea şi fericirea poporului român ! Pentru pace şi colaborare internaţională ! Toastez pentru împlinirea celor mai nobile năzuinţe ale fiecăruia dintre dumneavoastră ! Vă urez tuturor un an nou, rodnic, plin de satisfacţii în activitatea socială şi în viaţa personală ! Multă sănătate şi fericire ! La mulţi ani, dragi prieteni şi tovarăşi ! O importantă acţiune economică şi socială Recensămîntul animalelor In aceste ziile, pe întreg teritoriul ţării se desfăşoară înregistrarea totală a efectivelor de anomale deţinute de unităţile socialiste şi gospodăriile populaţiei, acţiune importantă, dictată de nevoi obiective de evidenţă, planificare, amanză şi prognoză. Fac obiectul recenzării bovinele, porcinele, ovinele, caprinele, cabalinele, iepurii de casă, familiile de albine şi păsările. Potrivit Hotărârii Consiliului de Miniştri, răspunderea şi conducerea lucrărilor de recenzare revine comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, care au constituit, în acest scop, comisii de recensămînt, care au sarcina de a îndeplini toate atribuţiile şi măsurile stabilite de instrucţiunii, pe raza lor de activitate. Condiţia primordială ce se desprinde din actele normative şi instrucţi limite exprese emise pentru acest recensământ al animalelor este aceea a calităţii înregistrărilor, adică a reflectării exacte a efectivelor de animale şi păsări existente la 3 ianuarie 1972, ora 8 — momentul critic al recensământului — nu numai numeric, ci şi ca structură de vârstă şi sex. Recensămîntul reprezintă — atît pentru factorii care organizează şi conduc acţiunea, pentru cei care participă la înregistrare, pentru cei însărcinaţi cu îndrumarea şi controlul permanent al calităţii înregistrărilor, cît, şi pentru unităţile socialiste de toate categoriile şi gospodăriile populaţiei, în calitatea lor de deţinătoare de animale — o problemă ce incumbă o mare responsabilitate şi o îndatorire de conştiinţă. Aceste elemente — caracterizante şi în precedentele înregistrări ale efectivelor de animale — trebuie să constituie mobilul prin care populaţia îşi aduce aportul la reuşita recensământului. De altfel, pentru prima oară hotărîrea citată conţine articole care fac pasibili de sancţiuni pe cei ce se fac vinovaţi de declaraţii nereale, inexacte, dar este de dorit să nu fie nevoie să se recurgă la asemenea sancţiuni. Controalele efectuate în timpul înregistrărilor la recensămintele din anii precedenţi, anchetele de control selective organizate după încheierea lucrărilor de recensămînt în sectoare, au scos la iveală cazuri de omisiuni. Acestea nu au fost frecvente şi nici caracterizante pentru judeţul nostru, dar le amintim pentru că ele s-au ivit cu precădere ,acolo unde comitetele executive ale consiliilor populare nu au popularizat suficient şi eficient acţiunea, nu au organizat corespunzător echipele de recenzare, nu au depistat în faza incipientă astfel de manifestări. De asemenea, ele pot fi atribuite şi recenzorillor care au lucrat „grăbit“ şi neatent şi nu au respectat un principiu de bază şi anume acela al numărării faptice a animalelor, în prezenţa capului gospodăriei sau a unui alt membru al acesteia. Măsurile pregătitoare luatepentru recensământul din acest an şi, îndeosebi, popularizarea in mase a sensului şi modalităţii recensămîntuilui, prezintă garanţia că această acţiune se va desfăşura în condiţii bune pe întreg , teritoriul judeţului nostru. EUGEN HANCU, vicepreşedinte al Comisiei judeţene de recensămînt HARGHITEI Semne bune anulare Prima zi lucrătoare a anului 1972 a fost deosebit de darnică în veşti bune. Telefoanele nu au încetat să ne informeze despre avîntul şi hărnicia cu care oamenii muncii din judeţul nostru au început noul an. O asemenea veste îmbucurătoare am primit şi dintr-un sat de la limita de nord a judeţului Capu Corbului, în ziua de 2 ianuarie aici a avut loc o adunare populară, în cadrul căreia participanţii au fost informaţi despre rezultatele obţinute de către unităţile cooperaţiei de consum din comună, după care Simion Danciu, primarul comunei a vorbit despre însemnătatea şi felul de desfăşurare a recensământului animalelor — acţiune ce are loc, în aceste zile în întreaga ţară. Expunerea privind Legea organizării contribuţiei băneşti şi în muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc, adoptată recent de sesiunea Marii Adunări Naţionale, a fost ascultată cu un deosebit interes, participanţii văzînd în noua lege o expresie a preocupării partidului şi statului nostru pentru continua dezvoltare a tuturor localităţilor patriei. Răspunzînd acestei griji, localnicii au hotărît să treacă de îndată la fapte. Toţi participanţii la adunarea populară, cu atelajele şi cu alte mijloace, au trecut, la transportul cărămizilor pentru noua şcoală pe care şi-o vor construi în acest an în satul lor. In frunte cu deputaţii Grigore Cheşa, Alexandru Rugină, Ilie Drugă şi alţii, cu conducătorii organelor locale de stat, ei au transportat, în cîteva ore, cale de cîţiva kilometri (de la centrul de comună pînă ln satul lor) peste 40.000 de cărămizi, fraţii Constantin şi Gavril Bondor, cetăţenii Ioan Răucescu, Viorel Bentea şi mulţi alţii dînd adevărate exemple de hărnicie. Iată, aşadar, că şi la Capu Corbului anul 1972 are semne bune. FL. MUREŞANU Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1) întreaga ţărănime cooperatistă din judeţul Harghita, români şi maghiari, luînd cunoştinţă de recentele măsuri stabilite de partid, îşi reafirmă, încă odată, hotărîrea lor fermă de a traduce în viaţă toate sarcinile ce revin agriculturii judeţului în actualul cincinal. Ne angajăm ca ajutorul financiar de care beneficiază cooperativele noastre să-l folosim cu multă chibzuinţă în scopul sporirii producţiei de cartofi, de carne şi lapte. Anul 1971 a fost un an deosebit de rodnic pentru lucrătorii din agricultura cooperatistă a judeţului nostru. Complexul de măsuri adoptat în acest an de conducerea de partid şi de stat pentru îmbunătăţirea în ansamblu a activităţii din agricultură a dus la obţinerea unor rezultate economice sporite. Raportăm conducerii de partid că la cartofi, griu, porumb şi sfeclă de zahăr am înregistrat producţii superioare anilor precedenţi. In prezent toate cooperativele agricole din judeţul nostru au o situaţie economică şi financia- ră corespunzătoare. In activitatea noastră de zi cu zi am urmărit consecvent indicaţiile preţioase ale conducerii de partid şi de stat ale dumneavoastră mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi aplicîndu-le cu consecvenţă, gospodăreşte, cooperativele agricole de producţie şi-au dezvoltat activităţile lor industriale, au valorificat mai eficient resursele locale ceea ce a dus la realizarea angajamentului luat de consiliul Uniunii judeţene a cooperativelor agricole, depăşindu-se în acest domeniu, planul iniţial, cu peste 20 milioane lei. Pentru a ne ridica la un nivel economic şi mai înalt vom lua măsuri de folosirea mai chibzuită a pămîntului, de valorificare a tuturor rezervelor în vederea sporirii producţiilor şi a veniturilor unităţilor cooperatiste. Călăuziţi de înţeleaptă conducere a partidului şi a Dv. personal iubite tovarăşe secretar general vom depune toate eforturile pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor pe anul 1972, precum şi a celor ce ne revin din cele două programe naţionale elaborate pentru agricultură, aducîndune contribuţia, pe măsura reală a forţelor noastre, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România. E o părere unanimă că toţi cei care au contribuit la alcătuirea programului de Revelion s-au întrecut pe ei înşişi, şi fantezia, nedrămuită cu linguriţa ca altădată, a constituit un liant potrivit pentru motivele de rîs şi voie bună, inteligent puse în scenă. Ideea „Trenului veseliei“ s-a dovedit fructuoasă şi pe lingă faptul că s-a creat posibilitatea ieşirii din cadrele studioului — devenite mai mult decit arhicunoscute în urma programelor vizionate pe parcursul unui an de zile — a sporit nota de inedit, răspunzînd, deci, într-o mai mare măsură dorinţei de a ieşi din, obişnuit, înlesnind astfel, închipuirile unei întîlniri cu un an tînăr, dar plin de speranţe pentru toţi cei care au închinat, slăvind sosirea lui. Compartimentul muzicii uşoare, întreţinut de trio-ul inedit Marina Voica, Corina Chiriac şi Mihaela Mihai, de formaţia, într-o apariţie fantezistă de „pitici“, a lui Horia Moculescu, de tinerele speranţe ale muzicii uşoare româneşti şi de vedetele de prim rang ca Tom Jones, Dorelli, Frank Sinatra, a fost la înălţime, cum, de altfel, s-a întîmplat şi cu umorul, compartimentat şi el pe „bibani“ în post de giganţi, pe olteni destăinuindu-se (vezi Amza Pelea), pe călători gata să-şi plătească biletul de călătorie prin poante autentice, de cel mai sănătos umor. Dem Savu, cu un zîmbet, de cîntar farmaceutic, a vegheat asupra distribuirii rîsului, avînd grijă şi reuşind ca doza pusă în circulaţie să fie cu ceva peste aşteptările noastre. Apoi a mai fost gala aceea a actorilor La circ — ideea însă nu ne aparţine, actorii francezi fac astfel de descinderi în sală — dar Giugaru, Draga Olteanu, o veritabilă coană Chiriţă, Marcel Anghelescu, Nicolae Gărdescu etc. nu şi-au dezminţit personalitatea, creînd „numere de atracţie“ demne de paharele cu care au fost „aplaudate“. A cîntat şi veselul Fărâmiţă, de dor frumos a cintat Şi Mariana Bădoi, Irina Loghin, Ileana Sărăroiu, Angela Buciu, Florica Bratu, muzica populară nedezminţindu-şi căldura-i tradiţională, legătura tainică cu sufletul omului aflat In petrecere. Hora Unirii, sub acordurile căreia am păşit în noul an, a legat simbolic timpul încheiat de cel abia început, accentuînd una din ideile de bază ale optimismului cu care am intîmpinat anul 1972: frăţia. A fost, aşadar, un program despre care aprecierea pe care o putem face este manifestarea dorinţei de a-l mai vedea o dată. E drept, cîntecul cupelor de şampanie nu-l mai putem înlocui, dar... vine el şi ’73 1 I I NETE a Intrecîndu-se pe sine Din premierele cinematografice ale anului 1972 • DECOLAREA va fi prima, premieră româneascăa noului an. Filmul îşi propune o dezbatere pe tema responsabilităţii civice şi profesionale, în zilele eroice din primăvara anului 1970. In rolurile principale : Liviu Ciulei, Emil Hossu, Monica Ghiuţă, George Motoi, Emanoil Petruţ şi alţii. • 12 OAMENI FURIOŞI, un film american, în care 12 juraţi trebuie să hotărască asupra morţii unui tînăr. Fii,mult, în care excelează Henry Fonda, a fost distins cu Ursul de Aur la Festivalul internaţional al filmului — Berlin 1957. • DUEL STRANIU, este un „duel“ psihologic între două ideologii diferiite, desfăşurat pe fondul unei probleme majore contemporane — aceea a responsabilităţii morale a omului în apărarea păcii. • HUGO ŞI JOZEFINA — o adaptare a unei celebre cărţi pentru copii a scriitoarei suedeze, Maria Gripe, realizată de Kjell Grede. Filmul a primit trei distincţii în Spania (a revistei „Cine en 7 dias", premiile „Asturias“ şi „Opera prima“), toate în anul 1968, şi Marele Premiu „Statueta de Aur“ la Festivalul de la Teheran 1970. • NICI UN OM PENTRU CAMP DETRICK ! — o producţie coloră a studiourilor din R.D.G., cu: Annekathrim Bürger, Armin Mueller-Stahl, Horst Drinda, Christine Seehorn, Günter Grabbert şi alţii. • PADUREA de MESTECENI, o peliculă coloră poloneză, marcată de numele lui Andrzej Wajda, scenaristul şi regizorul acestei drame cu multiple conflicte şi intensitate poetică. Filmul a obţinut Premiul FIPRESCI la Festivalul filmelor de TV UNIFED — Milano 1971, iar la Moscova a obţinut medalia de aur regizorul Andrzej Wajda, şi Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină și actorul Daniel Olbrychski. • SALTUL, o dramă socială, producţie a studiourilor franceze (scenariul şi regia de Christian de Chalonge), distins cu premiul O.C.I.C. la Veneţia în 1967 şi premiul Vigo , Franţa, în 1968. • SORGUL ROŞU este tot o producţie poloneză scrisă după romanul „Drumurile frontului“ de Waldemar Kototwiez, care a înregistrat un succes deosebit în Polonia. Filmul este consacrat soldaţilor polonezi, care au luptat pentru eliberarea Pomeraniei, în cursul celui de-al doilea război mondial. • UNCHIUL VANIA, o ecranizare coloră • celebrei piese cetioviene cu acelaşi nume, avînd ca scenarist şi regizor pe Andrei Mihalkov-Koncialovski, distins cu Premiul Special al juriului la Festivalul de la San Sebastian 1971. • TRENUL. Această coproducţie franco-italoamericană, scrisă după romanul lui Rose Walland , „Frontul artei“, evocă un eposiol autentic din rezistenţa franceză, intr-un mod realist şi profund uman. Sub bagheta regizorilor John Frankenheimer şi Bernard Farrel găsim nume ca al lui Burt Lancaster, Paul Scofield, Jeanne Moreau, Michel Simon şi Charles Miliet. NAGY BENEDEK Administraţia financiară a judeţului Harghita aduce la cunoştinţă, celor interesaţi, că pentru atribuirea calităţii de expert contabil şi tehnic se pot prezenta specialişti care au studii superioare şi cel puţin 5 ani vechime în specialitate. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul nr. 1233. Pag. 3 Înlesniri la transportul de coletărie Calea ferată pune la dispoziţia întreprinderilor transportatoare, în mod gratuit, „FOLOSIREA PALETELOR ŞI BOXPALETELOR“, avînd ca scop creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, prin eliminarea ambalajelor, întreprinderile interesate vor solicita palete şi boxpalete la staţii şi magazii C.F.R.